chiasma optica
Tromboza de sinus cavernos
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Generalitati Tromboza de sinus cavernos a fost descrisa initial de Bright in 1831 drept o complicatie redutabila a infectiilor epidurale si subdurale. Tromboza de sinus cavernos consta de fapt in aparitia unui cheag (tromb) in sinusul cavernos si apare de cele mai multe ori in complicatiile tardive ale infectiilor sinusurilor frontale si paranazale. Sinusul cavernos reprezinta o reČ›ea complexa de vene, localizat parasellar lateroinferior fata de corpul sfenoid, antermedial de vârful pietros, posterior de canalul optic Č™i inferior fisurii orbitale superioare. Alte cauze pentru aparitia ei sunt: bacteriemia, traumatismele, infectiile urechii (otite) sau ale danturii maxilare. Este un proces infectios cu evolutie fulminanta si cu o rata a morbiditatii si mortalitatii destul de ridicata. Totusi, prin utilizarea prompta si eficienta a agentilor antimicrobieni, incidenta trombozelor s-a redus semnificativ in ultima perioada. Anatomie Sinusurile cavernoase reprezinta de fapt... [continuare]
Ce este afectiunea? Gigantismul si acromegalia sunt doua sindroame cauzate de secretia excesiva de hormon de crestere produse aproape intotdeauna de un adenom hipofizar. Inainte de incheierea procesului de crestere osoasa, discutam despre gigantism. Dupa ce acest proces se finalizeaza, iar epifizele se sudeaza de diafize, discutam despre acromegalie, care determina anumite caracteristici faciale distinctive si alte modificari. Diagnosticul este clinic, pus cu ajutorul examinarilor imagistice de craniu si maini si prin masurarea nivelurilor de hormon de crestere(GH) si factor de crestere asemanator insulinei 1 (IGF-1). Tratamentul presupune indepartarea sau distrugerea adenomului responsabil si uneori poate implica si alte metode. Cum se manifesta? Gigantismul hipofizar Aceasta afectiune rara apare daca hipersecretia de GH incepe in copilarie, inainte de inchiderea epifizelor. Viteza de crestere a scheletului si statura finala depasesc valorile normale, dar deformarea osoasa... [continuare]
Tumorile endocrine - tipologie, diagnostic si tratament
Dr. Madalina Alice Lata
Medic rezident endocrinologie
Ce sunt tumorile endocrine? Tumorile endocrine pot fi definite drept formatiuni anormale de tesuturi care se dezvolta in glandele endocrine, care sunt responsabile de producerea de hormoni, in urma multiplicarii haotice a celulelor respective. Aceste tumori pot fi clasificate in: benigne (necanceroase) si maligne (canceroase), putant afecta orice glanda endocrina din corp. De asemenea, acestea se mai pot clasifica in: nesecretante, care nu secreta niciun hormon in exces sau secretante, care secreta hormoni in exces si vor avea un tablou clinic sugestiv. Tumorile hipofizare Acestea reprezinta 10-15% din tumorile intracraniene in randul adultilor. Marea lor majoritate sunt adenoame, adica benigne, iar cele maligne sunt o exceptie, fiind foarte rare. Clasificare: - nesecretane: care nu secreta niciun hormon; acestea dau simptome in momentul in care sunt de dimensiuni crescute si exercita presiune asupra organelor vecine, de exemplu, igustarea campului vizual cand va... [continuare]
Tulburarile neurologice asociate cu nanismul si gigantismul
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Ce sunt tulburarile neuroendocrine? Tulburarile neurologice asociate cu nanismul si gigantismul reprezinta un domeniu complex in cadrul neuroendocrinologiei clinice, in care interactiunea dintre cresterea somatica, structurile craniene si axele hormonale genereaza o varietate de manifestari clinice. In nanism, afectarea poate rezulta din anomalii genetice, perturbari ale secretiei de hormon de crestre (GH) sau disfunctii ale receptorilor aferenti. La polul opus, gigantismul se asociaza frecvent cu hipersecretie de GH secundara adenoamelor hipofizare. Nanismul In ambele situatii, patternul neurologic este influentat atat de etiologie, cat si de modificarile morfologice ale sistemului nervos central (SNC). In nanismul hipofizar, deficitul de GH poate fi insotit de anomalii de dezvoltare a structurilor cranio-cerebrale, incluzand hipoplazii ale glandei pituitare, ale tijei pituitare sau ale chiasmei optice. Aceste modificari pot genera tulburari vizuale, reflexe modificate si... [continuare]
Tipuri de neurofibromatoza
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Ce este neurofibromatoza Neurofibromatoza este o afectiune ereditara si familiala care afecteaza tegumentul si sistemul nervos. Neurofibromatoza se manifesta prin aparitia unor pete pigmentare si tumori cutanate, la care se asociaza simptome specifice afectarii sistemului nervos. Cum se manifesta? Simptomele sunt adesea minore, afectand tegumentul prin pete pigmentare de culoare bruna, ca a cafelei cu lapte dispuse in placi sau in placarde, perfect plane, de forma rotunda sau ovalara sau manifestari la nivelul sistemului nervos prin leziuni ale nervilor periferici (parestezii, amorteli cu caracter de intepatura) sau central (ex. sindrom de hipertensiune intracraniana) dar in cazuri severe pot sa apara tulburari cardiovasculare, orbire sau surzire. Semne si simptome Este o boala autozomal dominanta cu un grad mare de variabilitate in expresia clinica iar tabloul clinic este diferit in interiorul aceleiasi familii iar cronologia aparitiei simptomelor este extrem de variabila de... [continuare]
Neurofibromatoza - diagnostic, tipologie, tratament
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Ce este neurofibromatoza Neurofibromatoza de tip I, cunoscuta si sub numele de Boala Recklinghausen, reprezinta o afectiune ereditara caracterizata prin anomalii congenitale ale pielii, sistemului nervos, oaselor si glandelor endocrine, deseori sub forma unor tumori benigne. Epidemiologie Neurofibromatoza de tip I are o prevalenta de aproximativ 1 la 3000 de persoane, fiind prezenta la toate rasele si avand o repartitie egala intre sexe. Boala se manifesta in mod frecvent in decadele a doua si a treia ale vietii. Cum se manifesta si evolueaza Boala are o transmitere autosomal dominanta cu o penetrare completa si o expresivitate variabila. Aproximativ 50% din cazuri sunt rezultatul unor mutatii noi. Gena responsabila de NFI este localizata pe cromozomul 17 si codifica neurofibromina, in timp ce NF2 este asociata cu cromozomul 22 si codifica merlina. Aceste gene sunt implicate in suprimarea tumorilor, iar afectarea lor permite o proliferare redusa a celulelor ectodermice fara a... [continuare]
Tulburarile neuro-vizuale
Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie
Ce sunt disfunctiile neurologice ale campului vizual Disfunctiile neurologice ale campului vizual reprezinta un grup eterogen de afectiuni care reflecta alterarea integritatii cailor vizuale, de la retina pana la cortexul occipital. Aceste anomalii pot fi consecinta unor leziuni structurale, procese inflamatorii, boli degenerative, afectiuni vasculare sau tulburari functionale tranzitorii. Pentru medicii specialisti, intelegerea mecanismelor patofiziologice si a patternurilor clinice specifice fiecarei topografii este esentiala pentru stabilirea unui diagnostic prompt si orientarea investigatiilor imagistice adecvate. Cum se manifesta Calea vizuala este organizata ierarhic si segmentar: retina contine fotoreceptori si celule ganglionare care genereaza semnalul optic, nervul optic transmite informatia catre chiasma, unde fibrele nazale se incruciseaza, iar tracturile optice conduc semnalul spre corpii geniculati laterali. De aici, radiatiile optice se proiecteaza spre... [continuare]
Chiasma optica
Zona anatomica ce rezulta din incrucisarea partiala a fibrelor nervilor optici. Este situata in apropierea glandei hipofize. [continuare]
Generalitati Gliomul optic (sau gliomul de cale optica) reprezinta cel mai frecvent neoplasm primar al nervului optic. Glioamele sunt tumori care se dezvolta in diferite parti ale creierului. Gliomul optic poate afecta unul sau ambii nervi optici sau chiasma optica (zona de incrucisare a nervului de optic drept si stang care este in raport cu glanda hipofiza si hipotalamusul). Cele mai frecvente acuze ale pacientilor cu glioame optice sunt reducerea acuitatii vizuale a ochiului afectat precum si sindrom neurologic (datorita compresiei exercitate de masa tumorala in crestere). Gliomul are doua varietati: exista o forma benigna de gliom optic ce apare la populatia pediatrica si o forma agresiva, cel mai adesea la adulti, care are evolutie nefavorabila chiar si daca se incearca tratarea ei. Specialistii au clasificat glioamele optice ca fiind astrocitoame de gradul 1 deoarece nu au tendinta la metastazare si au evolutie lenta in timp. Aceasta se realizeaza in stadii... [continuare]
Cale optica
Structuri nervoase care transmit senzatia vizuala a retinei la cortexul occipital al creierului. Leziunile cailor optice pot fi urmarea unor boli vasculare, inflamatorii, degenerative si indeosebi tumorale. Tratamentul lor depinde de cauza lor. - Atingerea unui nerv optic, pe traiectul sau intre globul ocular si chiasma, se manifesta printr-o scadere a vederii la ochiul al carui nerv este lezat. - Atingerea chiasmei oculare se traduce printr-un deficit al campului vizual, variabil dupa localizarea leziunii. Atingerea chiasmei in portiunea ei laterala provoaca un deficit in campul vizual nazal de pe aceeasi parte; atingerea chiasmei in partea sa mediana antreneaza un deficit in campul vizual al ambilor ochi (hemianopsie bitemporala). Sinonim : tract optic. [continuare]
Tract optic
Structuri nervoase care transmit senzatia vizuala a retinei la cortexul occipital al creierului. Leziunile cailor optice pot fi urmarea unor boli vasculare, inflamatorii, degenerative si indeosebi tumorale. Tratamentul lor depinde de cauza lor. - Atingerea unui nerv optic, pe traiectul sau intre globul ocular si chiasma, se manifesta printr-o scadere a vederii la ochiul al carui nerv este lezat. - Atingerea chiasmei oculare se traduce printr-un deficit al campului vizual, variabil dupa localizarea leziunii. Atingerea chiasmei in portiunea ei laterala provoaca un deficit in campul vizual nazal de pe aceeasi parte; atingerea chiasmei in partea sa mediana antreneaza un deficit in campul vizual al ambilor ochi (hemianopsie bitemporala). Sinonim : cale optica. [continuare]
Generalitati Anatomia creierului este complexa datorita structurii si functiior sale intricate. Acest organ surprinzator functioneaza ca un centru de control prin receptionarea, interpretarea si directionarea informatiilor senzoriale primite din corp. Exista trei regiuni majore in creier. Acestea sunt: prozencefalul, cu doua diviziuni majore ale regiunii frontale: diencefalul si telencefalul, a doua regiune majora este mezencefalul care face legatura dintre rombencefal si prozencefal, iar cea de-a treia regiune majora este rombencefalul care este compus din metencefal si mielencefal. Regiuni majore in creier Prozencefalul este responsabil pentru o multitudine de functii printre care receptionarea si procesarea informatiilor senzoriale, gandirea, perceptia, producerea si intelegerea limbajului si controlul functiilor vitale. Exista doua diviziuni majore ale regiunii frontale: diencefalul si telencefalul. Diencefalul contine structuri cum ar fi talamusul si... [continuare]
Ganglionii bazali Creierul contine mai multe structuri care au multiple functii. Mai jos este prezentata o lista a structurilor majore si unele dintre functiile lor. Ganglionii bazali sunt implicati in gandire si miscarile voluntare. Bolile care implica afectarea acestor regiuni sunt boala Parkinson si boala Huntington Functii : - controlul gandirii - coordonarea miscarilor - miscarile voluntare Localizare - ganglionii bazali sunt localizati profund in emisferele cerebrale in regiunea telencefalica a creierului. Sunt formati din corpul striat, nucleii subtalamici si substanta neagra. Trunchiul cerebral si Aria Broca Trunchiul cerebral transmite informatiile de la nervii periferici si maduva spinarii spre partile superioare ale creierului. Este format din punte, bulbul rahidian si mezencefal. Functii : - starea de alerta - trezirea - respiratia - tensiunea arteriala - contine majoritatea nervilor cranieni - digestia - ritmul cardiac - alte... [continuare]
Generalizati Creierul este partea superioara a sistemului nervos central, constituita din trunchiul cerebral, cerebel si creierul mare, si asigura controlul intregului organism. Acest organ surprinzator functioneaza ca un centru de control prin receptionarea, interpretarea si directionarea informatiilor senzoriale primite din corp. Creierul detine mai multe structuri care au multiple functii. Mai jos este prezentata o lista a structurilor majore si unele dintre functiile lor. Trunchiul cerebral - transmite informatiile de la nervii periferici si maduva spinarii spre partile superioare ale creierului; - este formata din punte, bulbul rahidian si mezencefal. Functii: - starea de alerta; - trezirea; - respiratia; - tensiunea arteriala; - contine majoritatea nervilor cranieni; - digestia; - ritmul cardiac; - alte functii autonome; - transmite informatiile receptionate de nervii periferici si maduva spinarii spre partile superioare ale creierului. Localizare: -... [continuare]
Generalitati Anatomia creierului este complexa datorita structurii si functiior sale intricate. Acest organ surprinzator functioneaza ca un centru de control prin receptionarea, interpretarea si directionarea informatiilor senzoriale primite din corp. Exista trei diviziuni majore in creier. Acestea sunt: prozencefalul (creierul anterior), mezencefalul (creierul mijlociu), rombencefalul (creierul posterior). 1. Mezencefal 2. Prozencefal - Diencefal; - Telencefal. 3. Rombencefal - Metencefal; - Mielencefal. Prozencefalul (creierul anterior) este responsabil pentru o multitudine de functii, printre care: receptionarea si procesarea informatiilor senzoriale, gandirea, perceptia, realizarea si intelegerea limbajului si controlul functiilor vitale. Exista 2 diviziuni majore ale creierului anterior: diencefalul si telencefalul. Diencefalul contine structuri cum ar fi talamusul si hipotalamusul, care sunt responsabile pentru anumite functii cum ar fi... [continuare]
Generalitati Tumorile hipofizare sunt procese patologice care apar la nivelul glandei hipofizare, o structura cu activitate endocrina, localizata la baza creierului. Desi dimensiunile sale sunt foarte reduse, hipofiza are un rol foarte important in secretia unor hormoni ce influenteaza diverse organe si sisteme si participa, in general, la maturarea organismului. Tumorile hipofizare reprezinta 10-25% din totalitatea tumorilor cu localizare intracraniana (hipofiza, trebuie precizat, este o glanda cu localizare endocraniana, fara a fi si endocerebrala, deoarece nu apartine efectiv parenchimului cerebral). Clasificare Tumorile hipofizare sunt clasificate in 3 grupuri: Adenoame benigne - sunt tumori care nu sunt cancere. Ele au o rata de crestere foarte lenta si nu au capacitatea de a metastaza (de a se extinde, prin torentul sangvin, limfatic sau prin contiguitate directa, in alte parti ale organismului, la distanta de locul neoplaziei initiale). Adenoame hipofizare invazive -... [continuare]
Generalitati Hipofiza este principala glanda endocrina , deoarece cand vorbim despre hipofiza sau mai precis de sistemul hipotalamo-hipofizar, vorbim de fapt despre controlul tuturor glandelor din organismul uman. Prin actiunea hormonilor hipofizari aceasta impreuna cu componenta hipotalamica determina functionalitatea celorlalte glande endocrine si nu numai. Localizare, forma, dimensiuni Glanda hipofizara este imediat sub hipotalamus care la randul sau este delimitat anterior de chiasma optica si posterior de corpii mamilari. Hipofiza este suspendata de hipotalamus prin tija hipotalamica sau tija pituitara (Glanda pituitara). Din punct de vedere al segmentelor sau incadrarii anatomice, hipofiza desi este endocraniana adica localizata in interiorul craniului osos, nu este si endocerebrala, adica nu face parte componenta a creierului (viscerul cerebral). Hipofiza este inconjurata de o membrana denumita dura , iar in portiunea superioara a hipofizei vom regasi diaphragma sellae... [continuare]
Glanda pituitara
Mica glanda endocrina (care secreta hormoni) legata de partea anterioara a creierului. Descriere - hipofiza este situata sub hipotalamus, de care este suspendata printr-o mica tija, tija pituitara (sau hipofizara). Deasupra si in fata hipofizei se gaseste chiasma optica, continand fibrele nervoase venite de la cele doua retine. Structura interna a hipofizei se compune din doua portiuni, separate una de alta, functionand independent: antehipofiza in fata si posthipofiza in spate. Functionare - Antehipofiza produce 5 hormoni: tireotrofina (tsh), corticotrofina (A.C.T.H.), gonadotrofinele (FSH si LH) si somatotrofina (STH), responsabila de crestere la copil. Acesti hormoni se mai numesc si stimuline. Aceste secretii sunt la randul lor comandate de catre hormonii hipotalamusului. Antehipofiza secreta, de asemenea, prolactina (responsabila de lactatie la femeie). Posthipofiza serveste drept loc de stocare provizorie a doi hormoni ai hipotalamusului, hormonul antidiuretic, sau... [continuare]
Vaz sau vedere
Functie prin care imaginile captate de catre ochi sunt transmise pe caile optice (celule retiniene si ganglionare, nerv optic, chiasma optica) la creier. Mecanism - Razele luminoase traverseaza diferite medii transparente ale ochiului: corneea, umoarea apoasa, cristalinul, vitroasa, inainte de a ajunge la retina. Corneea asigura cea mai mare parte a puterii de refractie, destinata sa faca sa convearga aceste raze pe retina. Cristalinul are si el un rol refringent. Pe retina, celulele fotoreceptoare (conurile si bastonasele) transforma influxul luminos in influx nervos, care este analizat de catre creier (lobul occipital) dupa trecerea lui prin caile optice (nervii optici, chiasma optica, corpii geniculati, radiatiile optice). Diferite tipuri de vedere - Vederea permite sa se distinga trei feluri de elemente: formele, reliefurile si, in fine, culorile. - Vederea formelor este posibila multumita puterii convergente a sistemului optic. Imaginea, pe retina, este redusa si... [continuare]
Hipofiza
Mica glanda endocrina (care secreta hormoni) legata de partea anterioara a creierului. Descriere - hipofiza este situata sub hipotalamus, de care este suspendata printr-o mica tija, tija pituitara (sau hipofizara). Deasupra si in fata hipofizei se gaseste chiasma optica, continand fibrele nervoase venite de la cele doua retine. Structura interna a hipofizei se compune din doua portiuni, separate una de alta, functionand independent: antehipofiza in fata si posthipofiza in spate. Functionare - Antehipofiza produce 5 hormoni: tireotrofina (tsh), corticotrofina (A.C.T.H.), gonadotrofinele (FSH si LH) si somatotrofina (STH), responsabila de crestere la copil. Acesti hormoni se mai numesc si stimuline. Aceste secretii sunt la randul lor comandate de catre hormonii hipotalamusului. Antehipofiza secreta, de asemenea, prolactina (responsabila de lactatie la femeie). Posthipofiza serveste drept loc de stocare provizorie a doi hormoni ai hipotalamusului, hormonul antidiuretic, sau... [continuare]
Buna ziua, numele meu este Gabriela, am 35 ani,Prolactina ffff mare si as dori sa va intreb cum se interpreteaza si ce am de facut in cazul unui RMN HIPOFIZAR : adenohipofiza masoara in plan sagital 6,3/8,2 mm si in plan coronal 5,8/15,2 mm, are contururi net trasate si structura neomogena la nivelul bratului drept unde se individualizeaza o mica formatiune de 6,7/8 mm in plan sagital si de 5,5/7,2 mm in plan coronal, ce are si o mica componenta hemoragica centrala.Dupa administrarea substantei de contrast paramagneticeleziunea descrisa ramane cu semnal hipointens fata de restul adenohipofizei.Tija pituitara este deviata la stanga si are morfologie si semnal RM normale.Neurohipofiza chiasma optica si structurile paraselare au aspect IRM normal. Multumesc anticipat! [continuare]
Buna ziua!, am facut un RMN cap si hipofiza si as dori sa-mi interpretati acest rezultat daca e ceva grav si daca se poate trata: EXAMINARE: IRM cap+hipofiza cu contrast REZULTAT: Evaluarea IRM cranio-cerebrala si hipotalamo-hipofizara nativa si dupa administrarea dinamica a contrastului iv in secventele T1 sagital, T2 axial, FLAIR coronal, DWI, T1 si T2 fs coronal cu sectiuni subtiri pentru hipofiza, T1 FS sagital cu sectiuni subtiri, T1 coronal dinamic hipotalamo-hipofizar, T1 sagital cu sectuni subtiri post contrast hipofizar si T1 mpr axial cranio-cerebral post contrast iv, evidentiaza: Structurile cerebrale infratentoriale au aspect morfologic si semnal IRM normal. Unghiurile ponto-cerebeloase si canalele auditive interne au aspect IRM normal. Artera verebrala stanga are calibrul mai mic, cea dreapta are calibrul normal. Structurile cerebrale supratentoriale au aspect morfologic IRM normal. Doua,... [continuare]
Buna ziua,am si eu nevoie mare de ajutor.Mama mea este bolnava…are tumoare pe creier….a facut un RMN si am si rezultatul pe care vi-l voi cita in urmatoarele randuri.Tumoare a aparut cel mai probabil de la locul de munca (tipografie) unde sunt masinarii foarte vechi.Evolueaza foarte repede.I-a afectat déjà nervul optic si si-a pierdut vederea.Acum este internata la clinica Obregia din Bucuresti.Am vorbit cu doctorii si au spus ca riscul este extraordinar de mare de a deceda pe masa de operatie.Impreuna cu tata trebuie sa i-au o hotarare fiind necesara semnatura. RMN: Examinare:RMN CEREBRAL SI ANGIO NATIV SI CU SUBSTANTA DE CONTRAST. Rezultat:Voluminoasa masa tumorala de etaj mijlociu al bazei de craniu,ce ocupa sinusul sfenoidal si se extinde in fosa pterigopalatina stanga,fosele nazale,sinusl maxilar stang,orbita stanga,celulele etmoidale posterioare si medii,sinusurile cavernoase sis pre fosa temporala stanga.Aceasta prezinta usor hipersemnal T2 si izosemnal T1 cu... [continuare]
Buna ziua Va prezint un buletin de examinare IRM (al unei prietene) pe care va rog sa mi-l "descifrati": - anomalii de semnal infracentrimetrice (cea mai mare de 6mm) localizate infra- si supratentorial la nivelul substantei albe cu hipersemnal T2 si Flayr si izosemnal, negatofile postadministrare de contrast; - chiasma optica cu semnal IRM in limite normale; glob ocular drept cu diametrul A-P marit (28,6mm) comparativ cu cel stang (23,2mm), cu aspect omogen nativ si postcontrast. Examinarea IRM pledeaza pentru: anomalii infra- si supratentoriale (posibil leziuni de SM). Va rog ajutati-ma sa inteleg cat de grav este? Va multumesc! Cu deosebit respect Mihaela Secara [continuare]
BUNA ZIUA,AM UN RMN ,FACUT FIICEI MELE IN VARSTA DE 25 ANI,DAR NU STIU CARE E DIAGNOSTICUL CARE POATE FI DAT IN RRMA ACESTUI RMN S.C. EUROMEDIC ROMAI{IA S.R.L. Centrul de Diagnostic Imagistic Petrosani EXAMEN IRM CEREBML NATIV SI CU SUBSTANTA DE CONTRAST. Secvente utilizate: sag T1 , axf2, cot FLAIR, ax DWl, ax GRE, cor INVERT si secvente post contrast in plan coronal, sagital si axial. Diagnostic de trimitere:crize anamnestice de PC. Examenul IRM evidentiaza: -absenta anomaliilor de semnal la nivelul parenchimului cerebral supra- si infratentorial sugestive pentru procese inlocuitoare de spatiu ; -structurile liniei mediene in pozitie normala; -sistem ventricular simetric, normo-dimensionat pe linia mediana; -spatii pericerebrale cu semnal si dimensiuni normale; -nervi optici, chiasma optica cu semnal si dimensiuni normale; -sinusuri faciale cu semnal normal cu exceptie unui mucocel milimetric la nivelul sinusului maxilar stang; -fara anomalii de giratie sau de... [continuare]
Buna ziua, Am 28 de ani 1,62h,110kg .Am fost diagnosticata cu adenom hipofizar 11mm in urma cu 4 luni.Inainte de diagnostic aveam prolactina in jur de 80-90 si amenoree(aparea odata pe an sau la 7-8 luni).De patru luni iau Dostinex de doua ori pe saptamana, la o luna dupa tratament a aparut si menstruatia care a durat cam trei luni si singura solutie pentru a o stopa dupa multe tratamente a fost chiuretajul am facut si o biopsie iar rezultatul este :Examen microscopic : 102830-831 lambouri de corion infarctizat,cu insulele restante deciduiforme,inflamatie acuta supraadaugata,glande inegale,ca dimensiuni cu epiteliu sporadic papilar ,cateva insule de epitelii cu metaplazie reactiva .Diagnostic histopatologic: endometrita acuta pe endometru dishormonal hiperplazic.Iar prolactina acum este 8,32.Intrebarea mea este sa mai iau dostinex sau nu .La mine in judet nu am niciun medic endocrinolog la care sa pot merge cu incredere.Va multumesc!Astept sfaturi. [continuare]
- « Pagina precedenta
- Pagina urmatoare »
Programează-te rapid la medicii recomandați de SfatulMedicului.ro prin serviciul de programări Clickmed
Găsești peste 7500 de medici cu program disponibil
Alege medicul potrivit pentru: Medicina generala , Medicina de familie , Ecografie .
Urmareste Sfatul Medicului
Aboneaza-te la Newsletter