Cu sau fara el?...il incurc oare?

Nu stiu ce sa fac. Sunt cu el de 3 ani si ceva. De la inceput nu a acceptat sa fie contrazis sau sa i se ''atraga atentia'' daca greseste. A continuat sa vorbeasca destul de urat chiar si cu mine. M-a jignit de nenumarate ori. Are un comportament destul de urat dar, asta nu totimpul. Are doar perioade. Mentionez ca nu m-a lovit niciodata(atata ii trebuia) Uneori, in conversatia cu prietenii nu ma lasa sa i-mi spun punctul de vedere, sa vorbesc...daca il apuca, striga la mine din orice.
Mi-a dat de inteles si mie si familiei lui ca, eu sunt cea cu care poate trai. In accelasi timp zice ca el nu vrea sa se ''lege'' de nimeni ca nu vrea sa traga pe nimeni in jos, Nu vrea familie, nu vrea copii, nu vrea nimic....pentru ca sa nu chinuie pe nimeni cum se chinuie el..Apoi zice ca el se descurca oricum oriunde si nu va ''muri de foame'' niciodata. Impreuna putem sa strangem bani ptr. ''zile negre'' sau sa zugravim apartamentul (de exemplu). A recunoscut ca e foarte importan sa ''discuti'' problemele zilnice cu persoana de langa tine. Si la noi e ok partea asta.
Acum, de o vreme e foarte suparat pe tara asta, zice ca aici nu poate realiza nimic, si ca vrea sa plece dincolo, sa emigreze. Stie ca eu nu am curajul asta si totusi, zice ca mergem impreuna daca nu, el oricum vrea sa mearga in caz ca, in scurt timp nu va realiza nimic, merge... E foarte ''pornit'' pe tot ce se intampla si, nu stiu de ce il afecteaza atat de mult tot ce se intampla in tara si de ce nu i-si vede de viata lui.
Eu sustin ca, daca aici nu se poate integra si obisnui cu el si persoana lui, nici dincolo nu va reusi sa faca ceva...Poate gresesc...Poate nu am curajul sa plec, poate nu vreau sa plec cu el, sa ma jigneasca si pe alte meleaguri sau sa ma simt ca si ''o carpa''...uneori..poate il incurc...ce sa fac??? Cum sa pun problema sa vorbesc cu el despre subiectul asta?
Multumesc!