gingivite hipertrofice
Gingivita - prevenire si tratament
Dr. Leontina Kozma
Medic specialist stomatologie generala
Din experienta noastra cu pacientii, am observat ca una dintre problemele dentare frecvente, cauzate de lipsa igienei si a unor informatii clare asupra consecintelor acesteia, este gingivita. Gingivita este o modificare a culorii, texturii si a conturului tesutului gingival, partial sau pe intreaga circumferinta a dintelui. Primele semne sunt o modificare discreta a culorii si o tendinta de sangerare din interiorul santului gingival. Aceste modificari pot evolua spre hipertrofia tesutului, cu o modificare importanta a culorii spre rosu-violaceu si tendinta de lezare usoara la periaj, sau chiar din cauza alimentelor. Spus in termeni tehnici, santul gingival poate creste prin hipertrofie in sens ocluzal, la o adancime de 3-4 mm, dar insertia epiteliala ramane la jonctiunea smalt-cement, in special in stadiile incipiente ale gingivitei. Cauza gingivitei o reprezinta prezenta si activitatea nedorita a bacteriilor. Bacteriile se organizeaza sub forma unei mase moi, numita placa... [continuare]
Patologia eruptiei dentare
Dr Raluca Boatca
Medic dentist specialist chirurgie dento-alveolara
Generalitati Eruptia dentara reprezinta ultima etapa de formare a dintilor, constituind un proces fiziologic prin care dintele migreaza in dezvoltare sa de la locul de formare din interiorul osului maxilar catre cavitatea bucala. La sfarsitul acestui proces dintele isi va gasi locul pe arcada realizand raporturi de vecinatate potrivit unui cod genetic caracteristic fiecarui individ. In mod normal eruptia dentara incepe in jurul varstei de 6 luni, odata cu eruptia primilor dinti temporari si se termina la 2 ani si jumatate, pentru dintii temporari, si in jurul varstei de 18-25 de ani pentru cei permanenti, odata cu eruptia molarului de minte. Eruptia acestui dinte insa poate apare, in mod exceptional si dupa varsta de 60 de ani, sau dupa pierderea celorlalti dinti de pe arcada, in faza in care deja se ajunge la utilizarea protezelor dentare. In mod normal maturizarea si eruptia dintilor sunt concordante cu varsta cronologica a copilului, dar pot fi si discordante, in sensul... [continuare]
Semne mai putin cunoscute ale leucemiei
Dr. Alexe Raluca-Maria
Medic primar Medicina Interna, Competenta Ultrasonografie Generala
Generalitati Leucemiile sunt boli neoplazice caracterizate prin inmultirea excesiva a leucocitelor urmata de descarcarea lor in sangele periferic si infiltrarea lor in diferite tesuturi. In functie de diferentierea si gradul de maturare (maturitate) celulara se disting doua categorii mari de leucemii: - leucemii acute; - leucemii cronice. Cele mai raspandite forme de boala Formele de boala cele mai raspandite sunt: a) leucemia acuta mieloida (LAM); b) leucemia acuta limfoblastica (LAL); c) leucemia mieloida cronica (LMC); d) leucemia limfoida cronica (LLC). Leucemia mieloida cronica are cea mai mare rata de supravietuire (aproape de 80%), iar leucemia mieloida acuta – cea mai mica (doar 20%). Mai rar, ne putem intalni cu: - leucemia cu limfocite granulare mari; - leucemia cu celule T; - leucemia cu celule paroase. Formele acute sunt foarte agresive, putand duce la deces chiar si in cateva zile, cel mai frecvent prin septicemie. Formele cronice pot ramane multa... [continuare]
Generalitati Abcesul periamigdalian reprezinta o forma comuna de infectie localizata la nivelul regiunii cervicale si care cuprinde intreaga zona adiacenta amigdalelor. Abcesul (ca entitate patologica in general) este considerat a fi o colectie purulenta care se formeaza in jurul unei zone infectate. Abcesul periamigdalian este o infectie ce debuteaza in straturile superficiale si care prinde succesiv tesutul subiacent, puroiul fiind localizat mai exact intre capsula amigdaliana si pilierul faringian lateral. Este considerat a fi o complicatie a amigdalitei acute (aceasta fiind de fapt inflamatia amigdalelor faringiene). Abcesul determina aparitia durerii locale, a edemului si tumefactiei zonei, iar daca acestea sunt intense poate duce chiar la disfagie, odinofagie, dispnee si dificultati la vorbire. Abcesul periamigdalian apare mai frecvent la adulti (la copii si tineri este relativ rar diagnosticat). Intervalul de varsta la care apare este in general 20-40 de ani (cu limite... [continuare]
Indicatiile anticonvulsivantelor in tratamentul durerii cronice de spate
Autor: SfatulMedicului
Generalitati Durerile cronice de spate reprezinta cea mai costisitoare problema benigna de sanatate cu care se confrunta pacientii din tarile industrializate si una din cele mai frecvente cauze de limitare a activitatii persoanelor sub 45 de ani. Este definita ca fiind durerea ce persista peste 12 saptamani si este determinata de procese vertebrale degenerative sau traumatice. Pe langa acestea sunt citate si fibroza, spondiloartropatia inflamatorie si tulburari ale metabolismului osos ca etiologii ale durerii. Boala este foarte complexa iar evolutia ei este influentata de factori endogeni si exogeni. Prevalenta bolii in Europa variaza intre 25-45% iar in Statele Unite intre 5- 20%. Incidenta bolii este maxima la varstele medii si scade spre batranete. Sciatica apare la pacientii in decada 4-5 de viata. Datele epidemiologice sugereaza ca printre factorii de risc se numara fumatul, obezitatea, profesii bazate pe activitate fizica intensa, expunerea la vibratii. [continuare]
Fenitoin, comprimate
Forma de prezentare: Comprimate 100 mg; cutie x 2 blist. x 10 cpr. Indicatii: Epilepsie majora, crize focale corticale si unele cazuri de epilepsie psihomotorie; migrena, nevralgie de trigemen si glosofaringian; aritmii digitalice, tahicardii paroxistice, boala Bouveret. Doze si administrare: Oral: profilaxia crizelor de epilepsie: la adult 100 mg de 2 ori/zi, crescand progresiv pana la doza eficace, obisnuit 200-400 mg/zi, cel mult 600 mg/zi (o singura priza, pe nemancate sau 2 prize, dupa mese, in caz de iritatie gastrica); la copil 5-8 mg/kg/zi (1-2 prize); trat. nevralgiilor: la adult 100 mg de 2-4 ori/zi. Ca antiaritmic: doza de intretinere 100 mg/zi de 3-4 ori. Contraindicatii: Alergie sau intoleranta la fenitoina, leucopenie si anemie marcata, hipertensiune arteriala marcata, BAV de gradul II si III. sarcina - primul trimestru. Atentionari: IH, IR, IC, insuficienta respiratorie, bolnavi cu accidente cerebro-vasculare in antecedente, cei care primesc... [continuare]
Plendil, comprimate retard
Compozitie Comprimate cu eliberare prelungita, 2,5 mg, 5 mg si 10 mg. Comprimate cu eliberare prelungita filmate dupa principiul matricei de gel hidrofil. Pentru administrare orala. felodipina. Actiune terapeutica Caracteristica farmacodinamica predominanta a felodipinei este selectivitatea vasculara pronuntata versus cea miocardica. musculatura neteda miogenic activa din vasele arteriale de rezistenta este sensibila la felodipina. Felodipina inhiba activitatea electrica si contractila a celulelor musculare netede vasculare printr-un efect asupra canalelor de calciu din membrana celulara. Efecte hemodinamice: efectul hemodinamic primar al felodipinei este reducerea rezistentei vasculare periferice totale care duce la scaderea presiunii sanguine. Acest efecte sunt dependente de doza. in general, o reducere evidenta a presiunii sanguine se observa dupa 2 ore de la prima doza orala si dureaza aproximativ 24 ore, raportul trough/peak fiind adesea peste 50%. Concentratia... [continuare]
Felodipin, comprimate cu eliberare modificata
Ce este Felodipin si pentru ce se utilizeaza Indicatii Felodipin AL este un medicament care face parte din clasa dihidropiridinelor, blocante ale canalelor de calciu si care are ca tinta musculatura vaselor sanguine provocand relaxarea acesteia si astfel scaderea tensiunii arteriale. Felodipin AL este utilizat in tratarea tensiunii arteriale crescute care are o cauza necunoscuta (hipertensiune arteriala esentiala). Mod de administrare Luati intotdeauna Felodipin AL exact asa cum v-a spus medicul dumneavoastra. Trebuie sa discutati cu medicul dumneavoastra sau cu farmacistul daca nu sunteti sigur. Daca nu v-a fost prescris altfel de catre medic, doza uzuala este 5 mg felodipina pe zi. Daca efectul acestei doze este prea slab, medicul dumneavoastra va poate creste treptat doza pana la un maxim de 20 mg felodipina pe zi sau il poate asocia cu alte medicamente care trateaza hipertensiunea arteriala. De regula, doza pe termen lung este 5-10 mg felodipina pe zi. Copii si... [continuare]
Ce efecte are strontium bone maker pentru osteoporoza?
cine sunteti de a ti raspuns la aceasta intrebare?sa ma panicati?eu am rugat sa raspunda doamna MIRELA care a luat strontium si se simte bine si eu am intrebat si medicul din italia de strontiu si spunea ca ar fi eficient ... [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Stomatologie , Parodontologie .


Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter