sjogren sindro

Informatii esentiale despre sindromul sjogren

Actualizat la data de: 15 Iulie 2024

Dr. Antonius Adriana
Medic specialist Medicina Interna

Ce este Sindromul Sjogren Sindromul Sjogren este o afectiune a sistemului imun ce afecteaza intregul organism si care este caracterizata prin infiltrarea limfocitara cronica a organelor cu secretie exocrina. In cadrul acestei boli celulele imune ataca si ajung in final sa distruga in mod special glandele exocrine (cum ar fi cele implicate in secretia de saliva, de lacrimi). Datorita acestei particularitati, cel mai adesea pacientul prezinta, din punct de vedere clinic, xerostomie si xeroftalmie, mucoasele bucale si conjunctivale fiind primele afectate. In general, aceste simptome descriu asa numitele “sindroame sicca”. Ca urmare a agresiunii autoimune se poate ca in structura glandelor sa apara tesut fibros, cicatricial, care sa modifice nu doar arhitectura si morfologia glandei, dar mai ales functionarea sa. Cum apare Sindromul Sjogren nu apare izolat, ci adesea este insotit (sau insoteste) si alte afectiuni de natura autoimuna. Specialistii recunosc existenta a doua... [continuare]

Sindromul sjogren, inamicul tacut

Actualizat la data de: 21 August 2025

Dr. Antonius Adriana
Medic specialist Medicina Interna

Generalitati Sindromul Sjogren reprezinta o tulburare cronica a sistemului imunitar. Este o afectiune autoimuna, ceea ce inseamna ca tesuturile si celulele sanatoase sunt atacate din greseala de propriul sistem imunitar. Cauzele acestei afectiuni sunt in mare parte necunoscute. Cu toate acestea, sunt incriminati factorii genetici, factorii de mediu, infectiile virale sau bacteriene si scaderea nivelurilor de estrogen. Sindromul Sjogren apare atunci cand celulele albe ataca glandele salivare, glandele lacrimale, dar si alte tesuturi, ducand la scaderea productiei de lacrimi si saliva. Acest sindrom provoaca senzatie de uscaciune la nivelul gurii, ochilor, pielii, nasului, tractului respirator si vaginului. Sindromul Sjogren este adesea asociat cu alte tulburari autoimune, inclusiv artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic si colangita biliara primara. Sindromul Sjogren primar se dezvolta singur, dar cel secundar coexista cu o alta afectiune, precum lupusul. Simptomele... [continuare]

Daca am sindromul sjogren si fibromialgie ce stațiuni balneoclimaterice sant indicate ?

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Fibromialgie

Am sindromul sjogren si fibromialgie as vrea sa fac si tratament balneo dar nu stiu ce imi este indicat? [continuare]

Afectiune care asociaza o uscaciune oculara cu o uscaciune bucala. sindromul lui Gourgerot-sjogren afecteaza mai ales femeile trecute de 40 de ani. El este fie un sindrom izolat, fie - cel mai des - consecutiv unei conectivite (poliartrita reumatoida, lupus eritematos diseminat, sclerodermie) sau unei afectiuni autoimune (tiroidita, hepatita cronica activa, ciroza biliara primitiva). Atingerea oculara se traduce printr-o senzatie de arsura ("nisip" in ochi) sau de corp strain, printr-o absenta a lacrimilor sau o lacrimare de iritatie. Atingerea glandelor salivare se traduce printr-o uscaciune bucala care deranjeaza deglutitia si alimentarea si poate provoca arsuri ale gurii, fisuri ale comisurilor buzelor si ale limbii si tulburari gingivodentare (gingivite, carii). Tratament - Acesta se adreseaza conectivitei atunci cand aceasta se afla la originea sindromului (corticosteroizi, imunosupresoare). El vizeaza in plus tratarea simptomelor: substantele cu actiune sialogoga cresc... [continuare]

Sindromul ochiului uscat

Actualizat la data de: 15 Noiembrie 2012

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Sindromul ochiului uscat (keratoconjunctivita sica) apare ca urmare a unei lubrifieri si umidificari insuficiente a ochiului de diverse cauze: atmosfera uscata, vant, praf, utilizarea de lentile de contact, afectiuni ale pleoapelor, ca parte a procesului de imbatranire, secundar utilizarii unor medicamente (antialergice, antidepresive, anticonceptionale, multivitamine) sau secundar unor afectiuni generale (lupusul, artrita reumatoida, sindromul Sjogren) etc. Consecinta este o iritatie permanenta a portiunii anterioare a ochiului care determina o inflamatie manifestata prin prurit, senzatie permanenta de uscaciune si arsura la nivelul ochilor. Tratament la domiciliu Pentru ameliorarea simptomelor ochiului uscat, va recomandam urmatoarele care pot fi efectuate la domiciliu: [continuare]

Proteinele La impreuna cu proteinele Ro reprezinta markeri serologici in determinarea sindromului Sjogren si a lupusului neonatal. Este utila efectuatrea testului in timpul sarcinii, in cazurile in care exista o suspiciune a blocului atrioventricular congenital. Anticorpii anti-La se intalnesc in 25-80% dintre cazurile cu sindromul Sjogren primar, in special la cei cu hipergamaglobulinemie, vasculita si citopenii. 20-90% dintre pacientii cu Sindromul Sjogren secundar prezinta anticorpi anti-La. Aproximativ 5-15% dintre pacientii cu lupus eritematos sistemic anti-La pozitivi vor prezenta alte afectiuni asociate, precum sindromul Sjogren sau afectare severa a rinichilor. 25-40% dintre pacientii cu lupus eritematos cutanat subacut vor fi anti-Ro si anti-La pozitivi, desi doar prezenta anticorpilor anti-Ro poate fi suficienta. Anticorpii anti-La sunt intalniti de obicei impreuna cu anticorpii anti-Ro la mamele ale caror copii prezinta bloc atrioventricular congenital total, desi... [continuare]

Anticorpii directionati impotriva antigenilor Ro/SSA si La/SSB au fost identificati pentru prima ora la pacientii cu sindromul Sjogren si la cei cu lupus eritematos sistemic. Studii ulterioare au demonstrat ca anticorpii anti-Ro/SSA pot fi prezenti si in alte boli autoimune, incluzand scleroza sistemica, miopatiile inflamatorii idiopatice, boala mixta de tesut conjunctiv, ciroza biliara primitiva si artrita reumatoida. De asemenea, testarea anticorpilor anti-Ro/SSA (cu sau fara anticorpii anti-La/SSB) poate identifica femeile insarcinate care prezinta un risc ca viitorul copil sa dezvolte lupus neonatal. [continuare]

Este vorba de o inflamatie recidivanta sau mai mult ori mai putin permanenta a foselor nazale. Originea sa poate fi alergica sau nu. - Rinita cronica nealergica nu are o cauza bine definita. Ea este favorizata de diversi factori: fragilizarea mucoasei prin rinite acute cu repetitie, tabagism, expunere la poluare aeriana, abuz de medicamente locale vasoconstrictoare. Printre diferitele varietati, se deosebesc rinitele atrofice, inca frecvente in tarile in curs de dezvoltare si in particular in Africa de Nord: unele sunt consecutive unei alte boli (sifilis, tuberculoza, sindromul lui Gougerot-Sjogren), altele nu, ca ozena (rinita atrofica primitiva) caracterizata prin aparitia unor cruste si perceptia de catre bolnava a unui miros fetid. Tratamentul rinitelor cronice nealergice este dificil. El cuprinde luarea de medicamente locale, alese cu grija in functie de varietatea rinitei. In anumite cazuri, vasoconstrictoarele sunt contraindicate, aplicatii de substante pe... [continuare]

Examen destinat masurarii cantitatii de lacrimi secretate de glandele lacrimale. Indicatii - testul schirmer este practicat pentru diagnosticarea unui sindrom uscat (Gougerot-sjogren) sau, la persoanele care doresc sa poarte lentile de contact, pentru a evalua secretia lacrimala. Tehnica si desfasurare - Testul Schirmer consta in plasarea, in apropiere de unghiul extern al ochiului, a unei benzi de hartie milimetrica. Dupa 3 minute, se masoara numarul de gradatii ale hartiei care au fost umezite de secretia lacrimala. [continuare]

boala reumatismala inflamatorie caracterizata printr-o atingere a sinovialei (membrana conjunctiva care captuseste fata interna a articulatiilor). Poliartrita reumatoida este o boala frecventa (1 % din populatie este afectata), cu predominanta net feminina (3 bolnavi din 4 sunt femei). De cauza necunoscuta, face parte din bolile autoimune in cursul carora organismul produce anticorpi (factor reumatoid) indreptati impotriva propriilor tesuturi. Simptome si evolutie - poliartrita reumatoida debuteaza, in general, intre 40 si 60 de ani, fara vreun factor declansant cunoscut. Ea afecteaza indeosebi articulatiile membrelor, in particular pe cele ale mainilor, incheieturii mainii, antepiciorului; aceste atingeri, de gravitate foarte variabila, sunt, in general, bilaterale si simetrice. Se intampla rar ca leziunile sa afecteze coloana vertebrala, cu exceptia articulatiei dintre primele doua vertebre cervicale, care poate fi luxata. Articulatiile sunt inflamate, intepenite, deformate,... [continuare]

Absenta secretarii de saliva de catre glandele salivare. In cazul simplei diminuari a secretiei salivare, se vorbeste de hiposialie. Asialia este adesea definitiva daca este congenitala sau consecutiva unei radioterapii a fetei sau a gatului sau cand face parte din sindromul lui Gourgerot-Sjogren. In schimb, atunci cand ea este legata de luarea unor medicamente care franeaza secretia salivara (beladona, atropina, benzodiazepine si betablocante), oprirea luarii de medicamente permite, ca regula generala, revenirea la o salivatie normala. Asialia poate provoca atat carii dentare multiple, cat si infectii gingivale. Spalaturi ale gurii si aplicatiile zilnice pe mucoase ale unui gel cu fluor permit prevenirea complicatiilor. De asemenea, sunt recomandate vizitele regulate la dentist. Sinonim : asialie, acrinie salivara, aptialism. [continuare]

inflamatie a limbii. O glosita se traduce printr-o modificare a aspectului si culorii limbii, care devine rosie si dureroasa, si printr-o atrofiere a papilelor. afectiunea poate fi acuta sau cronica. Glositele acute - pot fi generalizate pe toata limba (scarlatina, intoxicatie medicamentoasa) sau localizata (ranire din cauza unui dinte sau unei proteze, arsura). Glositele cronice - pot fi un semn de anemie prin carenta in vitaminele grupei B (boala lui biermer), in fier (anemie feripriva) sau in zinc, unul din semnele unei uscaciuni bucale in cadrul sindromului lui Gougerot-Sjogren sau al sifilisului tertiar (al treilea stadiu de evolutie al acestuia); acestea sunt atunci generalizate. Formele localizate cuprind mici eroziuni suprainfectate de sifilis secundar si doua afectiuni deosebite de origine necunoscuta: - glosita exfoliativa, care se caracterizeaza prin aparitia unor placi rosii a caror forma variaza de la o zi la alta; - glosita losangica mediana, care se traduce... [continuare]

Uscaciune excesiva a gurii. Cauze - O xerostomie este cauzata de o secretie insuficienta de saliva (hiposialie), chiar nula (asialie). Cauzele sale sunt numeroase. O xerostomie tranzitorie poate surveni in caz de anxietate (trac, teama) sau de deshidratare o xerostomie indelungata este de cele mai multe ori legata de sindromul Gougerot-sjogren, de luarea de anumite medicamente (atropinice, psihotrope ca antidepresoarele) sau, inca, de o radioterapie anticanceroasa a gatului sau a fetei. simptome si semne - O xerostomie este extrem de deranjanta; subiectului ii vine greu sa se hraneasca si sa vorbeasca; ii este sete in permanenta. In plus, aceasta tulburare antreneaza, in timp, carii si afectiuni ale gurii. tratament - Se asociaza tratamentul cauzei, atunci cand este posibil, cu cel al simptomelor xerostomiei: administrare, pe cale orala, de medicamente cu actiune sialogoga, pulverizatii bucale repetate de saliva artificiala etc. [continuare]

organ constituit dintr-o multitudine de celule specializate a caror functie este aceea de a secreta saliva si de a o elibera in cavitatea bucala. - Glandele salivare sunt glande exocrine (care isi varsa secretiile spre exteriorul corpului), care cuprind doua glande parotide, doua glande submaxilare, o glanda sublinguala. - Glandele parotide , situate in spatele ramurii urcatoare a maxilarului inferior, sunt cele mai voluminoase dintre glandele salivare. Traversate de nervul facial, ele arunca saliva in canalul lui Stenon (sau Stensen), care se deschide pe fata interna a obrazului, in fata primului molar superior; - oreionul provoaca o crestere in volum a glandelor parotide, care devin vizibile si palpabile; - adenomul polimorf este o tumora benigna a parotidei, care creste in volum pana cand deformeaza fata; tratamentul consta in scoaterea pe cale chirurgicala a intregii glande, interventie delicata deoarece necesita respectarea nervului facial si a ramurii sale; -... [continuare]

Modificare a structurii tesuturilor, care devin mai bogate in proteine a conjunctivei oculare. Un xerozis este favorizat de o uscaciune oculara, oricare i-ar fi cauza: alergie, unele boli, indeosebi reumatologice, administrarea anumitor medicamente (antidepresoare, atropinice). El mai poate intra si in cadrul unui sindrom Gougerot-sjogren (boala autoimuna care comporta o uscare a mucoaselor ochilor, gurii si cailor genitale) sau poate marca debutul unei xeroftalmii (uscare a conjunctivei si a corneei, cauzata de o carenta in vitamina a). Absenta secretiei lacrimale da o senzatie de inconfort, de corp strain in ochi; conjunctiva ia un aspect palid si mat. Diagnostic si tratament - Examenul la biomicroscop, care poate pune in evidenta o mica inflamatie a corneei, permite sa fie precizat diagnosticul de xerozis. In caz de sindrom al lui Gougerot-Sjogren, testul lui Schirmer permite evaluarea cantitatii de secretie lacrimala. Tratamentul consta in aplicarea locala de colire... [continuare]

Absenta secretarii de saliva de catre glandele salivare. In cazul simplei diminuari a secretiei salivare, se vorbeste de hiposialie. Asialia este adesea definitiva daca este congenitala sau consecutiva unei radioterapii a fetei sau a gatului sau cand face parte din sindromul lui Gourgerot-Sjogren. In schimb, atunci cand ea este legata de luarea unor medicamente care franeaza secretia salivara (beladona, atropina, benzodiazepine si betablocante), oprirea luarii de medicamente permite, ca regula generala, revenirea la o salivatie normala. Asialia poate provoca atat carii dentare multiple, cat si infectii gingivale. Spalaturi ale gurii si aplicatiile zilnice pe mucoase ale unui gel cu fluor permit prevenirea complicatiilor. De asemenea, sunt recomandate vizitele regulate la dentist. Sinonim : acrinie salivara, aptialie, asialie. [continuare]

Absenta secretarii de saliva de catre glandele salivare. In cazul simplei diminuari a secretiei salivare, se vorbeste de hiposialie. Asialia este adesea definitiva daca este congenitala sau consecutiva unei radioterapii a fetei sau a gatului sau cand face parte din sindromul lui Gourgerot-Sjogren. In schimb, atunci cand ea este legata de luarea unor medicamente care franeaza secretia salivara (beladona, atropina, benzodiazepine si betablocante), oprirea luarii de medicamente permite, ca regula generala, revenirea la o salivatie normala. Asialia poate provoca atat carii dentare multiple, cat si infectii gingivale. Spalaturi ale gurii si aplicatiile zilnice pe mucoase ale unui gel cu fluor permit prevenirea complicatiilor. De asemenea, sunt recomandate vizitele regulate la dentist. Vezi si: xerostomie. Sinonim : asialie, aptialie, aptialism. [continuare]

inflamatie simultana a conjunctivei si a corneei. O keratoconjunctivita este o complicatie frecventa a unei conjunctivite. Diferite tipuri de keratoconjunctivite - Dupa cauza sa, o keratoconjunctivita poate sa se manifeste in modalitati foarte diferite. - keratoconjunctivita cu adenovirus se caracterizeaza prin aparitia, sub cornee, a unor mici noduli rotunjiti si albiciosi care nu deranjeaza vederea decat daca sunt situati pe axul vizual. Ei regreseaza de obicei fara a lasa sechele, insa foarte lent, in cateva luni, chiar in mai multi ani. - keratoconjunctivita uscata, cea mai frecventa, mai ales la persoanele in varsta, este legata de o insuficienta a secretiilor lacrimale. Aceasta uscaciune oculara poate face parte din sindromul lui Gougeret-sjogren. Ea provoaca uneori aparitia unor filamente formate din celule care se des prind din cornee. afectiunea poate fi insotita de o senzatie dureroasa de corp strain in ochi si poate antrena o ulceratie a corneei cu un risc de... [continuare]

Absenta secretarii de saliva de catre glandele salivare. In cazul simplei diminuari a secretiei salivare, se vorbeste de hiposialie. Asialia este adesea definitiva daca este congenitala sau consecutiva unei radioterapii a fetei sau a gatului sau cand face parte din sindromul lui Gourgerot-Sjogren. In schimb, atunci cand ea este legata de luarea unor medicamente care franeaza secretia salivara (beladona, atropina, benzodiazepine si betablocante), oprirea luarii de medicamente permite, ca regula generala, revenirea la o salivatie normala. Asialia poate provoca atat carii dentare multiple, cat si infectii gingivale. Spalaturi ale gurii si aplicatiile zilnice pe mucoase ale unui gel cu fluor permit prevenirea complicatiilor. De asemenea, sunt recomandate vizitele regulate la dentist. Sinonim : acrinie salivara, aptialie, aptialism. [continuare]

Efecte - echilibrarea functiei sistemului imunitar in tumori maligne - chimioterapie (reduce efectele toxice asupra maduvei hematopoetice) - alergii (astm, bronsita, rinita alergica, febra fanului, urticarii, alergii cutanate) - infectii virale, bacteriene, fungice, parazitare: hepatite virale B si C (foarte eficient in sustinerea terapiei cu interferon), infectii herpetice, papilomatoza, sifilis, SIDA, clamidioza, gonoree, tricomoniaza, vaginit, pneumonie, endocardita, pediculoza, scabie, holera, candidoza, meningita, toxiinfectii... [continuare]

Forma de prezentare: Liofilizant/solvent pentru solutie injectabila. 20 mg/ml; cutie x 1 fl. liof. + 1 f. x 1,2 ml solv. Indicatii: Tratamentul schizofreniei. Doze si administrare: Oral: Doza de atac: 40 mg de 2 ori pe zi, in timpul meselor. Doza maxima 80 mg de 2 ori pe zi. Doza maxima se poate atinge la nevoie in a 3-a zi de tratament. De regula doza de intretinere este de 20 mg de 2 ori pe zi. La varstnici peste 65 ani si in insuficienta hepatica se reduc dozele. In insuficienta renala nu este necesara reducerea dozelor. intramuscular: 10-20 mg, maxim. 40 mg/zi. Dozele de 10 mg pot fi administrata la 2 ore. Se recomanda pentru tratament de intretinere inlocuirea caii intramusculare cu calea orala. Varstnici peste 65 ani: nu se recomanda calea intramusculara. Contraindicatii: Hipersensibilitate, sindro congenital de interval QT, IMA recent, insuficienta cardiaca decompensata, aritmii tratate cu antiaritmice din clasa IA si III. Asocierea cu medicamente care... [continuare]

Ce este Eyestil si pentru ce se utilizeaza Indicatii Eyestil sunt lacrimi artificiale care contin hialuronat de sodiu, o molecula naturala, inalt purificata, obtinuta printr-un proces biotehnologic. Datorita vascozitatii sale hialuronatul de sodiu protejeaza suprafata oculara si stabilizeaza filmul lacrimal. Eyestil se foloseste pentru tratamentul local al tulburarilor filmului lacrimal datorate evaporarii excesive a apei (strat lipidic redus sau alterat) - de exemplu in sindromul de ochi uscat (sindrom Sjogren). Mod de administrare Instilati in sacul conjunctival o picatura Eyestil de pana la 6 ori pe zi. Atentionari si precautii Contraindicatii Eyestil nu trebuie utilizat in cazurile de hipersensibilitate la hialuronatul de sodiu, la alte substante inrudite sau la oricare dintre excipientii medicamentului. Precautii Cand se instiieaza picaturile trebuie evitat contactul ochilor sau al oricarei suprafete cutanate cu varful picuratorului. Deoarece Eyestil, flacon... [continuare]

Forma de prezentare: Suspensie orala 10 mg/ml; cutie x 1 fl. x 60 sau 240 ml Indicatii: Tratamentul schizofreniei. Doze si administrare: Oral: Doza de atac: 40 mg de 2 ori pe zi, in timpul meselor. Doza maxima 80 mg de 2 ori pe zi. Doza maxima se poate atinge la nevoie in a 3-a zi de tratament. De regula doza de intretinere este de 20 mg de 2 ori pe zi. La varstnici peste 65 ani si in insuficienta hepatica se reduc dozele. In insuficienta renala nu este necesara reducerea dozelor. intramuscular: 10-20 mg, maxim. 40 mg/zi. Dozele de 10 mg pot fi administrata la 2 ore. Se recomanda pentru tratament de intretinere inlocuirea caii intramusculare cu calea orala. Varstnici peste 65 ani: nu se recomanda calea intramusculara. Contraindicatii: Hipersensibilitate, sindro congenital de interval QT, IMA recent, insuficienta cardiaca decompensata, aritmii tratate cu antiaritmice din clasa IA si III. Asocierea cu medicamente care prelungesc intervalul QT. sarcina. alaptare.... [continuare]

Ce este Fenilbutazona, supozitoare si pentru ce se utilizeaza Indicatii - Tratament simptomatic, de scurta durata (mai putin de 7 zile), al puseelor acute de reumatism abarticular (periartrita scapulohumeral a, tendinite, bursite) si al radiculalgiilor severe. - Tratament simptomatic, de lunga durata, in spondilartrita anchilopoietica si alte afectiuni inflamatorii cronice inrudite, cum sunt sindromul Reiter-Fiessinger-Leroy si reumatismul psoriazic. Mod de administrare Adulti si copii peste 15 ani - In puseele acute de reumatism abarticular: un supozitor (250 mg) de 2 - 3 ori/zi timp de 1-2 zile, apoi un supozitor pe zi fara a depasi 7 zile de tratament. - In spondilartrita anchilopoietica: un supozitor o data pe zi. - In criza de guta: initial 2 supozitoare, continuand cu un supozitor la intervale de sase ore, fara a depasi 3 zile de tratament. Atentionari si precautii Contraindicatii Alergie la fenilbutazona si alti compusi derivati de pirazolona (fenazona,... [continuare]

Ce este InductOs si pentru ce se utilizeaza Indicatii InductOs este indicat pentru artrodeza vertebrala lombara anterioara pe nivel unic (L4 - S1), ca alternativa la grefa osoasa autogena, la pacientii adulti cu discopatie degenerativa care au urmat deja cel putin 6 luni de tratament nechirurgical pentru aceasta boala. InductOs este indicat pentru tratamentul fracturilor acute de tibie la adulti, ca adjuvant la masurile standard de ingrijire reprezentate de reducerea fracturii deschise si fixarea cu tija intramedulara, fara alezarea canalului medular. Mod de administrare InductOs trebuie sa fie utilizat de un chirurg cu calificare corespunzatoare. Doze Se vor respecta cu strictete instructiunile de preparare pentru fiecare kit, utilizand cantitatea corecta de InductOs pentru indicatia dorita. Nu este recomandata utilizarea repetata a medicamentului deoarece nu exista date disponibile. Interventia chirurgicala de artrodeza vertebrala lombara anterioara Numarul de sectiuni... [continuare]

Indicatii: Insuficienta coronariana cronica, respectiv tratamentul: anginei pectorale cronice stabile (angina clasica asociata efortului); anginei pectorale instabile (crescendo, de preinfarct); anginei vasospastice (varianta Prinzmetal); anginei pectorale dupa infarct miocardic. Aritmii ca: tahiaritmia paroxistica supraventriculara; fibrilatie/flutter atrial cu ritm ventricular rapid (cu exceptia sindro-mului WPW); extrasistole supraventriculare. Hipertensiune arteriala; cardiomiopatie hipertrofica ce nu reactioneaza la tratament cu beta-blocante (cu exceptia formei obstructive); inlaturarea efectelor adverse ale beta-simpatomimeticelor folosite in tocoliza; tratamentul starilor maniacale rezistente la litiu (bazat pe metabolismul calciului la nivelul neuronilor). Contraindicatii: Hipersensibilitate la medicament; soc cardiogen; infarct miocardic recent cu complicatii (bradicardie, hipotensiune, insuficienta ventriculara stanga); tulburari severe de conducere; bloc AV de gradul... [continuare]

Forma de prezentare: Capsule 20 mg, 40 mg, 60 mg, 80 mg; cutie � 4 blist. � 14 cps. Indicatii: Tratamentul schizofreniei. Doze si administrare: Oral: Doza de atac: 40 mg de 2 ori pe zi, in timpul meselor. Doza maxima 80 mg de 2 ori pe zi. Doza maxima se poate atinge la nevoie in a 3-a zi de tratament. De regula doza de intretinere este de 20 mg de 2 ori pe zi. La varstnici peste 65 ani si in insuficienta hepatica se reduc dozele. In insuficienta renala nu este necesara reducerea dozelor. intramuscular: 10-20 mg, maxim. 40 mg/zi. Dozele de 10 mg pot fi administrata la 2 ore. Se recomanda pentru tratament de intretinere inlocuirea caii intramusculare cu calea orala. Varstnici peste 65 ani: nu se recomanda calea intramusculara. Contraindicatii: Hipersensibilitate, sindro congenital de interval QT, IMA recent, insuficienta cardiaca decompensata, aritmii tratate cu antiaritmice din clasa IA si III. Asocierea cu medicamente care prelungesc intervalul QT. sarcina.... [continuare]

Ce este Evoxac si pentru ce se utilizeaza Indicatii Agonist colinergic. Agonist colinergic care se leaga de receptorii muscarinici, determinand hipersalivatie si transpiratie abundenta, hipertonicitate a musculaturii netede GI si a tractului urinar. Se absoarbe rapid. Nivel maxim in ser: 1,5-2 h. Este metabolizat in ficat si se elimina prin urina. Tratamentul xerostomiei in sindromul Sjogren. Mod de administrare Adulti: 30 mg 3/zi. Atentionari si precautii Contraindicatii Astm necontrolat, cand mioza este contraindicata (glaucom in unghi ingust, irita acuta), lactatia. Precautii Se utilizeaza cu precautie si sub supraveghere medicala atenta la pacientii cu antecedente de boli CV, litiaza biliara sau litiaza renala si la pacientii cu astm, bronsita cronica, BPOC. Observatii pentru pacient – familie. Boala se intalneste mai ales la femei dupa menopauza si include artrita reumatoida, xerostomie, xeroftalmiei si conjunctivita. Administrati conform prescriptiei, 3/zi, cu... [continuare]