Cum sa imi ajut soțul/sau poate mai bine zis cum sa ma ajut pe mine însămi??

Bună tuturor. Mă numesc Maria și am 24 de ani. Sunt căsătorită de aproape 3 ani ,însă suntem împreună de 9 ani. Soțul meu este mai mare cu 5 ani decât mine. Încă de la începutul relației, adică cam după 1 an de relație noi am avut destule divergențe, însă in cea mai mare parte reușeam sa depășim situația și sa facem sa fie bine. Aveam 16 ani când l-am cunoscut și situația mea familială nu era tocmai bună. Părinți despărțiți, frați mai mari care nu se înțelegeau, certuri,bunic alcoolic și multe altele care dureau rău. După ce l-am cunoscut pe soțul meu pentru o perioada de timp el ma ajutata sa merg la școală asta cam jumatate de an,pana m-am decis sa vin în Franța și am rămas cu el. La fiecare cearta el imi zicea ca ma ajutat ca mi-a dat, si imi "arunca" tot ce a făcut pt mine. De fiecare data plângeam, si desii ne certam, tot treceam peste.
In ultimul timp soțul pe lângă serviciul ce îl are după ce se întoarce seara acasă mai face și mecanică auto care desigur ne aduce un plus de venit. Nu pot spune ca acest lucru nu ma încântă ,insa ceea ce ma deranjează e faptul ca orice client ce vine la el aduce ceva de băut. Sotul sa obișnuit așa si chiar ii place recunosc. Și inainte mai bea cu prietenii insa nu exagerat. Dar in ultimul timp își caută scuze ca e vineri, ca e week-end, ba ca e cald și etc. doar ca să mai bea "câte o bere". Eu nu ma mai pot abține sa nu ii spun sa se oprească, dar el de fiecare dată face cum vrea. Ma considera un rival pt el mai ales decand am început sa muncesc. Este foarte orgolios si eu am obosit sa lupt cu orgoliul lui. De fiecare data el trebuie sa aivă dreptate, doar fiindcă e bărbat.
Ma simt singură și tristă lângă el, insa nu am puterea sa spun stop. Va rog sa ma ajutați cu un sfat , eu sincer nu pun pe primul loc divorțul, ci mai degrabă lupta pt relație atâta timp cât mai exista o fărâmă de iubire. Va mulțumesc anticipat pentru răspunsuri.