Reconstructia relatiei de cuplu

Suntem casatoriti de 30 ani,copii sunt stabiliti in Canada,sotul este pensionat pe caz de boala(probleme cu ochii si cu inima)eu sunt economista,am un program foarte incarcat,intre noi este un mare gol. Nu reusim sa comunicam sufleteste.Ne-am indreptat pasi spre credinta,am reusit sa fim mai rabdatori,unul cu altul,au incetat reprosurile,am incetat sa ne vedem defectele,dar am obosit sa fiu permanent in alerta.Sa fiu atenta cum vorbesc ,ca sa-l supar,sa-mi controlez tonul si alte mici amanunte.Ne-am casatorit din dragoste,am realizat multe impreuna...dar de cand nu mai lucreaza se poarta cu mine ca si cum as fi cel mai mare dusman a lui.Am impresia ca ma uraste pentru realizarile mele..si nu inteleg unde gresesc.Simt ca tinem unul la altul, dar nu suntem compatibili.Va sunt recunoscatoare daca m-ati indruma cum sa ma port ,sa putem comunica.Cu stima

Cu timpul,va paste ,pe putin,o depresie daca nu veti avea grija de d-tra.Sotul ar trebui sa inteleaga,daca vrea,caci pt. a rezolva o astfel de problema este nevoie de doi.Eu il suspectez de o doza de egoism.Nu sunt o persoana fara suflet ci, una care are niste diagnostice mult mai radicale.

nu sunt doctor dar inteleg PERFECT situatia/sotul dvs.este un OM cu mult bun simt(va iubeste f.mult)si se simte vinovat ca dvs.ducetiGREUL)SOLUTII sunt putine pt.aceasta situatie dar recomand;cresterea unui animal(caine)sau initierea unei mici afaceri(pt.sot)in rest-nu vad SOLUTII.

Sunt casatorita de un an de zile si am un copil minunat.Mi-am pierdut inrederea in sotul meu deoarece m-a dezamagit de mai multe ori.Este un impatimit al jocurilor de noroc.Am discutat foarte mult cu el,l-am sfatuit sa renunte la ele pt ca nu ii aduc nimic bun,dar in zadar.Mi-a promis de nenumarate ori ca nu se mai duce,insa niciun rezultat favorabil.Este un om deosebit,isi iubeste familia,dar nu stiu cum sa fac sa-mi recapat increderea in el.V-as ruga sa ma sfatuiti intr-un fel pt ca nu vreau sa ajungem la divort.Va multumesc anticipat!

In urama unei relatii de 10 ani, am savarsit "minunata" taina a casatorie,(cu sotul meu fusesm iubiti timp de 10ani dar din cuza unei idei preconcepute de-a mea nu am intretinut rel. sexuale decat dupa 7 ani), imediat dup0a casatorie ne-am mutat in casa nou a sotului meu, facuta cadou de catre parintii lui. 10ani a fost minutat, imediat dupa casat. sotul meu sa shi,bat radical, am devenit invizibila. nimic nu mai este cum era, a devenit stresat, insensibil la probeleme,rece etc. el refuza orice discutie pe baza discutiei "noi", spunand ca mi se pare sau vina este la mine.nu accepta nici schimabare , nici ajutor specializat si nici despartirea.oare ce se intampla?oare de ce nu pot renunta la aceasta relatie, sau cum sa invat sa me detasej efectiv de ea?trebuie facut ceva cel pitin acum cat inca nu avem si prunci, dar ce aore sa mai fac?

buna sint casatorita de 17 ani a fost dragoste la prima vedere ne-am iubit ca in prima zi sotul meu imi spune ca tot asa ma iubeste si acuma dar eu cred ca ceva sa rupt in relatia noastra.avem un baietel de 8 ani si anul acesta am nascut o fetita in luna mai prin cezariana.mi-a fost foarte greu deoarece el a fost plecat di februarie iar eu am trecut singura prin ceea ce numesc eu cosmarul vietii mele.feita mi-a murit dupa 24 de ore m-am inbolnavit de diabet tip 1 mi lau depistat inainte de nastere cu o saptamina inainte nu am avut nimic sigur pe baza de stres acum in august la inceput a venit in concediu 2 saptamini la-m asteptat mult dar cind a venit parca nu era el omul meu drag care a plecat sa faca bani sa ne fie mai bine .mi-am imaginat in diferite moduri revederea noastra dar sa dovedit a fi un esec.m-am stresat foarte tare.ma durut foarte si ma doare faptul ca am iubit orbeste un om si acum am un strain.de exemplu nu m-a intrebat nimic despre cum am suferit atita cu pierderea fetitei prin ce chinuri am trecut am asteptat 3 zile dar nimic se comporta de parcanu s-ar fi in timplat nimic iar cind am izbucnit in plins si i-am spus mia spus ca ce am ca doar am vorbit la telefon ca sia numarat cartelele si cit timp a fost plecat a cumparat de 400 de euro cartele si el tot timpul a comunicat cu mine si a fost alaturi de mine intru totul si ma sustinut financir ca doar de accea e plecat.lucreaza pe tir in italia.sint foarte suspicioasa si am inceput sai pun tot felul de intrebari la care in loc de raspuns primeam o ploaie de cuvinte urite si acuma ce-mi trebuie ca trecutul e trecut sa-llasam asa cum e ca el cind a murit fetita a suferit foarte mult si sa transformat el in victima de parca el a nascut si a tecut prin socurile pe care le-am primit eu.cat a stat acasa cel mai privilegiat de dragostea lui a fost copilul nostru de fapt asa a fost de cind il avem.imi pare bine dar am impresia ca fac tot posibilul sa ajung la el dar bat pasul pe loc.un ex.intr-o zi mi-am luat niste haine sexi pe mine l-am chemat in dormitor sai fac impresie dar am ramas socata dupa un minut.a venit si cind m-a vazut a ramas masca doar atit si in loc sa faca ce mi-am imaginat eu ca face orice barbat mi-a zis ca artat trasnet dar ce umblu eu imbracata asa de parca sint din filme porno.am inceput sa pling eu am vrut sa-i atrag atentia dar el a zis sa ma schimb.m-am schimbat intr-o fusta mini mi-am pus un tricou mulat tocuri am mers in sufragerie unde tot asa mi-a spus ca am ora de parada modei si in sfirsit mi-a spus <ce faci stripteso>doar atit.se uita la mine ginditor iar seara cind in sfirsit ne-am pus in pat sa uitat la televizor iar eu am adormit.ma trezit intr-un tirziu cred ca chinuit de remuscari mi-a spus de nusti cite ori ca ma iubeste ca sint viata lui dar eu simt ca ceva nu e in regula.in 2 saptamini mai mult ne-am certat si motivul era ceva nevinovat doar daca il intrebam de cite o femeie imaginara circul era gata.mai de mult nu era asa se apara cu inversunare de parca ceva era adevarat.pe urma ma asgura ca tot ce vb.eu este numai in imaginatia measi ca el nu poate iubi pe nimeni inafara de mine.a iubi pe cineva e una si a umbla cu cineva e alta.eu cred ca ma inseala si inca la greu acolo unde este pentru ca sa vazut singur eu departe niciodata in 17 ani nu am fost despartiti mai mult de o saptamina si sigur acesta e motivul pentru care il suspectez ma doare mult pentru ca am investit in el toate resursele dragostei mele iar acum ma simt fara putere goala nedorita desi eram o femeie plina de viata mi-a pierit tot cheful de viata.am 38 de anidar simt ca am o bariera in fata me de care nu pot sa trec.mi-a spus ca mai sta 2 ani maxim in italia sa ne facem casa acuma cind a venit am luat un teren a cumparat o masina dar eu i-am spus ca banii nu aduc fericirea si eu cu cie m-am casatorit doar nu crede ca ne intilnim de 2 ori pe an in august si in decembrie ca asta nui viata.a spus ca trebui sa consult un psihiatru .am ajuns sa cred ca sint nebuna pentru faptul ca il iubesc l-am amenintat cu divortul si a zis ca nici sa nu-mi treaca prin cap.am devenit prizonira propriei mele iubiri.numai ca trebui sa fie doi pentru iubire ma gindesc ca vita trece si sint intr-o situatie penibila mi-e sufletul greu nu am cu cine discuta el ma suna in fiecare zi de citeva ori ma intreaba ce fac deja m-am saturat oare ce solutie sa gasesc parca sint la capat de drum si nu gases***esire nu stiu cu ce am gresit dati-mi niste sfaturi va rog

Buna ziua,

Dependenta de jocurile de noroc este foarte greu de tratat fiind considerata de catre psihologi o tulburare grava de comportament.
Este important motivul psihologic pentru care sotul Dvs. apeleaza la acest tip de divertisment: din dorinta de a castiga bani? in cautarea unei stari de euforie?
Jocurile de noroc devin adevarate droguri; in multe cazuri, cei care renunta, devin nelinistiti, iritabili, morocanosi, motiv pentru care revin la vechile obiceiuri.
Incercati sa analizati relatia Dumneavoastra: s-a instalat rutina? petreceti timp impreuna? aveti activitati in comun? mediul de lucru al sotului este stresant? are stari depresive?
In general, dependentii de jocuri de noroc sunt foarte activi, energici, se plictisesc repede...din acest motiv, cauta activitati care sa le tina adrenalina crescuta.
Daca sotul Dvs. nu reuseste sa renute la aceasta dependenta, are nevoie neaparat de psihoterapie; in cazul in care nu luati aceasta masura, riscati sa aveti dificultati in viata de familie, in relatiile sociale si profesionale.
Incercati sa rezolvati aceasta problema inainte ca relatia sa devina un cosmar si sa nu mai poata fi salvata, sau ca cel mic sa creasca si sa fie obligat sa fie spectator la certuri sau sa preia obiceiurile tatalui sau.

Multa sanatate!

Buna Virginia,
cred ca rezolvarea problemelor voastre o reprezinta intoarcerea lui acasa.
Dinstanta raceste orice relatie; oricat de puternica ar fi ea.
Nu trebuie sa te indoieste de faptul ca te iubeste; incearca sa intelegi ca el este singura acolo si s-a obisnuit asa; de aceea te trateaza ca pe o strain.
Sa-l ameninti cu divortul nu e o solutie.Nu atat timp cat il iubesti.
Incearca sa-l convingi ca atat tu cat si copilul aveti nevoie de el acasa. Nu e normal ca cel mic sa creasca "fara" tata. Un camin este vormat din 2 parinti.
Este normal sa fii suspicioasa; este barbat si este departe de tine.
Stiu ca treci printr-o situatie grea, dar nu renunta...
Numai bine!

buna ma numesc liopa tania ma cam socat povestea ta si eu am sotul plecat al meu nui tirist si nu in italia e in afganistan iti las adresa mea de mess poate vreodata vrei sa vb cu cineva eu sunt aici parca mam regasit in povestea ta nu pe intregime aproape deci adresa mea este [email protected] te pup si astept

Sunt casatorita de 3 ani si am un baietel minunat. M-am casatorit din dragoste. Insa acum, dupa 3 ani nu stiu daca aceea a fost dragoste.Suferisem foarte mult cu ceva timp inainte de a ma casatori, din cauza unui barbat pe care l-am iubit foarte mult. Cand l-am cunoscut pe cel care acum imi este sot, am fost incantata intrucat se purta foarte fain cu mine si chiar imi dovedea iubire si grija. Ma indragostisem de el si dupa 8 luni am acceptat sa ma casatoresc cu el. Acum parca nu mai e asa frumos. Si cred ca doar din cauza mea. Ma gandesc la cel din trecut, pe care l-am iubit enorm. Pur si simplu ma trezesc gandindu-ma la el. Mi-am dat seama ca, de fapt, de sotul meu am fost doar indragostita si ca nu l-am iubit asa cum ....il iubesc pe cel din trecut. Mi-am dat seama ca inca il iubesc.Mi-e rusine de mine si nu stiu cum sa scap de amintirea lui. Cred ca si unele atitudini ale sotului meu m-au facut sa alerg in trecut. Nu este atent la dorintele mele.I se par anormale, nepotrivite. Nu ma mai simt prioritatea lui. Imi place sa fiu centrul sotului meu, eu sa fiu totul pentru el, dar am constatat ca pe el il preocupa mult mai mult altele, decat noi doi. Vreau sa ma simt printesa lui, dar nu mai este asa. N-as putea spune ca nu ne intelegem, dar faptul ca nu-mi arata atentie fata de ceea ce imi doresc si eu, ma face sa ma instrainez de el si sa ma gandesc la cel din trecut. Trebuie sa recunosc faptul ca m-am despartit foarte greu de acela si inca nu sunt vindecata. Nu mai simt nevoia nici sa mai fac dragoste. Cateodata mi se pare un chin chestia asta. De ce oare este asa cruda viata? Sunt genul de pesoana care, daca nu se simte fericita si iubita, nu are chef de nimic pe celelalte planuri si tinde spre depresie si izolare.

Avem 3 boxeri superbi,sotul meu are calculator ..internet ..masina..si are mintea odihnita,dar nu-i destul .Este permanent nemultumit,negativist cu toti cei din jurul sau.Ma doare foarte mult ,si totusi cat solutii.

Inteleg ff. bine despre ce vorbiti,de aceea am zis ce am zis.Cred ca ar trebui sa va intariti si sa va spuneti ca sunteti cea mai importanta,ca viata este scurta,ca nimeni nu are dreptul sa v-o amarasca.S-ar putea ca sotul sa inceapa sa-si constientizeze si varsta, sa aiba anumite frustrari si pe cine sa-si descarce toate acestea daca nu ,pe d-tra.???Ar fi tare bine daca ar consulta un psiholog dar, sunt sigura ca nu accepta asa ceva.Trebuie sa va obisnuiti ca vine o vreme cand,daca nu se poate altfel,trebuie sa va puneti pe primul plan,altfel nu o va face nimeni.Imi cer scuze daca v-am suparat dar,asa sunt eu,o persoana mai realista.

Te iubesc mamica! Pentru mine esti si vei fi intotdeauna un model exemplar...Stiu foarte bine ce caracter dificil are tata...
Chiar daca eu si fratele meu nu suntem langa voi cu prezenta fizica...ne gandim foarte des la voi si suntem langa voi spiritual.Ma bucur ca putem vorbi destul de des pe internet si mai ales si cu camerele web ne si putem vedea...asta e foarte bine.Abia astept sa vin acasa numar zilele pana pe 27 noiembrie.Mi-e tare dor de voi si de micile obiceiuri.
Te iubesc enorm!

Buna ziua,
Intrebarea mea este, pot avea un alt bebe daca primul are acum doar 1 an si 2 luni?
Multumesc

am si eu o problema am o prietenacu care sunt de 9 ani ave amandoi 26 de ani si acum a zis ca sa luam o pauza sa se gandeasca ce vrea, ca ea crede ca nu ne mai potrivim, eu o iubesc f mult si nu vreau sa ne despartim chiar mai mult am vrut sa o cer in castoria, am intrebat-o si daca are pe altcineva si mi-a zis sincer ca nu are.Am gresit si eu cu ea ca am fost prea posesiv cu ea si nu am mai vrut sa mai iesim in oras am stat tot in casa.Ce pot sa fac va rog ajutati-ma ca eu nu vreau sa o pierd.