Dependenta de Tramadol si Alprazolam...simultan.
Buna ziua. Ma numesc Alexandra, am 20 de ani si ma confrunt cu o problema de care mi-e cam jena si care aproape ca m-a distrus psihic si social. Sunt dependenta de clorhidrat de tramadol (ajungand la doze de 1050 mg intr-o singura zi) si de alprazolam, pe care l-am folosit la fel, in doze fabuloase ajungand la 8-9 mg intr-o zi. Este a sasea oara cand ma chinui sa le las (am reusit prin septembrie sa ma abtin vreo doua saptamani, dupa care s-a dus totul naibii :P ). As dori si eu niste sfaturi...aproape ca nu ma mai pot bucura de ceva din viata asta, imi evit prietenii...cu facultatea deocamdata stau bine, dar imi lipseste cheful de orice...
−50%până la
Aplicația Sfatul Medicului
Prima ta întrebare, mai ieftin în aplicație
Descarcă aplicația și pune prima întrebare cu până la −50% reducere.
Scanează cu telefonul
Raspunsuri
(75)
T
Tot eu
acum 14 ani
@Cristi ... dependenta de heroina e joaca fata de magic (ala vechi bun) care acum e ilegal (s-au legal daca stii de unde sa iei) ...iti zic din proprie experienta , le-am tras pe toate mai putin pe nas ca nu suport!
T
tramadol
acum 14 ani
am lasat tramadolul de 8 zile...
numai cine a trecut prin asta, intelege ce vreau sa spun...
necazul este ca m-am pricopsit cu o depresie urata pe care tramadolul reusise s-o acopere un timp.
acum a izbucnit in toata "spendoarea"ei...
am apelat la un psiholog si la un psihiatru, in acelasi timp.
fac sedinte de psihoterapie si tratament medicamentos pentru depresie. E cumplit! Ma intreb in fiecare zi pentru ce traiesc...
sper ca toate astea sa devina candva doar un vis urat....
numai cine a trecut prin asta, intelege ce vreau sa spun...
necazul este ca m-am pricopsit cu o depresie urata pe care tramadolul reusise s-o acopere un timp.
acum a izbucnit in toata "spendoarea"ei...
am apelat la un psiholog si la un psihiatru, in acelasi timp.
fac sedinte de psihoterapie si tratament medicamentos pentru depresie. E cumplit! Ma intreb in fiecare zi pentru ce traiesc...
sper ca toate astea sa devina candva doar un vis urat....
T
Tavi
acum 14 ani
Sunt consumator de Tramadol de aproape 3 ani si tot incerc sa ma las.Am incercat sa iau mai putin treptat dar simteam nevoia sa mai iau . Acuma am ajuns sa iau cam 22 de pastile pe zii. Ce se poate face. Care ar fii metoda de a ma lasa . Multumesc Si astept un raspuns va rog
T
tramadol
acum 14 ani
Iata, am deja aproape o luna de cand nu mai iau tramadol...
In primul rand spune unui prieten, unor membri ai familiei care te pot intelege, in care poti avea incredere, problema pe care o ai! Ajutorul lor vine oricand si de unde te astepti mai putin. Intotdeauna exista cineva care tine la tine. Crede-ma, nu sunt vorbe goale!
Primele cateva zile sunt mai rele! Pe masura ce va trece timpul, vei deveni mandru ca reusesti sa-ti depasesti problema! Daca nu esti destul de puternic ca sa o depasesti singur, apeleaza la un psiholog si la un psihiatru. Spune-le problema ta. Psihologul va depista cauza reala pentru care ai apelat la tramadol, iar psihiatrul, cu tratament medicamentos, va face sa treci mai usor peste perioada de sevraj. Nu ramane singur si cauta compania celor cu care iti place sa-ti petreci timpul. Incearca sa-ti cauti cu totul alte preocupari decat cele pe care le aveai in "perioada" de tramadol, pentru ca vechile preocupari nu-ti vor aminti decat ce "bine" era "aparat" de tramadol. Cel putin, asa s-a intamplat cu mine. Sfaturile astea pot trece doar simple cuvinte, dar, tine minte, sunt una dintre persoanele care s-a confruntat cu aceeasi problema timp de aproape 2 ani. Mi-ar placea sa tinem legatura si sa postezi aici ceea ce se intampla cu tine! Stii ceva? Nici macar multa vointa nu-ti trebuie! Pe mine m-a "zguduit" serios un prieten si asta a fost declic-ul, ca sa zic asa! Mi-am dat seama ca nu mai pot continua asa! Hai, incearca sa incepi un nou an, "curat"! Adu-ti aminte de cel care erai inainte de a incepe sa iei tramadol! Sigur vei prefera persoana care erai atunci! Nu uita, astept vesti! Prima veste buna in ce te priveste este ca ai realizat ca ai o problema. A doua, ca ceri ajutor! Pasi mici, dar care trebuie facuti!
In primul rand spune unui prieten, unor membri ai familiei care te pot intelege, in care poti avea incredere, problema pe care o ai! Ajutorul lor vine oricand si de unde te astepti mai putin. Intotdeauna exista cineva care tine la tine. Crede-ma, nu sunt vorbe goale!
Primele cateva zile sunt mai rele! Pe masura ce va trece timpul, vei deveni mandru ca reusesti sa-ti depasesti problema! Daca nu esti destul de puternic ca sa o depasesti singur, apeleaza la un psiholog si la un psihiatru. Spune-le problema ta. Psihologul va depista cauza reala pentru care ai apelat la tramadol, iar psihiatrul, cu tratament medicamentos, va face sa treci mai usor peste perioada de sevraj. Nu ramane singur si cauta compania celor cu care iti place sa-ti petreci timpul. Incearca sa-ti cauti cu totul alte preocupari decat cele pe care le aveai in "perioada" de tramadol, pentru ca vechile preocupari nu-ti vor aminti decat ce "bine" era "aparat" de tramadol. Cel putin, asa s-a intamplat cu mine. Sfaturile astea pot trece doar simple cuvinte, dar, tine minte, sunt una dintre persoanele care s-a confruntat cu aceeasi problema timp de aproape 2 ani. Mi-ar placea sa tinem legatura si sa postezi aici ceea ce se intampla cu tine! Stii ceva? Nici macar multa vointa nu-ti trebuie! Pe mine m-a "zguduit" serios un prieten si asta a fost declic-ul, ca sa zic asa! Mi-am dat seama ca nu mai pot continua asa! Hai, incearca sa incepi un nou an, "curat"! Adu-ti aminte de cel care erai inainte de a incepe sa iei tramadol! Sigur vei prefera persoana care erai atunci! Nu uita, astept vesti! Prima veste buna in ce te priveste este ca ai realizat ca ai o problema. A doua, ca ceri ajutor! Pasi mici, dar care trebuie facuti!
A
alta Alexandra
acum 14 ani
Da, si eu de 6 luni (probabil o sa spuneti ca nu e asa grav ca in cazurile mai sus amintite) tot cam 15 - 25 comprimate de 50de mg cl tram./ zi, de regula, la servici, pt ca altfel nu sunt in stare de nimic si nu vad rostul pentru care ar trebui sa-mi misc fundul sa fac ceea ce am de facut.
Normal ca am avut si incercari de a renunta, insa somnul nu mai exista pentru mine, iar aici unde lucrez, trebuie sa fiu intotdeauna odihnita si binedispusa, altfel nu am niciun fel de rezultate,
Nu-mi permit sa renunt la munca pt ca apoi sa ma tarai prin casa si sa privesc tavanul nopti la rand.
Si da, bineinteles ca sunt o fire depresiva si ma scot imediat din orice schema sociala cu cea mai mare usurinta, cand ma cuprind gandurile negre si asa mai departe.
Stau si ma intreb cam cum arata stomacul meu, ficatul, etc ca sa nu mai detaliez despre ciclul menstrual care s-a transformat intr-o hemoragie care apare de cateva ori pe luna si care in urma unui control ginecologic nu prezinta nici o cauza explicabila .. si da, am o vaga banuiala ca asta e motivul, sau nu stiu.
Psihic, nu mai vorbesc de cate ori nu vizualizez transformarile care ma afecteaza si care probabil vor fi cu atat mai pregnante in momentul cand am sa renunt de tot.
Nu mai vorbesc de starile de voma care uneori apar in cele mai nepotrivite momente, chiar si la multe ore dupa ce le iau.
Oricum, vicioasa si vulnerabila am fost dintotdeauna.
Familie in care sa ma incred nu am, ai mei nu se inteleg deloc, taicamiu abia asteapta sa descopere o slabiciune sau un esec pe care sa mi le arunce in fata si maicamea nu stie ce sa mai faca sa-mi fie bine si sufera de 10 ori mai mult ca mine si in niciun caz nu am sa o implic pe ea in treaba asta...desi o mica banuiala are, insa nu isi da seama ca e chiar atat de grav.
Am si prieteni, insa desi ma iubesc f mult, nu sunt in masura sa imi rezolve ei problema si probabil ar aborda-o gresit, stand toata ziua cu gura pe mine si urmarindu-ma daca mai iau sau nu :))
Da, ceea ce scriu aici e lipsit de sens :)) Dar tot e mai bine :)) Sau nu stiu ..
Normal ca am avut si incercari de a renunta, insa somnul nu mai exista pentru mine, iar aici unde lucrez, trebuie sa fiu intotdeauna odihnita si binedispusa, altfel nu am niciun fel de rezultate,
Nu-mi permit sa renunt la munca pt ca apoi sa ma tarai prin casa si sa privesc tavanul nopti la rand.
Si da, bineinteles ca sunt o fire depresiva si ma scot imediat din orice schema sociala cu cea mai mare usurinta, cand ma cuprind gandurile negre si asa mai departe.
Stau si ma intreb cam cum arata stomacul meu, ficatul, etc ca sa nu mai detaliez despre ciclul menstrual care s-a transformat intr-o hemoragie care apare de cateva ori pe luna si care in urma unui control ginecologic nu prezinta nici o cauza explicabila .. si da, am o vaga banuiala ca asta e motivul, sau nu stiu.
Psihic, nu mai vorbesc de cate ori nu vizualizez transformarile care ma afecteaza si care probabil vor fi cu atat mai pregnante in momentul cand am sa renunt de tot.
Nu mai vorbesc de starile de voma care uneori apar in cele mai nepotrivite momente, chiar si la multe ore dupa ce le iau.
Oricum, vicioasa si vulnerabila am fost dintotdeauna.
Familie in care sa ma incred nu am, ai mei nu se inteleg deloc, taicamiu abia asteapta sa descopere o slabiciune sau un esec pe care sa mi le arunce in fata si maicamea nu stie ce sa mai faca sa-mi fie bine si sufera de 10 ori mai mult ca mine si in niciun caz nu am sa o implic pe ea in treaba asta...desi o mica banuiala are, insa nu isi da seama ca e chiar atat de grav.
Am si prieteni, insa desi ma iubesc f mult, nu sunt in masura sa imi rezolve ei problema si probabil ar aborda-o gresit, stand toata ziua cu gura pe mine si urmarindu-ma daca mai iau sau nu :))
Da, ceea ce scriu aici e lipsit de sens :)) Dar tot e mai bine :)) Sau nu stiu ..
A
andra
acum 14 ani
Am un amic care a fost depistat recent cu tumora pe creier. Intr-o luna de zile a slabit cred ca 10 Kg sau poate mai mult. A fost si operat dar are inca dureri de cap, insomnii, incoerenta in limbaj, stari catatonice. Am fost la el si i-am dat o pastila de tramadol de 100 mg, si 2 pastile de xanax de 1mg si imi era teama sa nu ii provoc vreun stop cardiac. Nu mai suportam sa il vad cum sufera. Dar dupa ce auti scris despre experientele voastre nu cred ca e prea mult. Nu pricep inca, de ce de la spital nu a primit reteta cu tramadol.
T
tramadol
acum 14 ani
Pentru "alta Alexandra"
E foarte bine ca scrii! Impulsul acesta l-am simtit si eu prima oara!
Stiu ca pot parea doar simple cuvinte ceea ce voi scrie, dar am fost si eu de cealalta parte a "gardului" timp de aproape 2 ani! Nu vreau ca ceea ce voi scrie sa para didactic si plictisitor!
Crede-ma ca stiu ce simti, stiu prin ce treci. Si eu am incercat sa rezolv o problema de serviciu initial, cu tramadol... Am reusit doar sa-mi "rezolv" ficatul si stomacul si sa-mi acutizez depresia. Ca si tine nu-mi pot permite sa renunt la serviciu! Incerc inca sa trec peste fiecare zi si-mi gasesc bucurii marunte care sa faca ziua de serviciu mai usor de trecut, de suportat...
Apoi, m-am intrebat cat pot continua asa.
Asa cum am mai spus, am cautat ajutor. Initial, pe acest site, marturisindu-mi problema, pentru ca este o problema! Apoi, la prieteni, la un psiholog si la un psihiatru. Inteleg ca esti intr-un oras mare, ti-ar fi relativ usor sa apelezi la ajutorul unor specialisti. Eu am inteles ca nu sunt nebuna, asa cum doar niste p***** sau neavizati ar putea spune! Eram depresiva si de-aici, tramadolul. Acesta creste initial in foarte scurt timp nivelul de serotonina din creier, si totul este in regula, dupa care acest nivel scade brusc si iarasi, o alta doza de tramadol se “impune”... 2 din 3 femei sunt depresive, sau au astfel de perioade, Alexandra! Nu stiu insa suficiente lucruri despre ce li se intampla, ca sa poata cere ajutor. Tu ti-ai tratat starile depresive in afara faptului ca le-ai facut sa dispara pentru un timp cu tramadol?
Urmez acum un tratament pentru depresie, este de durata, adevarat, dar nu creeaza dependenta, nu ma “anesteziaza”, e un tratament pentru o boala si reusesc sa-mi regasesc viata cu bune si rele de dinainte de tramadol. Nu este “amortita” de tramadol, dar e viata mea! Am familie, prieteni, un loc de munca, o casa, vacante frumoase, suntem sanatosi! Dorm bine, incerc sa ma bucur de fiecare clipa, am inceput sa fac aceleasi lucruri pe care le faceam in perioada in care am luat tramadol, pentru ca, initial am ocolit aceste lucruri, ele nu mai aveau sens daca nu erau “colorate” de tramadol.
Nu e totul roz in familia mea, in jurul meu, dar am un timp numai al meu si incerc sa-i fac pe toti cei din jurul meu sa inteleaga ca nu pot fi in acelasi timp, angajatul, sotia, fiica, gospodina perfecte.
Primele zile sunt greu de indurat, intr-adevar. Noptile acelea au fost ingrozitoare, ca si durerile... La mine a fost mai greu, lipsa tramadolului lasand loc depresiei. Dar toate trec, si odata trecute, vin bucuria, mandria si amibitia de a mai depasi o zi. Nu cred despre mine ca sunt un om puternic. Imi spun si-ti spun ca nici macar multa vointa nu-ti trebuie ca sa scapi de asta!
Prietenii nu au cum sa-ti rezolve problema, ci doar sa te ajute s-o rezolvi si nu e putin lucru, chiar daca asta inseamna sa stea cu ochii pe tine! Eu asteptam telefonul unui prieten (psiholog, de altfel, si am avut o sansa imensa cu acest prieten) care venea de fiecare data, doar ca sa ma intrebe ce fac, cum imi este si uneori doar asta m-a oprit sa iau in continuare acele pastile... Acest prieten a stiut primul despre problema mea. Intr-una din acele nopti greu de indurat l-am sunat, lasand la o parte teama de eventuale barfe ulterioare, rusinea si jena si n-a fost in zadar! Mi-a spus printre multe altele, ca inainte sa-mi fie mai bine, imi va fi mai rau...
Sa stii ca ma mai gandesc uneori ca o pastila sau doua n-au cum sa-mi faca rau. La ce bun? Lucrurile se vor schimba cateva ore, apoi?
Alexandra, nu vreau sa te sperii dar, desi le iei de 6 luni, sunt extrem de multe. De fapt, chiar daca ai lua doar una, tot n-ar trebui sa le iei, si cu timpul, nu-ti vor mai ajunge nici acestea... 25 sunt mai mult de o cutie si asta intr-o singura zi! Vei simti nevoia sa iei tot mai multe. Ar fi bine pentru inceput sa-ti poti reduce “doza”, pana nu se instaleaza dependenta fizica! Iarasi, cat timp vei putea sa le procuri in cantitatile astea? Stii la fel de bine ca si mine, ca cei mai multi dintre farmacisti iti cer reteta...
Pentru mine, frica de a nu mai putea sa mi le procur, jena si rusinea care ma incercau cumparandu-le, “teatrul” pe care trebuia sa-l joc de fiecare data, au fost cateva dintre motivele care m-au determinat sa renunt. Inca-o data, cat vei putea continua asa? Eu am inceput cu 2 pe zi si am ajuns sa “functionez” cu 10 dupa aproximativ un an si jumatate, pentru ca erau rezolvarea la tot ce mi se intampla! Binele se amplifica iar raul disparea!
Aminteste-ti viata ta de dinainte de tramadol... Cum era?
Daca mi-ai lasa un id, as fi bucuroasa sa pot vorbi cu tine, Alexandra!
E foarte bine ca scrii! Impulsul acesta l-am simtit si eu prima oara!
Stiu ca pot parea doar simple cuvinte ceea ce voi scrie, dar am fost si eu de cealalta parte a "gardului" timp de aproape 2 ani! Nu vreau ca ceea ce voi scrie sa para didactic si plictisitor!
Crede-ma ca stiu ce simti, stiu prin ce treci. Si eu am incercat sa rezolv o problema de serviciu initial, cu tramadol... Am reusit doar sa-mi "rezolv" ficatul si stomacul si sa-mi acutizez depresia. Ca si tine nu-mi pot permite sa renunt la serviciu! Incerc inca sa trec peste fiecare zi si-mi gasesc bucurii marunte care sa faca ziua de serviciu mai usor de trecut, de suportat...
Apoi, m-am intrebat cat pot continua asa.
Asa cum am mai spus, am cautat ajutor. Initial, pe acest site, marturisindu-mi problema, pentru ca este o problema! Apoi, la prieteni, la un psiholog si la un psihiatru. Inteleg ca esti intr-un oras mare, ti-ar fi relativ usor sa apelezi la ajutorul unor specialisti. Eu am inteles ca nu sunt nebuna, asa cum doar niste p***** sau neavizati ar putea spune! Eram depresiva si de-aici, tramadolul. Acesta creste initial in foarte scurt timp nivelul de serotonina din creier, si totul este in regula, dupa care acest nivel scade brusc si iarasi, o alta doza de tramadol se “impune”... 2 din 3 femei sunt depresive, sau au astfel de perioade, Alexandra! Nu stiu insa suficiente lucruri despre ce li se intampla, ca sa poata cere ajutor. Tu ti-ai tratat starile depresive in afara faptului ca le-ai facut sa dispara pentru un timp cu tramadol?
Urmez acum un tratament pentru depresie, este de durata, adevarat, dar nu creeaza dependenta, nu ma “anesteziaza”, e un tratament pentru o boala si reusesc sa-mi regasesc viata cu bune si rele de dinainte de tramadol. Nu este “amortita” de tramadol, dar e viata mea! Am familie, prieteni, un loc de munca, o casa, vacante frumoase, suntem sanatosi! Dorm bine, incerc sa ma bucur de fiecare clipa, am inceput sa fac aceleasi lucruri pe care le faceam in perioada in care am luat tramadol, pentru ca, initial am ocolit aceste lucruri, ele nu mai aveau sens daca nu erau “colorate” de tramadol.
Nu e totul roz in familia mea, in jurul meu, dar am un timp numai al meu si incerc sa-i fac pe toti cei din jurul meu sa inteleaga ca nu pot fi in acelasi timp, angajatul, sotia, fiica, gospodina perfecte.
Primele zile sunt greu de indurat, intr-adevar. Noptile acelea au fost ingrozitoare, ca si durerile... La mine a fost mai greu, lipsa tramadolului lasand loc depresiei. Dar toate trec, si odata trecute, vin bucuria, mandria si amibitia de a mai depasi o zi. Nu cred despre mine ca sunt un om puternic. Imi spun si-ti spun ca nici macar multa vointa nu-ti trebuie ca sa scapi de asta!
Prietenii nu au cum sa-ti rezolve problema, ci doar sa te ajute s-o rezolvi si nu e putin lucru, chiar daca asta inseamna sa stea cu ochii pe tine! Eu asteptam telefonul unui prieten (psiholog, de altfel, si am avut o sansa imensa cu acest prieten) care venea de fiecare data, doar ca sa ma intrebe ce fac, cum imi este si uneori doar asta m-a oprit sa iau in continuare acele pastile... Acest prieten a stiut primul despre problema mea. Intr-una din acele nopti greu de indurat l-am sunat, lasand la o parte teama de eventuale barfe ulterioare, rusinea si jena si n-a fost in zadar! Mi-a spus printre multe altele, ca inainte sa-mi fie mai bine, imi va fi mai rau...
Sa stii ca ma mai gandesc uneori ca o pastila sau doua n-au cum sa-mi faca rau. La ce bun? Lucrurile se vor schimba cateva ore, apoi?
Alexandra, nu vreau sa te sperii dar, desi le iei de 6 luni, sunt extrem de multe. De fapt, chiar daca ai lua doar una, tot n-ar trebui sa le iei, si cu timpul, nu-ti vor mai ajunge nici acestea... 25 sunt mai mult de o cutie si asta intr-o singura zi! Vei simti nevoia sa iei tot mai multe. Ar fi bine pentru inceput sa-ti poti reduce “doza”, pana nu se instaleaza dependenta fizica! Iarasi, cat timp vei putea sa le procuri in cantitatile astea? Stii la fel de bine ca si mine, ca cei mai multi dintre farmacisti iti cer reteta...
Pentru mine, frica de a nu mai putea sa mi le procur, jena si rusinea care ma incercau cumparandu-le, “teatrul” pe care trebuia sa-l joc de fiecare data, au fost cateva dintre motivele care m-au determinat sa renunt. Inca-o data, cat vei putea continua asa? Eu am inceput cu 2 pe zi si am ajuns sa “functionez” cu 10 dupa aproximativ un an si jumatate, pentru ca erau rezolvarea la tot ce mi se intampla! Binele se amplifica iar raul disparea!
Aminteste-ti viata ta de dinainte de tramadol... Cum era?
Daca mi-ai lasa un id, as fi bucuroasa sa pot vorbi cu tine, Alexandra!
A
alta Alexandra
acum 14 ani
Multumesc mult de tot pt tot ce ai scris.Bucuroasa sa vorbesc cu cineva care stie si intelege la fel de bine situatia, as fi si eu, insa n-as public totusi id-ul, din motive probabil usor de inteles.
Am sa fac maine, pt ca acum e f tarziu, un cont separat de mess si am sa ti-l comunic atunci.
Chiar ti-as fi recunoscatoare, insa nici nu intentionez sa te bat la cap mai mult decat trebuie.
Mersi din nou si ramane sa postez maine id-ul.Numai bine!
Am sa fac maine, pt ca acum e f tarziu, un cont separat de mess si am sa ti-l comunic atunci.
Chiar ti-as fi recunoscatoare, insa nici nu intentionez sa te bat la cap mai mult decat trebuie.
Mersi din nou si ramane sa postez maine id-ul.Numai bine!
T
tramadol
acum 14 ani
E in regula! Sigur ca da, din aceleasi motive lesne de inteles, nu mi-am dat nici eu id-ul, dar gandul meu n-a mers mai departe de mine, ca sa spun asa...
Nu e absolut nicio bataie de cap! Daca eu n-as fi avut cui spune problemele mele atunci cand am avut nevoie, pe motivul batailor de cap, nu stiu in ce situatie as fi fost acum.
O sa astept, atunci, Alexandra!
Nu e absolut nicio bataie de cap! Daca eu n-as fi avut cui spune problemele mele atunci cand am avut nevoie, pe motivul batailor de cap, nu stiu in ce situatie as fi fost acum.
O sa astept, atunci, Alexandra!
A
alta Alexandra
acum 14 ani
scuze, am avut niste treaba si nu am mai apucat sa stau online.
mi-am facut un nou cont, dupa care am sa iti dau add de pe id-ul meu propriu-zis. pt ca asta mancam acum, id-ul nou este: gogoasaciocolata :)))) sper sa vezi mesajul asta
mi-am facut un nou cont, dupa care am sa iti dau add de pe id-ul meu propriu-zis. pt ca asta mancam acum, id-ul nou este: gogoasaciocolata :)))) sper sa vezi mesajul asta
R
ramon
acum 14 ani
si eu ma confrunt cu aceeasi problema..singura solutie este forma conica.adica sa iei din ce in ce mai putin..cate 100mg pe zi mai putin
L
Leo
acum 14 ani
Sper ca de data asta sa scap de el.
Am gasit aceasta pagina cautand pe google "cumpara tramadol".
Am luat Tramadol aproape 4 ani, maine fac 1 luna de cand l-am lasat.
A inceput cu o problema medicala. Am fost internat in spital si la plecare o asistenta mi-a inmanat o folie de 100mg "In caz ca ai dureri, e foarte bun". Am luat 2-3 pastile si apoi am uitat de el. Dupa cateva luni am apelat iar la aceste pastile.
Totul era mai usor cu Tramadol... la munca era mai bine, aveam mai multa pofta de viata, etc.
Cand am ramas prima data fara rezerve am inceput sa apelez la farmacii. Intr-o saptamana o rugam mama sa-mi cumpere, saptamana cealalta imi cumparam eu. Am tinut-o asa pana mi-am dat seama ca am nevoie de mai mult. Then I stepped up my game: camere de garda, medic de familie, imprietenit cu farmacista.
Totul era foarte usor avand un "motiv" pentru care le luam desi nu mai aveam dureri de mult. Ma lasam doar cand imi era rusine sa ma mai duc prin farmacii dar peste 2 - 3 zile parca-mi picau din cer (probabil din acest motiv am luat atat timp).
In ultima perioada incepusem sa iau din ce in ce mai multe (nu cat am vazut mai sus, la voi, dar destul de multe pentru mine). Dupa ce bunicul meu a fost diagnosticat cu cancer, am descoperit oxycodone. Mi-am dat seama ca puteam sa ma simt mai bine cu o o cantitate foarte mica de oxy. Bunicul mi-a lasat mostenire cutiile lui de pastile dar dupa un putin timp am ramas fara (asa se intampla daca ai prieteni depravati). Dupa experienta cu oxy-ul, am revenit la Tramadol - de data asta mai multe.
Cum am reusit sa le las ? Mai mult de rusine dar si pentru ca-mi era foarte rau de la ele. Aveam dureri, ameteala (pe stomacul gol, dimineata, isi faceau efectul cel mai bine), probleme cu dantura. Vroiam sa iau din ce in ce mai putine pana ajungeam la 0 dar n-am putut. Am luat pana am ramas fara (vineri), apoi a urmat un weekend de pomina.
Cel mai mult ma doare ca am uitat cum era inainte de pastile. Parca nu ma mai cunosc acum, parca sunt alt om.
Acum sunt in perioada de depresie. N-am chef de nimic nici la munca, nici acasa, abia imi fac curaj sa ma ridic dimineata din pat. Am inteles ca o sa mai tina cateva luni pana-si revine creierul si incepe sa produca substantele care noua ne cam lipsesc. Inca ma gandesc la ele, trec pe langa farmacie si-mi vine sa intru, ma tot uit la poze cu cutia dar mi-am promis ca o sa scap de ele si sper sa reusesc.
Dupa ce am citit despre experientele voastre si mi-am dat seama ca nu sunt singurul care a fost controlat de aceste pastile, m-am hotarat si mai tare sa nu renunt. Singurul lucru de care imi e frica acum este ca depresia asta o sa ma faca sa iau iar "macar o data" asa ca ii rog pe cei care au trecut de perioada asta sa ma ajute cu cateva sfaturi.
Va las si un ID de Yahoo! Messenger: brain_dead_alien (da, stiu :D). Nu-l folosesc decat in cazuri exceptionale dar o sa mai intru pe el din cand in cand. Daca pot sa ajut cu ceva sau daca aveti un sfat, puteti sa-mi scrieti acolo.
Fiti tari si o sa fie bine!
Am gasit aceasta pagina cautand pe google "cumpara tramadol".
Am luat Tramadol aproape 4 ani, maine fac 1 luna de cand l-am lasat.
A inceput cu o problema medicala. Am fost internat in spital si la plecare o asistenta mi-a inmanat o folie de 100mg "In caz ca ai dureri, e foarte bun". Am luat 2-3 pastile si apoi am uitat de el. Dupa cateva luni am apelat iar la aceste pastile.
Totul era mai usor cu Tramadol... la munca era mai bine, aveam mai multa pofta de viata, etc.
Cand am ramas prima data fara rezerve am inceput sa apelez la farmacii. Intr-o saptamana o rugam mama sa-mi cumpere, saptamana cealalta imi cumparam eu. Am tinut-o asa pana mi-am dat seama ca am nevoie de mai mult. Then I stepped up my game: camere de garda, medic de familie, imprietenit cu farmacista.
Totul era foarte usor avand un "motiv" pentru care le luam desi nu mai aveam dureri de mult. Ma lasam doar cand imi era rusine sa ma mai duc prin farmacii dar peste 2 - 3 zile parca-mi picau din cer (probabil din acest motiv am luat atat timp).
In ultima perioada incepusem sa iau din ce in ce mai multe (nu cat am vazut mai sus, la voi, dar destul de multe pentru mine). Dupa ce bunicul meu a fost diagnosticat cu cancer, am descoperit oxycodone. Mi-am dat seama ca puteam sa ma simt mai bine cu o o cantitate foarte mica de oxy. Bunicul mi-a lasat mostenire cutiile lui de pastile dar dupa un putin timp am ramas fara (asa se intampla daca ai prieteni depravati). Dupa experienta cu oxy-ul, am revenit la Tramadol - de data asta mai multe.
Cum am reusit sa le las ? Mai mult de rusine dar si pentru ca-mi era foarte rau de la ele. Aveam dureri, ameteala (pe stomacul gol, dimineata, isi faceau efectul cel mai bine), probleme cu dantura. Vroiam sa iau din ce in ce mai putine pana ajungeam la 0 dar n-am putut. Am luat pana am ramas fara (vineri), apoi a urmat un weekend de pomina.
Cel mai mult ma doare ca am uitat cum era inainte de pastile. Parca nu ma mai cunosc acum, parca sunt alt om.
Acum sunt in perioada de depresie. N-am chef de nimic nici la munca, nici acasa, abia imi fac curaj sa ma ridic dimineata din pat. Am inteles ca o sa mai tina cateva luni pana-si revine creierul si incepe sa produca substantele care noua ne cam lipsesc. Inca ma gandesc la ele, trec pe langa farmacie si-mi vine sa intru, ma tot uit la poze cu cutia dar mi-am promis ca o sa scap de ele si sper sa reusesc.
Dupa ce am citit despre experientele voastre si mi-am dat seama ca nu sunt singurul care a fost controlat de aceste pastile, m-am hotarat si mai tare sa nu renunt. Singurul lucru de care imi e frica acum este ca depresia asta o sa ma faca sa iau iar "macar o data" asa ca ii rog pe cei care au trecut de perioada asta sa ma ajute cu cateva sfaturi.
Va las si un ID de Yahoo! Messenger: brain_dead_alien (da, stiu :D). Nu-l folosesc decat in cazuri exceptionale dar o sa mai intru pe el din cand in cand. Daca pot sa ajut cu ceva sau daca aveti un sfat, puteti sa-mi scrieti acolo.
Fiti tari si o sa fie bine!
tramadol.
acum 14 ani
Ok, Leo, esti deja, cum am mai spus "de cealalta parte a gardului"! 4 ani, dupa care ai reusit sa te lasi? Esti tare!
Sa mai "iei macar o data?"
Si dupa aia? Dupa ce le trece efectul?
Inca-o "doza?"
Nu, mai mult ca sigur ca nu vei face asta, din moment ce rusinea doar, te-a oprit sa ti le mai "administrezi"!
Daca te linisteste asta, pot sa-ti spun ca si eu mai trag inca cu ochiul la respectivele cutii in farmacie... Probabil ca asta nu va trece cu una, cu doua... Stii ce-am uitat in schimb neasteptat de repede? Perioada din viata mea in care m-am ametit cu tramadol!
Spui tu ca or sa treaca cateva luni pana vei fi cel de dinainte de tramadol?
In ce ma priveste, a durat doar 3 saptamani!
Sa mai "iei macar o data?"
Si dupa aia? Dupa ce le trece efectul?
Inca-o "doza?"
Nu, mai mult ca sigur ca nu vei face asta, din moment ce rusinea doar, te-a oprit sa ti le mai "administrezi"!
Daca te linisteste asta, pot sa-ti spun ca si eu mai trag inca cu ochiul la respectivele cutii in farmacie... Probabil ca asta nu va trece cu una, cu doua... Stii ce-am uitat in schimb neasteptat de repede? Perioada din viata mea in care m-am ametit cu tramadol!
Spui tu ca or sa treaca cateva luni pana vei fi cel de dinainte de tramadol?
In ce ma priveste, a durat doar 3 saptamani!
A
alta alexandra
acum 14 ani
Pentru BMF: Desi ma indoiesc ca dupa 8 luni mai intri aici...Tu vbesti serios ca doar 0,5 de xanax te face sa dormi?N-ai trecut ptin momente in care, sa iti doresti, de exemplu sa-ti bp in tot si sa nu intelegi pt ce dracu mai incepe inca o zi, ca tu nu ai motivatie nici sa cobori pana la magazin sa iei o paine?:))
C
Chemboy
acum 14 ani
Am 6 ani de cand sunt consumator de Tramadol deci credeti-ma ca m-am lovit de foarte multe ori de sevraj... A fost oribil cam de fiecare data si solutia a fost mereu vointa si rabdare... ma-m lasat in total de vreo 9 ori si de fiecare data a fost groaznic... In ultima vreme am inceput sa iau din nou dar nu din motive recreationale... Dupa multe cautari si experimente am gasit o metoda de a scapa de tramadol mai usor...
Nu va asteptati sa scapati ca prin farmec de sevraj ca si cum nu ar fi acolo dar ajuta enorm!!!
IMODIUM + NUROFEN PLUS
Asta e solutia mea... In ultimile 6 luni am cosumat cantitati destul de mari de tramadol (intre 700 si 1200 mg pe zi) si am intrat in sevraj de 2 ori... Daca iei loperamid (imodium) amestecat cu cantitati mici de codeina (nurofen plus sau alt medicament care contine codeina) sevrajul este redus cosiderabil...
Asta nu inseamana ca vointa iese din ecuatie!
Cel mai bine e sa nu iei Tramadol de la bun inceput:)
Nu va asteptati sa scapati ca prin farmec de sevraj ca si cum nu ar fi acolo dar ajuta enorm!!!
IMODIUM + NUROFEN PLUS
Asta e solutia mea... In ultimile 6 luni am cosumat cantitati destul de mari de tramadol (intre 700 si 1200 mg pe zi) si am intrat in sevraj de 2 ori... Daca iei loperamid (imodium) amestecat cu cantitati mici de codeina (nurofen plus sau alt medicament care contine codeina) sevrajul este redus cosiderabil...
Asta nu inseamana ca vointa iese din ecuatie!
Cel mai bine e sa nu iei Tramadol de la bun inceput:)
T
tralala
acum 13 ani
pai mie medicul neurogol mi-a recomandat tramadol ,cel mult 200 mg pe zi,pt dureri mari din cauza unei neoropatii,m-m speriat ce-am citit aici,sa nu mai iau?m-a avertizat ca creaza dependenta,dar chiar asa nu mi-am inchipuit.eu iau ca ma doare,si nu-mi trece cu alt analgezic,nu stiu ce sa fac,iau medicamentul asta de 2 sapt,sa- intrerup?
O
opium de occulta
acum 13 ani
am 34 de ani. inca de la15 ani am consumat tot felul de medicamente psihotrope. de fapt am consumat astfel de medicamente chiar din copilarie. inca de cand eram copil sufeream de insomnie cronica si medicul de familie imi dadea diazepam pt copii. incepand din adolescenta timpurie am consumat benzodiazepine si barbiturice, care pe vremea aceea erau vandute fara reteta in farmacii, uneori in cantitati mari, chiar combinate cu alcool. puteam sa le consum in cantitati industriale pe perioade nelimitate, le puteam cumpara oricand din orice farmacie, totusi eu le consumam timp de o saptamana sau doua dupa care nu ma mai atingeam de ele cateva luni pt ca nu mai simteam nevoia si organismul meu le respingea. cea mai dementa experienta a fost cand un prieten la un chef mi-a oferit o tigara, eu am crezut ca era marijuana, de fapt era heroina, am tras doar 3 fumuri din acea tigara si apoi am fost in sevraj 3 zile, de atunci nu mai fumez decat tigari cumparate de mine, niciodata nu mi-am dorit sa repet experienta cu heroina. totusi, din cand in cand imi place sa imi fac de cap cu medicamente interzise gen codeina, bromazepam, alprazolam, tranxene si alte chestii de genul asta. nu am fost niciodata dependenta de ele. de multe ori am obtinut astfel de medicamente dupa ce ma duceam la psihiatru din cauza unui episod anxios depresiv si primeam reteta cu astfel de medicamente. niciodata nu am dus pana la capat un tratament de la psihiatru, primeam reteta, ma duceam la farmacie, luam medicamentele, de obicei primeam medicamente pt o luna, luam medicamente timp de o saptamana dar fara sa respect dozajul, de obicei le combinam cu alcool ca sa obtin anumite stari, apoi dupa ce epuizam experienta aruncam toate pastilele ramase si imi reveneam, nici macar nu ma mai duceam la medic pt control, renuntam la medicamente fara sa am sevraj si alte chestii, sindromul anxios depresiv se vindeca parca de la sine. e drept ca intotdeauna revenea dupa un an, dar intotdeauna am folosit aceeasi chestie: nici macar nu mai mergeam la medic, faceam rost de cateva pastile de codeina sau de benzodiazepine, le luam cateva zile combinate cu alcool, treceam prin anumite stari, apoi reveneam la viata mea obisnuita fara dependenta. chiar acum sunt intr-un astfel de episod.ideea e ca unii dintre noi, chiar daca nu ne apucam de droguri, chiar daca nu devenim drogati cu adevarat, avem nevoie sa folosim din cand in cand substante care ne ajuta sa evadam. asta nu inseamna ca suntem mai buni decat cei care devin dependenti de droguri sau anumite medicamente.de fapt avem foarte multe in comun cu cei care sunt dependenti de droguri, avem in comun in primul rand nevoia de a evada. nu ma droghez dar consum frecvent alcool. fumatul, consumul de alcool, abuzul de droguri sunt comportamente compulsive. inainte sa ne intrebam cum sa ne eliberam de aceste comportamente compulsive e mai bine sa aflam care e originea lor. faptul ca nu am devenit niciodata dependenta de astfel de substante si nu am ajuns la sevraj, desi am facut de multe ori abuz de ele, se datoreaza faptului ca intotdeauna organismul meu s-a bucurat de ele o perioada apoi tot organismul meu a inceput sa le respinga si asta pt ca teama mea cea mai mare e ca as putea pierde controlul. totusi e in mine o nevoie de a abuza de astfel de substante, dar se manifet''''sta astfel: timp de cateva zile ma indop cu un cocktail de benzodiazepine cu alcool, apoi timp de un an nu ma mai ating de asa ceva. stiu ca e ceva in neregula cu mine la fel cum e cu cei dependenti de tramadol sau heroina. nu e o solutie sa cautam in exterior lucruri de care sa ne agatam. chiar daca pleci in siberia sau in alaska, si acolo poti gasi substantele de care fugi. you can run but you cannot hide. solutia nu e sa fugi ci sa cauti in interior cauzele care iti provoaca suferinta. daca esti heroinoman si fugi in atarctica, dupa ce intri in sevraj esti in stare sa strabati mii de km pt o bila de heroina. dependenta de droguri sau medicamete e de fapt o compulsie si nu poti scapa de ea asa cum nu poti scapa de tine insuti oriunde te-ai ascunde. raspunsul la toate intrebarile si solutia la toate problemele e in tine.nu te poti vindeca de un drog substituindu-l cu alt drog. niciun sfat nu te ajuta daca nu iti identifici ranile interioare. vindecarea porneste de la tine. nu uita ca, atata timp cat traiesti tu esti pt tine cea mai importanta persoana de pe pamant si tot ceea ce faci cat traiesti trebuie sa aiba ca scop binele tau, de aceea trebuie sa lasi in urma tot ceea ce iti face rau si sa iti canalizezi energia catre ceea ce iti face bine. fii tu cel care da valoare vietii tale, nu lasa un medicament sa iti fure viata, foloseste-l doar cand ai nevoie, nu ii permite sa te controleze, fii tu cel care il controleaza.
Raspunde la intrebare
Scrie raspunsul, apoi te autentifici rapid (sau iti faci cont) ca sa-l publici — textul nu se pierde.
Raspunsurile oferite prin intermediul site-ului sunt de natura educationala si informativa si nu pot fi considerate, in nici o situatie,
ca fiind asimilate unor consultatii sau analize medicale de specialitate.
Datorita insusi modului in care functioneaza comunicatiile intermediate de internet, o consultatie medicala amanuntita nu este posibila, prin urmare,
informatia medicala prezentata de site-ul nostru nu trebuie folosita ca alternativa a consultului medical realizat in persoana de un medic specialist.
SfatulMedicului.ro, precum si toti colaboratorii ale caror sfaturi sunt recepţionate prin sfatulmedicului.ro, nu pot fi considerati raspunzatori pentru nici un prejudiciu/pierdere de orice fel.
Pentru a putea utiliza site-ul SfatulMedicului.ro trebuie sa fiti de acord cu Termenii si conditiile.
Logheaza-te sau inregistreaza-te ca sa comunici cu medicii si pacientii din comunitate.
Ai si tu o intrebare?
Comunitatea Sfatul Medicului e pregatita sa raspunda, gratuit.
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter