Vreau sa uit si nu pot

O sa incerc sa redau povestea intr-o varianta cat mai scurta. In luna mai a acestui an, am ramas fara serviciu intr-un mod traumatizant ( era un serviciu stabil, pe cat de bine platit pe atat de stresant, am avut incredere in cine nu trebuie si a profitat ducand la pierderea serviciului). Familia si sotul meu au fost sprijin la momentul respectiv, pentru ca nu a fost vina mea ci pur ghinion. Am inceput sa fac niste cursuri cu ce credeam eu ca voi face in viitor si sa-mi si placa.
Sunt casatorita de doi ani si am avut incredere totala in sotul meu, si l-am crezut "diferit " de ceilalti barbati. Este prieten cu o femeie din facultate, aprox 14-15 ani, care la randul ei este casatorita si are si un copil. Aceasta femeie care impreuna cu sotul ei erau prietenii nostri de familie, nu am simtit-o pe ea ca pe o prietena confidenta pentru mine, doar prieteni de familie si foarte buna prietena si confidenta a sotului meu de altfel. Pe la inceputul anului, incepuse sa fie foarte rece cu sotul ei pentru ca-l banuia ca o inseala, dar nu avea dovada.
Dupa ce am ramas fara servici, am plecat cu ei in intr-un weekend "ca sa-mi revin eu din starea de soc". Cele doua zile cat am stat acolo, ea era toata peste sotul meu, dar discret. Eu stiind ca ea e vulnerabila si nu-l mai "suporta " pe sotul ei, i-am spus sotului meu ca ea s-ar putea sa aiba sentimente pentru el. Sotul meu a zis ca nu-i asa. Am continuat cu vizite, intalniri la noi acasa, eu pregateam si-i asteptam, weekendurile veneau la noi etc. Am "citit-o" de cate ori veneau la noi dar credeti-ma nu am vrut sa cred ca ar putea sa-l seduca pe sotul meu ( nu vreau sa ma laud, dar ma consider o femeie frumoasa, inteligenta si am grija de casa atat cat stiu la 28 de ani, dar am timp sa invat).
Intr-o seara, sotul meu fiind foarte obosit m-a rugat sa-i finalizez un proiect pe laptopul de la serviciu si el s-a dus sa se culce. Fara sa fi premeditat, am intrat in arhiva lui de messenger si am descoperit o conversatie cu aceasta femeie ( care mi se dadea drept prietena si venea la mine in casa sa ne "simtim" bine), in care spuneau ceva vag de sentimente , ca ea daca divorteaza, o sa fie sotul meu cu ea ( nu erau cuvinte de genul "iubita mea" sau "iubitul meu" sau "te iubesc"). M-am dus imediat in dormitor si l-am intrebat pe sotul meu daca ma mai iubeste si i-am aratat conversatia. Mi-a explicat ca asa vorbesc ei, ca el rade putin de ea). Am plans toata noaptea. A doua zi, i-am scris ei pe messenger si mi-a zis ca nu e nimic intre ei si ca aberez eu. I-am interzis sa mai ia legatura cu ea.
Peste vreo luna, ma uit pe factura detaliata a sotului meu si vad ca a sunat-o de cateva ori ( chiar si a doua zi dupa ce i-am descoperit conversatia). Iar l-am luat la rost. Mi-a spus ca nu m-a inselat, ca nu a fost si nu este nimic intre ei si ca a avut nevoie de niste chestii in interes de serviciu ( au fost colegi pana in luna iunie cand si-a schimbat sotul meu locul de munca).
Dupa un alt timp, descopar ca sotul meu are alta adresa de email de care eu nu stiam. A sters-o imediat fara sa-mi arate ce-i acolo, moment in care i-am spus ca daca nu avea nimic de ascuns imi arata si mie.
Dupa trei zile, reusesc sa-i activez adresa si sa intru. Am descoperit conversatiile lor salvate din luna martie. in paralel, erau si conversatiile salvate intre sotul meu si sotul acestei "femei". Am citit fara sa simt ca mi-e rau ca mi-e bine, fara sa plang...citeam si nu-mi venea sa cred. Isi faceau planuri, fiecare sa divorteze, sa-si faca ei casa pe urma si sa faca copii, pe mine ma mai si jigneau in conversatiile lor (din martie pana in iulie). Ce e curios, e faptul ca nu mi-am dat seama din cuvintele lor daca s-au culcat. Daca o faceau banuiesc ca ar fi vorbit despre asta ( conversatiile erau aproape zilnice).
Au urmat certuri, i-am zis ca divortam si ca nu-l tin cu forta, a fost plecat de acasa in seara respectiva ca l-am dat eu afara. A doua zi, a reinviat si povestea cu locul de munca ( alte explicatii pe la alte departamente), a venit sotul meu acasa sa ma linisteasca legat de problema serviciului si atunci nu a putut sa ma priveasca in ochi , se plimba prin camera si mi-a zis ca e josnic ce-a facut, ca ii este jena, ca au fost doar vorbe, ca o singura data si-au "prelungit" o delelgatie, ca s-au pupat, nu sarutat pe gura si ca nu s-au culcat si ca nu vrea sa divortam dar daca eu vreau imi respecta decizia.Si m-a mai rugat sa am rabdare ca-mi spune tot. Si a plecat din nou la serviciu.Am avut eu rabdare dar doar 2 zile. Mi-a spus ca era singura cu care vorbea, ca eu nu sunt suficient de responsabila ( ne-am mutat in casa noua de un an).
I-am spus si eu ca treceam printr-un moment depresiv cu serviciul si ca aveam nevoie sa fie langa mine sa pot s-mi revin si sa-mi caut un alt job. a avut atatea sanse sa-mi spuna si n-a facut-o. Prin atitudinea lui m-a facut la fiecare descoperire sa cred ca tot eu sunt nebuna si paranoica.
Acum este trist ca ma vede pe mine ca sufar, imi spune ca nu si-o poate ierta, imi repeta ca nu s-a culcat cu ea si ca nu o iubeste si ca vrea sa avem noi o casnicie, sa ne canalizam energia sa iesim din impasul financiar ca sa nu ne pierdem casa. Daca aduc vorba despre acest subiect, se enerveaza ( tind sa cred pentru ca ii este rusine, ca femeia aceea credeti-ma ca nu ma depaseste, este chiar la degetul meu mic si ca fizic si ca inteligenta si ca gospodina).
Nu avem copii, deci ar fi putut sa renunte la mine, cred ca ma iubeste si a fost nici macar ratacire, ca nu a fost nici relatie, nici aventura, poate era si sotul meu coplesit de atata stres. Nu stiu ce sa zic ca a fost. Nu stiu cum sa procedez fie sa ne revenim daca e sincer, fie sa-mi dau seama daca in continuare ma minte si asteapta nu stiu ce semn de la aia ca sa fie impreuna.
Pe ea nu am confruntat-o, i-am dat cateva mailuri si i-am spus ca astept niste scuze si explicatii. Nu s-a sinchisit sa mi le dea.
Va rog sa-mi dati niste sfaturi cum sa trec peste asta si daca cineva poate interpreta comportamentul sotului meu sa-mi spuna si mie cum de-a putut minti atat si ma prostea in fata, desi eu simteam ca e ceva.
Va multumesc mult !