Ma raneste mereu

Salutare!Am si eu o mare problema si as dori cateva sfaturi,chiar mi-ar prinde bine.Sa incep povestea mea de dragoste cu un final amagitor :Vara trecuta am cunoscut un baiat si a fost dragoste la prima vedere( doar din partea mea,ca el nu cred ca m-a iubit desi m-a facut sa cred asta).Ne-am combinat,apoi dupa cateva zile el a plecat la lucru in alt oras (care macar nu era in acelasi judet cu orasul unde locuiesc,nici in aceeasi regiune),dar in fine eu nu tineam cont de distanta,eram dispusa sa il astept pentru ca venea de Sarbatori acasa.Cand a ajuns acolo ,nu dupa multe vreme a primit-o si pe fosta lui prietena sa stea la el(domn''shoara este din acelasi oras cu mine,dar avea rude acolo.Oricum are o faima ce lasa de dorit).Ziua cand era la lucru vorbeam intr-una ,dar seara pauza...presimteam ca exista alta la mijloc,ii reprosam,dar el imi nega ,zicea ca inventez eu totul pentru ca nu il iubesc,etc.Intr-o seara l-am sunat si mi-a raspuns pitipoanca aia si mi-a vorbit foarte urat.Am recunoscut-o dupa voce si am asteptat sa vina a doua zi stiind ca el va merge la lucru si sigur ma va suna.Asa s-a si intamplat,dar el tot nu recunostea atunci cand i-am cerut socoteala.Am inceput sa plang si i-am zis ca nu o sa il mai caut ca ii sterg numarul si sa ma lase in pace.El tot insista ca ma iubeste si ca nu vrea sa ne despartim ,dar eram decisa sa il uit.Vreo cateva zile nu m-a mai cautat ,dar apoi(aia i-a facut probleme si a plecat de la el) intr-o dupa amiaza am primit un masaj de la un nr"ce faci draga?";am intrebat cine este si mi-a zis ca e el.In clipa aceea au revenit toate sentimentele(mentionez ca incepusem sa il uit,chiar nu ma mai gandeam la el) si asa am inceput sa vrajim din nou.Eram asa de fericita,simteam ca e viata mea,dar dupa cum se zice fericirea nu tine mult.Au urmat multe certuri,pentru ca aflam ca ma mintea ,vrajea cu altele,dar el nu recunostea nimic,zicea ca sunt nebuna,ca sunt geloasa,dar atunci cand iubesti n-ai cum sa nu fii geloasa mai ales cand prietenul iti da motive.Vorbeam la telefon ore in sir,ne vedeam la web dar nu era de ajuns,el nu se multumea doar cu mine,nu era zi in care sa nu ma minta(ah,el abia dupa vreo luna si ceva a recunoscut ca a stat aia la el o saptamana),sa nu greseasca cu ceva.Plangeam la telefon si el se amuza,vroiam sa o termin cu el dar nu ma lasa inima,mereu el ma vrajea si il iertam.Am trecut cu vederea peste multe greseli,speram ca se va schimba.Era totul pentru mine!

Au trecut lunile si el a venit acasa.In prima zi totul a fost precum in basm,ne sarutam,ne imbratisam,eram cea mai fericita ca il am alaturi de mine dupa vreo patru luni.A urmat si a doua zi,atunci cand am facut cea mai mare gresala:m-am daruit lui,fiind primul baiat din viata mea;in urmatorea zi nu a vrut sa ne intalnim,pe motiv ca era obosit,apoi de Ajun cand trebuia sa vina la mine acasa "cu colinda" m-a sunat si mi-a zis:"e prea devreme sa vin la tine,nu ne cunoastem bine ,vezi ca seara asta am alta treaba mai importanta decat sa ma intalnesc cu tine,etc!" A fost un soc pentru mine,plangeam ,regretam ca am fost asa de naiva si am crezut in vorbele lui.Il tot sunam dar nu imi raspundea(pe urma am aflat ca s-a intalnit cu alta).Jura ca ma iubeste,ca nu o sa ma paraseasca,nu a tinut cont ca el a fost primul baiat din viata mea am asteptat 19 ani si ceva sa se intample ,dar i-am daruit virginitatea unui baiat care nu a meritat!A urmat si Craciunul ,fiind slaba din fire am acceptat sa ne intalnim ca sa vorbim,speram ca o sa se intoarca din nou la mine,eram orbita,dar am gresit din nou,in prima zi si in a treia,culcandu-ma din nou cu el.Sincer gandeam ca poate asa o sa il aduc inapoi la mine,dar de fapt am facut o mare prostie.Am fost folosita si apoi aruncata.Dupa toate astea,m-a mai sunat de cateva ori sa vada ce fac,c ironic!eu sufeream si el se distra cu altele.Au trecut si sarbatorile iar el a plecat(de Revelion macar nu a avut bunu simt sa imi spuna la multi ani!)o perioada nu am mai vorbit,apoi a inceput din nou sa ma caute si asa au inceput jignirile:ca sunt p****** ca am crezut in el ,ca el dorea doar sa ma aiba la pat,ca nu ma suporta,ca nu simte nimic pentru mine,ca m-a inselat si alte lucruri dureroase.Insa uneori cand ma suna imi vorbeste frumos ,imi zice ca ma iubeste ,ca ii pare rau(stiu ca zice doar la misto,ca sa sufar )simt ca innebunesc,la ore nu sunt atenta,nu stiu ce sa mai fac.Vreau sa il uit dar nu pot!stiu ca nu e bine ca ii raspund,multi mi-au zis asta,dar nu ma pot abtine,tresar de fiecare data cand vad ca primesc ceva de la el.Zilele trecute am vorbit frumos la telefon,fara certuri ,ma suna,il sunam ....dar in seara asta m-a sunat si mi-a vorbit foarte urat:m-a trimis dracului,k imi da una in bot,ca sunt figuranta ,sa uit de el si multe alte jigniri.Cu ce am gresit de sufar atat?simt ca o iau razna,traiesc o drama....De acum chiar sunt fffff decisa sa nu il mai caut si nici sa ii mai raspund!