Durere in partea stanga M22
Buna ziua,
Mă confrunt de aproximativ o lună și jumătate, aproape zilnic, cu o durere/jenă în zona coastelor și a pectoralului din partea stângă. Am mai avut aceeași problemă în urmă cu aproximativ un an, timp de câteva luni, după care a dispărut.
Durerea are o intensitate de aproximativ 3–5/10 și apare în puncte diferite, dar în aceeași zonă. Nu mă doare în toate locurile simultan, ci de obicei într-un singur punct.
Mai exact, zonele în care o simt sunt:
- la nivelul coastei de sub mamelonul stâng;
- lateral, la nivelul unei coaste de sub axilă;
- deasupra mamelonului stâng și puțin spre exterior, unde nu îmi dau seama dacă durerea provine din mușchi sau din zona osoasă;
- foarte rar simt ceva și spre mijlocul pieptului.
Durerea se manifestă în general ca o apăsare/presiune și doar foarte rar ca o înțepătură scurtă. Durata diferă foarte mult: sunt zile în care ține doar 2–3 minute și zile în care o simt, cu întreruperi sau mai constant, aproape toată ziua.
Înainte să folosesc tratamentul recomandat de medicul de familie, dacă apăsam pe una dintre coaste, zona devenea dureroasă și aveam inclusiv o senzație asemănătoare unei usturimi. După folosirea spray-ului, acest lucru nu se mai întâmplă, deși disconfortul care apare spontan nu a dispărut complet.
Un lucru pe care l-am observat este că durerea apare întotdeauna în repaus sau atunci când activitatea fizică este foarte redusă. La efort nu am observat să se declanșeze și nu am simptome precum gâfâială/lipsă de aer la efort.
Problema este că uneori durerea vine „la pachet” și cu un atac de panică, pentru că mă sperie și încep să mă gândesc că ar putea fi ceva serios. Tensiunea mea este în general în jur de 120–130 mmHg, iar pulsul este normal sau ușor crescut atunci când mă sperii.
La ultimele analize generale de sânge, rezultatele au fost în limite normale, cu excepția calciului, care a fost foarte puțin crescut. Medicul de familie mi-a recomandat un spray pentru durere, însă efectul asupra problemei generale a fost destul de redus.
Menționez și că în prezent petrec destul de mult timp la birou și am tendința să stau înclinat mai mult spre partea stângă. De asemenea, dorm predominant pe partea stângă.
Nu am vicii insa nu practic niciun sport.
A mai trecut cineva prin ceva asemănător?
Mă confrunt de aproximativ o lună și jumătate, aproape zilnic, cu o durere/jenă în zona coastelor și a pectoralului din partea stângă. Am mai avut aceeași problemă în urmă cu aproximativ un an, timp de câteva luni, după care a dispărut.
Durerea are o intensitate de aproximativ 3–5/10 și apare în puncte diferite, dar în aceeași zonă. Nu mă doare în toate locurile simultan, ci de obicei într-un singur punct.
Mai exact, zonele în care o simt sunt:
- la nivelul coastei de sub mamelonul stâng;
- lateral, la nivelul unei coaste de sub axilă;
- deasupra mamelonului stâng și puțin spre exterior, unde nu îmi dau seama dacă durerea provine din mușchi sau din zona osoasă;
- foarte rar simt ceva și spre mijlocul pieptului.
Durerea se manifestă în general ca o apăsare/presiune și doar foarte rar ca o înțepătură scurtă. Durata diferă foarte mult: sunt zile în care ține doar 2–3 minute și zile în care o simt, cu întreruperi sau mai constant, aproape toată ziua.
Înainte să folosesc tratamentul recomandat de medicul de familie, dacă apăsam pe una dintre coaste, zona devenea dureroasă și aveam inclusiv o senzație asemănătoare unei usturimi. După folosirea spray-ului, acest lucru nu se mai întâmplă, deși disconfortul care apare spontan nu a dispărut complet.
Un lucru pe care l-am observat este că durerea apare întotdeauna în repaus sau atunci când activitatea fizică este foarte redusă. La efort nu am observat să se declanșeze și nu am simptome precum gâfâială/lipsă de aer la efort.
Problema este că uneori durerea vine „la pachet” și cu un atac de panică, pentru că mă sperie și încep să mă gândesc că ar putea fi ceva serios. Tensiunea mea este în general în jur de 120–130 mmHg, iar pulsul este normal sau ușor crescut atunci când mă sperii.
La ultimele analize generale de sânge, rezultatele au fost în limite normale, cu excepția calciului, care a fost foarte puțin crescut. Medicul de familie mi-a recomandat un spray pentru durere, însă efectul asupra problemei generale a fost destul de redus.
Menționez și că în prezent petrec destul de mult timp la birou și am tendința să stau înclinat mai mult spre partea stângă. De asemenea, dorm predominant pe partea stângă.
Nu am vicii insa nu practic niciun sport.
A mai trecut cineva prin ceva asemănător?
−50%până la
Aplicația Sfatul Medicului
Prima ta întrebare, mai ieftin în aplicație
Descarcă aplicația și pune prima întrebare cu până la −50% reducere.
Scanează cu telefonul
Raspunsuri
(1)
1. Sinteza tabloului clinic și a mecanismului fiziopatologic
Simptomele dumneavoastră conturează un tablou tipic de durere toracică musculoscheletală / miofascială și neuro-parietală periferică, având următoarele argumente clinice solide:
• Relația cu repausul și absența declanșării la efort: Faptul că durerea apare în repaus sau la activitate fizică redusă și că la efort nu apar dureri constrictive sau lipsă de aer (dispnee) este un argument major împotriva unei ischemii miocardice tipice (angină pectorală).
• Caracterul migrator / multifocal: Durerea nu se manifestă pe o suprafață difuză retrosternală, ci „sare” dintr-un punct în altul (sub mamelon, lateral sub axilă, deasupra mamelonului). Acest caracter este caracteristic punctelor trigger miofasciale sau iritațiilor pe ramurile colaterale ale nervilor intercostali (ramurile cutanate laterale și anterioare).
• Reproductibilitatea la palpare și senzația de usturime: Durerea declanșată inițial de apăsarea pe coaste, însoțită de usturime, denotă o inflamație a periostului costal, a inserțiilor musculare (pectoral, dințat anterior) sau o hipersensibilitate a nervilor cutanați locali. Răspunsul favorabil la spray-ul topic (antiinflamator/anestezic) confirmă originea superficială, parietală a durerii.
• Factorii biomecanici determinanți: Petrecerea unui timp îndelungat la birou cu înclinare spre stânga, asociată cu dormitul predominant pe partea stângă, creează o presiune mecanică asimetrică și o scurtare cronică a musculaturii hemitoracelui stâng (pectoral mare și mic, intercostali, mușchiul dințat anterior / serratus anterior). Aceasta duce la contracturi persistente, blocaje minore ale articulațiilor costovertebrale sau costocondrale și microtraumatisme locale.
• Componenta psiho-somatică asociată: Apariția atacurilor de panică este o consecință frecventă a localizării stângi a durerii (zona precordială). Teama că ar putea fi o problemă cardiacă severă declanșează o descărcare de catecolamine (adrenalină), ducând la tahicardie, hiperventilație și contractură musculară reflexă a cutiei toracice, ceea ce amplifică durerea inițială (cerc vicios durere – panică – contractură – durere).
________________________________________
2. Diagnostic diferențial ierarhizat
Cauze foarte probabile (direct legate de biomecanica dumneavoastră)
1. Sindromul de durere miofascială toracică (Myofascial Pain Syndrome):
o Implică mușchii mare/mic pectoral, intercostalii și mușchiul dințat anterior (serratus anterior – situat exact sub axilă și lateral pe coaste).
o Produce puncte trigger dureroase, senzație de presiune, înțepături ocazionale și durere referită asimetrică.
2. Costocondrita / Condrita intercostală / Sindromul de coastă alunecătoare (Slipping Rib Syndrome):
o Inflamație sau mobilitate anormală a cartilajelor costale inferioare sau laterale, accentuată de postura aplecată și compresia din timpul somnului.
3. Durere referită de la coloana toracală (Thoracic Spine Referred Pain):
o O discopatie toracală posturală sau un sindrom fațetar/costovertebral (T3–T7) declanșat de postura asimetrică prelungită la birou poate proiecta durerea spre partea antero-laterală a toracelui, mimând o afecțiune internă.
4. Precordial Catch Syndrome (Sindromul de înțepătură precordială / Texidor's Twinge):
o Afecțiune benignă asociată adesea cu statul prelungit pe scaun, aplecat; produce înțepături scurte sau jenă sub mamelonul stâng în repaus.
Cauze ce necesită atenție și excludere formală (Red Flags din documente)
1. Patologia cardiacă: Deși descrierea este atipică pentru ischemie, excluderea formală (prin ECG și ecocardiografie) este indispensabilă pentru liniștea dumneavoastră mentală și oprirea atacurilor de panică.
3. Aspectul biochimic specific: Hipercalcemia ușoară și posibile cauze medicamentoase
Ați menționat că analizele au arătat un calciu foarte puțin crescut. Acest aspect necesită o verificare atentă:
• Efecte asupra musculaturii: Un dezechilibru al calciului (în special raportul dintre calciul ionic, magneziu și potasiu) poate crește excitabilitatea neuromusculară, favorizând spasme musculare locale, fasciculații, crampe sau stări de tensiune/anxietate.
• Verificarea consumului de medicamente sau suplimente:
o Administrarea de suplimente de Vitamina D în doze mari sau suplimente combinate de calciu și minerale.
4. Plan de investigații recomandate
Pentru a clarifica diagnosticul și a exclude orice cauză serioasă, este recomandată o abordare structurată:
A. Investigații Cardiologice (esențiale pentru siguranță și confort psihic)
• Electrocardiogramă (ECG) de repaus în 12 derivații: exclude anomalii de ritm, ischemie silențioasă sau tulburări de conducere.
• Ecocardiografie transtoracică (Cord Doppler): evaluează structura inimii, funcția contractilă a ventriculului stâng, valvele (de exemplu, exclude un prolaps de valvă mitrală, frecvent asociat cu dureri toracice atipice și anxietate/palpitații) și pericardul.
• Opțional: Dacă medicul cardiolog consideră util în funcție de istoricul familial, un test de efort ECG poate fi efectuat pentru a demonstra lipsa oricărei modificări la efort.
B. Investigații Imagistice (axate pe peretele toracic și coloană)
• Ecografie de perete toracic / părți moi: investigație neinvazivă excelentă pentru a examina cartilajele costale, mușchiul serratus anterior, mușchii pectorali și spațiile intercostale,
• Radiografie de torace (sau de coloană toracală/grilaj costal): evaluează integritatea osoasă și exclude afecțiuni pleuro-pulmonare subiacente.
• RMN de coloană toracală (dorsală): indicat doar dacă durerea persistă sau capătă un traseu clar de iradiere radiculară (în bandă/centură de la spate spre față), pentru a exclude o hernie discală toracală sau o afectare a rădăcinii dorsale.
C. Investigații Biochimice și Hematologice
• Profil fosfo-calcic și mineral complet: Calciu seric total, Calciu ionic, Albumină serică (pentru calcularea calciului corectat), Magneziu seric (deficitul de magneziu accentuează spasmele musculare și anxietatea), Fosfor seric.
• Evaluare endocrină a calciului: Dozarea Parathormonului intact (PTH) și a 25-OH Vitaminei D (pentru a clarifica cauza hipercalcemiei ușoare și a exclude un adenom paratiroidian asimptomatic).
• Markeri de inflamație: VSH și Proteina C Reactivă (CRP) – valori normale exclud afecțiuni inflamatorii sistemice sau infecții profunde.
• Enzime musculare: Creatinkinaza (CK totală) – utilă dacă se suspectează o miozită sau leziune musculară persistentă.
5. Strategii terapeutice și recomandări practice
A. Corecții biomecanice și ergonomice (Cheia rezolvării)
• Reconfigurarea posturii la birou: Poziționați monitorul direct în fața dumneavoastră (nu în lateral), reglați înălțimea scaunului astfel încât coatele să stea la 90 de grade fără a vă sprijini pe cotul stâng, mențineți umerii relaxați și spatele susținut de un suport lombar. Evitați înclinarea asimetrică a trunchiului.
• Pauze active: La fiecare 45–60 de minute de lucru pe scaun, ridicați-vă pentru 2–3 minute și efectuați mișcări ușoare de extensie și deschidere a pieptului.
• Modificarea posturii de somn: Evitați să dormiți toată noaptea pe umărul și coastele stângi. Folosiți o pernă suplimentară pentru a sprijini brațul sau încercați să dormiți pe spate ori pe partea dreaptă, plasând eventual o pernă între genunchi pentru alinierea coloanei.
B. Terapie fizică și recuperare
• Kinetoterapie / Gimnastică medicală ghidată: Programe axate pe stretching-ul pectoralilor, tonifierea mușchilor romboizi și a spatelui mijlociu, precum și exerciții de respirație diafragmatică pentru relaxarea musculaturii accesorii inspiratorii.
• Masaj terapeutic / Decontracturant miofascial: Terapie manuală axată pe eliberarea punctelor trigger din mușchiul pectoral mare/mic, serratus anterior și intercostali.
D. Controlul atacurilor de panică și al anxietății
• Validarea naturii benigne: Conștientizarea faptului că durerea dumneavoastră este parietală (musculară/nervoasă de suprafață) și nu provine de la cord este primul pas pentru a opri atacul de panică.
• Tehnica de respirație controlată (respirația în 4 timpi / Box Breathing): În momentul în care simțiți jena toracică și apare teama, inspirați lent pe nas timp de 4 secunde, țineți aerul 4 secunde, expirați lent pe gură 4 secunde și mențineți pauza 4 secunde. Aceasta previne hiperventilația și scade descărcarea de adrenalină.
________________________________________
Concluzie și pași de urmat
1. Programați un consult cardiologic cu ECG și ecocardiografie – va avea atât rol diagnostic de excludere, cât și un puternic efect terapeutic de liniștire psiho-emoțională.
2. Repetați calciul seric total, calciul ionic, albumina și magneziul, adăugând PTH și 25-OH Vitamina D.
3. Adresați-vă unui medic de medicină fizică și reabilitare (fizioterapie / reumatologie) pentru evaluarea peretelui toracic, a punctelor trigger și inițierea unui program personalizat de corectare a posturii de birou.
Simptomele dumneavoastră conturează un tablou tipic de durere toracică musculoscheletală / miofascială și neuro-parietală periferică, având următoarele argumente clinice solide:
• Relația cu repausul și absența declanșării la efort: Faptul că durerea apare în repaus sau la activitate fizică redusă și că la efort nu apar dureri constrictive sau lipsă de aer (dispnee) este un argument major împotriva unei ischemii miocardice tipice (angină pectorală).
• Caracterul migrator / multifocal: Durerea nu se manifestă pe o suprafață difuză retrosternală, ci „sare” dintr-un punct în altul (sub mamelon, lateral sub axilă, deasupra mamelonului). Acest caracter este caracteristic punctelor trigger miofasciale sau iritațiilor pe ramurile colaterale ale nervilor intercostali (ramurile cutanate laterale și anterioare).
• Reproductibilitatea la palpare și senzația de usturime: Durerea declanșată inițial de apăsarea pe coaste, însoțită de usturime, denotă o inflamație a periostului costal, a inserțiilor musculare (pectoral, dințat anterior) sau o hipersensibilitate a nervilor cutanați locali. Răspunsul favorabil la spray-ul topic (antiinflamator/anestezic) confirmă originea superficială, parietală a durerii.
• Factorii biomecanici determinanți: Petrecerea unui timp îndelungat la birou cu înclinare spre stânga, asociată cu dormitul predominant pe partea stângă, creează o presiune mecanică asimetrică și o scurtare cronică a musculaturii hemitoracelui stâng (pectoral mare și mic, intercostali, mușchiul dințat anterior / serratus anterior). Aceasta duce la contracturi persistente, blocaje minore ale articulațiilor costovertebrale sau costocondrale și microtraumatisme locale.
• Componenta psiho-somatică asociată: Apariția atacurilor de panică este o consecință frecventă a localizării stângi a durerii (zona precordială). Teama că ar putea fi o problemă cardiacă severă declanșează o descărcare de catecolamine (adrenalină), ducând la tahicardie, hiperventilație și contractură musculară reflexă a cutiei toracice, ceea ce amplifică durerea inițială (cerc vicios durere – panică – contractură – durere).
________________________________________
2. Diagnostic diferențial ierarhizat
Cauze foarte probabile (direct legate de biomecanica dumneavoastră)
1. Sindromul de durere miofascială toracică (Myofascial Pain Syndrome):
o Implică mușchii mare/mic pectoral, intercostalii și mușchiul dințat anterior (serratus anterior – situat exact sub axilă și lateral pe coaste).
o Produce puncte trigger dureroase, senzație de presiune, înțepături ocazionale și durere referită asimetrică.
2. Costocondrita / Condrita intercostală / Sindromul de coastă alunecătoare (Slipping Rib Syndrome):
o Inflamație sau mobilitate anormală a cartilajelor costale inferioare sau laterale, accentuată de postura aplecată și compresia din timpul somnului.
3. Durere referită de la coloana toracală (Thoracic Spine Referred Pain):
o O discopatie toracală posturală sau un sindrom fațetar/costovertebral (T3–T7) declanșat de postura asimetrică prelungită la birou poate proiecta durerea spre partea antero-laterală a toracelui, mimând o afecțiune internă.
4. Precordial Catch Syndrome (Sindromul de înțepătură precordială / Texidor's Twinge):
o Afecțiune benignă asociată adesea cu statul prelungit pe scaun, aplecat; produce înțepături scurte sau jenă sub mamelonul stâng în repaus.
Cauze ce necesită atenție și excludere formală (Red Flags din documente)
1. Patologia cardiacă: Deși descrierea este atipică pentru ischemie, excluderea formală (prin ECG și ecocardiografie) este indispensabilă pentru liniștea dumneavoastră mentală și oprirea atacurilor de panică.
3. Aspectul biochimic specific: Hipercalcemia ușoară și posibile cauze medicamentoase
Ați menționat că analizele au arătat un calciu foarte puțin crescut. Acest aspect necesită o verificare atentă:
• Efecte asupra musculaturii: Un dezechilibru al calciului (în special raportul dintre calciul ionic, magneziu și potasiu) poate crește excitabilitatea neuromusculară, favorizând spasme musculare locale, fasciculații, crampe sau stări de tensiune/anxietate.
• Verificarea consumului de medicamente sau suplimente:
o Administrarea de suplimente de Vitamina D în doze mari sau suplimente combinate de calciu și minerale.
4. Plan de investigații recomandate
Pentru a clarifica diagnosticul și a exclude orice cauză serioasă, este recomandată o abordare structurată:
A. Investigații Cardiologice (esențiale pentru siguranță și confort psihic)
• Electrocardiogramă (ECG) de repaus în 12 derivații: exclude anomalii de ritm, ischemie silențioasă sau tulburări de conducere.
• Ecocardiografie transtoracică (Cord Doppler): evaluează structura inimii, funcția contractilă a ventriculului stâng, valvele (de exemplu, exclude un prolaps de valvă mitrală, frecvent asociat cu dureri toracice atipice și anxietate/palpitații) și pericardul.
• Opțional: Dacă medicul cardiolog consideră util în funcție de istoricul familial, un test de efort ECG poate fi efectuat pentru a demonstra lipsa oricărei modificări la efort.
B. Investigații Imagistice (axate pe peretele toracic și coloană)
• Ecografie de perete toracic / părți moi: investigație neinvazivă excelentă pentru a examina cartilajele costale, mușchiul serratus anterior, mușchii pectorali și spațiile intercostale,
• Radiografie de torace (sau de coloană toracală/grilaj costal): evaluează integritatea osoasă și exclude afecțiuni pleuro-pulmonare subiacente.
• RMN de coloană toracală (dorsală): indicat doar dacă durerea persistă sau capătă un traseu clar de iradiere radiculară (în bandă/centură de la spate spre față), pentru a exclude o hernie discală toracală sau o afectare a rădăcinii dorsale.
C. Investigații Biochimice și Hematologice
• Profil fosfo-calcic și mineral complet: Calciu seric total, Calciu ionic, Albumină serică (pentru calcularea calciului corectat), Magneziu seric (deficitul de magneziu accentuează spasmele musculare și anxietatea), Fosfor seric.
• Evaluare endocrină a calciului: Dozarea Parathormonului intact (PTH) și a 25-OH Vitaminei D (pentru a clarifica cauza hipercalcemiei ușoare și a exclude un adenom paratiroidian asimptomatic).
• Markeri de inflamație: VSH și Proteina C Reactivă (CRP) – valori normale exclud afecțiuni inflamatorii sistemice sau infecții profunde.
• Enzime musculare: Creatinkinaza (CK totală) – utilă dacă se suspectează o miozită sau leziune musculară persistentă.
5. Strategii terapeutice și recomandări practice
A. Corecții biomecanice și ergonomice (Cheia rezolvării)
• Reconfigurarea posturii la birou: Poziționați monitorul direct în fața dumneavoastră (nu în lateral), reglați înălțimea scaunului astfel încât coatele să stea la 90 de grade fără a vă sprijini pe cotul stâng, mențineți umerii relaxați și spatele susținut de un suport lombar. Evitați înclinarea asimetrică a trunchiului.
• Pauze active: La fiecare 45–60 de minute de lucru pe scaun, ridicați-vă pentru 2–3 minute și efectuați mișcări ușoare de extensie și deschidere a pieptului.
• Modificarea posturii de somn: Evitați să dormiți toată noaptea pe umărul și coastele stângi. Folosiți o pernă suplimentară pentru a sprijini brațul sau încercați să dormiți pe spate ori pe partea dreaptă, plasând eventual o pernă între genunchi pentru alinierea coloanei.
B. Terapie fizică și recuperare
• Kinetoterapie / Gimnastică medicală ghidată: Programe axate pe stretching-ul pectoralilor, tonifierea mușchilor romboizi și a spatelui mijlociu, precum și exerciții de respirație diafragmatică pentru relaxarea musculaturii accesorii inspiratorii.
• Masaj terapeutic / Decontracturant miofascial: Terapie manuală axată pe eliberarea punctelor trigger din mușchiul pectoral mare/mic, serratus anterior și intercostali.
D. Controlul atacurilor de panică și al anxietății
• Validarea naturii benigne: Conștientizarea faptului că durerea dumneavoastră este parietală (musculară/nervoasă de suprafață) și nu provine de la cord este primul pas pentru a opri atacul de panică.
• Tehnica de respirație controlată (respirația în 4 timpi / Box Breathing): În momentul în care simțiți jena toracică și apare teama, inspirați lent pe nas timp de 4 secunde, țineți aerul 4 secunde, expirați lent pe gură 4 secunde și mențineți pauza 4 secunde. Aceasta previne hiperventilația și scade descărcarea de adrenalină.
________________________________________
Concluzie și pași de urmat
1. Programați un consult cardiologic cu ECG și ecocardiografie – va avea atât rol diagnostic de excludere, cât și un puternic efect terapeutic de liniștire psiho-emoțională.
2. Repetați calciul seric total, calciul ionic, albumina și magneziul, adăugând PTH și 25-OH Vitamina D.
3. Adresați-vă unui medic de medicină fizică și reabilitare (fizioterapie / reumatologie) pentru evaluarea peretelui toracic, a punctelor trigger și inițierea unui program personalizat de corectare a posturii de birou.
Raspunde la intrebare
Scrie raspunsul, apoi te autentifici rapid (sau iti faci cont) ca sa-l publici — textul nu se pierde.
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Chirurgie generala , Flebologie , Proctologie , Chirurgie vasculara , Chirurgie pediatrica .
Dr. Lantos Radu
Hyperclinica MedLife Favorit - Bucuresti
Dr. Florescu Mariana Alina
Centrul Medical Polimed - Tineretului - Bucuresti
Dr. Gibu Alexandru
Spitalul NORD Pipera - Bucuresti
Dr. Kinn Dragos
Hyperclinica MedLife Grivita - Bucuresti
Dr. Kursat Rahmi Serin
Group Florence Nightingale Hospitals - Bucuresti
Dr. Tomsa Roxana
Clinica Medikali - Bucuresti
Raspunsurile oferite prin intermediul site-ului sunt de natura educationala si informativa si nu pot fi considerate, in nici o situatie,
ca fiind asimilate unor consultatii sau analize medicale de specialitate.
Datorita insusi modului in care functioneaza comunicatiile intermediate de internet, o consultatie medicala amanuntita nu este posibila, prin urmare,
informatia medicala prezentata de site-ul nostru nu trebuie folosita ca alternativa a consultului medical realizat in persoana de un medic specialist.
SfatulMedicului.ro, precum si toti colaboratorii ale caror sfaturi sunt recepţionate prin sfatulmedicului.ro, nu pot fi considerati raspunzatori pentru nici un prejudiciu/pierdere de orice fel.
Pentru a putea utiliza site-ul SfatulMedicului.ro trebuie sa fiti de acord cu Termenii si conditiile.
Logheaza-te sau inregistreaza-te ca sa comunici cu medicii si pacientii din comunitate.
Ai si tu o intrebare?
Comunitatea Sfatul Medicului e pregatita sa raspunda, gratuit.
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter