puncte galbene in gat

Durerea in gat

Actualizat la data de: 07 Februarie 2019

Dr. Petcu Ana Alexandra
Medic Specialist Otorinolaringologie

Generalitati Durerea in gat este disconfortul sau senzatia de iritatie la nivelul gatului care se agraveaza, de cele mai multe ori, la inghitire. Durerea de gat este principalul simptom intalnit in faringita (inflamatia faringelui). Cea mai frecventa cauza a acestui simptom este infectia virala, gripa sau raceala. Durerea de gat declansata de un virus se vindeca de la sine in cateva zile. Totusi, in cazul in care este declansata de o infectia bacteriana, aceasta necesita tratament antibiotic. Pot exista si alte motive ale durerii de gat care pot solicita scheme complexe de terapie. Simptome Simptomele durerii de gat variaza, in functie de cauza. Acestea pot include: - disconfort sau senzatie de iritatie sau zgarietura in gat; - suferinta care se agraveaza la inghitire sau in timpul vorbirii; - dificultati la inghitire; - uscaciune a gatului; - prezenta glandelor inflamate sau dureroase de la nivelul gatului sau a maxilarului; - umflarea si inrosirea amigdalelor; - pete... [continuare]

Rana pe gat si dupa cap la bebelusi

Intrebari de la utilizatori

Comunitate > Cresterea si dezvoltarea copiilor

Fetitei mele de aproape 2 luni ii apare din cand in cand rana dupa cap de la care se pateaza pe bluzita si in jurul gatului de inroseste tare.O dau cu baneocin pudra,ii trece o perioada dupa care iar ii apre.Exista alt medicament care o poate salva? Mai nou are rana dupa cap printre firele de par de la care i se pateaxza bluzita.Am dat-o cu pudra dar inca nu i-a trecut.Astept va rog un sfat astfel incat sa n-o mai fac sa se chinuie. [continuare]

Act constand in introducerea unui ac sau in practicarea unei deschideri mici intr-un tesut, un organ, o cavitate naturala sau patologica pentru a extrage un gaz, un lichid sau pentru a preleva un esantion. Cu ocazia unei punctii, se mai poate realiza si injectarea unui produs. Tehnica - O punctie se practica cu un ac sau cu un trocar (canula taietoare sau de strapungere). Locul de intrare, pe piele, a instrumentului care serveste la punctionare trebuie sa fie precizat cu exactitate, in urma unui examen clinic facut pacientului si eventual a unei radiografii. Pielea este dezinfectata si, in general, anesteziata. Esantionul prelevat prin punctie este analizat, examinat histologic (biopsie) sau pus in cultura in laborator in scop diagnostic. Punctiile exploratorii permit stabilirea sau confirmarea unui diagnostic. Punctiile evacuatorii pot fi urmate de injectarea de produse medicamentoase destinate de exemplu, calmarii durerilor. [continuare]

Parte a corpului situata intre cap si trunchi. Gatul este format din sapte vertebre cervicale si numerosi muschi legati de craniu, de vertebrele cervicale si de clavicule. El este strabatut de partile superioare ale aparatului digestiv (faringe si esofag) si de aparatul respirator (laringe si trahee). El este delimitat pe marginea superioara a claviculelor si de stern. maduva spinarii trece prin gat, aflandu-se in canalul rahidian cervical. [continuare]

Act constand in introducerea unui ac tubular in fundul de sac rahidian lombar (partea inferioara a coloanei vertebrale), apoi in prelevarea si/sau evacuarea lichidului cefalorahidian si/sau injectarea unui medicament sau a unui produs de contrast. Tehnica - Medicul trebuie sa se asigure ca nu exista contraindicatii pentru o punctie lombara (P.L.) si indeosebi ca bolnavul nu este afectat de o hipertensiune intracraniana, depistata printr-un examen al fundului de ochi. In absenta contraindicatiilor, punctia lombara nu prezinta pericol. Introducerea unui singur ac fin combinat cu un sistem de schimbare a seringilor permite, la nevoie, diferite operatii succesive: prelevarea de lichid cefalorahidian (L.C.R.) apoi introducerea unui produs de contrast inainte de efectuarea unei saccoradiculografii. In majoritatea cazurilor, o punctie lombara nu este deosebit de dureroasa. Ea este efectuata de cele mai multe ori sub anestezie in cadrul unei spitalizari pentru un sindrom meningean... [continuare]

corpul galben este o formatiune cu functie glandulara (secretor de progesteron) care se formeaza din folicului de Graaf dupa ovulatie si care, in cazul in care fecundatia are loc va secreta progesteronul necesar mentinerii sarcinii in primele luni, pana la formarea placentei. Sinonim : corp luteal. [continuare]

Act constand in introducerea unui trocar intr-un tesut viu si in prelevarea unui fragment din acesta pentru a fi supus analizarii. Indicatii - O punctie-biopsie se practica atunci cand prelevarea trebuie sa se faca din profunzime. Pregatire si desfasurare - Aceasta interventie necesita examene prealabile care permit sa se verifice daca hemostaza (ansamblul fenomenelor naturale responsabile de oprirea unei hemoragii) este apropiata de normal: procesul de coagulare si nivelul de protrombina sa fie corecte, sa existe un numar suficient de plachete sangvine. Aceasta precautie permite sa se evite riscul sangerarilor locale. Adesea este indispensabila o scurta perioada de spitalizare. Reperele locului de punctionare sunt luate, in general cu ajutorul unei radiografii sau al unei ecografii. Punctia-biopsie sau punctia biopsica se face sub anestezie locala cu un trocar (canula taietoare sau strapungatoare care permite prelevarea unei mici probe cilindrice - sau carote - din organul... [continuare]

Punct de coasere pentru apropierea marginilor unei plagi sau ale unei incizii chirurgicale, cu scopul de a facilita cicatrizarea. [continuare]

Denumirea unui muschi situat in regiunea gatului. Sinonim : muschiul platisma. [continuare]

malformatie congenitala localizata pe gat, rezultand dintr-un defect de umplere a arcurilor branhiale (sinuozitatilor de tesut aflate la originea mandibulelor si gatului) ale embrionului. Tratamentul unui chist branhial este ablatia chirurgicala, realizata de indata ce chistul a fost identificat, cel mai des de la nastere. Sinonim : chist branhial. [continuare]

malformatie congenitala localizata pe gat, rezultand dintr-un defect de umplere a arcurilor branhiale (sinuozitatilor de tesut aflate la originea mandibulelor si gatului) ale embrionului. Tratamentul unui chist branhial este ablatia chirurgicala, realizata de indata ce chistul a fost identificat, cel mai des de la nastere. Sinonim : chist branhial. [continuare]

Afectiune caracterizata printr-o culoare galben-verzuie a unghiilor de la degetele de la maini si de la picioare. Acest sindrom rar este legat de o obstructie a circulatiei limfatice, ea insasi cauzata de o afectiune respiratorie cronica (infectii bronhopulmonare repetate, fibroza respiratorie, pleurezie), de o boala a tiroidei, de un limfom sau de un cancer profund. In afara culorii lor neobisnuite, unghiile sunt anormal de groase si curbate; mai mult, cresterea lor este net incetinita. Doar un tratament al afectiunii responsabile de acest sindrom poate antrena o regresie a simptomelor. [continuare]

boala infectioasa grava cauzata de un flavivirus, virusul amaril. febra galbena se intalneste in Africa Centrala, precum si in America tropicala (Amazonia) si in America de Sud. Exista doua moduri de transmitere: intre animale (indeosebi primate) sau, accidental, de la animal la om (febra de hatis) sau prin intermediul tantarilor din genurile Haemagogus sau Aedes (Aedes africanus, Aedes simpsoni); de la om la om (febra citadina), prin intermediul lui Aedes aegypti. simptome si semne - Dupa o incubatie de 3-6 zile, infectia se traduce printr-o febra mare si subita, printr-o congestionare a fetei, care devine buhaita, si prin dureri abdominale si musculare. Boala poate regresa spontan dupa 3-4 zile sau se poate agrava, antrenand o stare de soc cu hipotermie, icter si varsaturi cu sange, anurie (oprirea producerii de urina), proteinurie mare (nivel anormal de ridicat al proteinelor in urina). Aceste semne traduc o grava atingere hepatica si renala care poate antrena coma si... [continuare]

Galbenelele sunt plante medicinale anuale sau bienale, intalnite in gradini, pe terenuri necultivate. Tulpina este paroasa si poate ajunge si pana la 80 cm inaltime. Florile sunt grupate in manunchiuri, au culoare galben-portocalie, iar fructele sunt achene. Planta se cultiva in luna martie sau vara, in lunile iunie-iulie. Recoltarea se face cand s-au deschis primele doua-trei randuri de flori, incepand din luna iunie si pana in luna octombrie. Galbenelele au un placut miros balsamic. In scop fitoterapeutic se foloseste fie partea aeriana a plantei cu inflorescente, fie frunzele sau doar florile marginale (florile fara codite). Principiile active ale plantei contin caroten, saponozide, flavonide, principii amare, mucilagii, rezinc, ulei volatil. Galbenelele au efect antimicotic, sudorific, sedativ, antiinflamator, limfatic, astringent, antimicrobian. Uz intern: - partea aeriana a plantei - dismenoree, tulburari de climax, ulcer gastoduodenal, colite cronice, gastrite... [continuare]

Este considerata planta monument al naturii in Muntii Bucegi. Planta erbacee, face parte din flora spontana, ajunge pana la 1-2 m inaltime, apartine familiei Gentianaceae si creste in Romanaia din zonele de campie, pana la cele subalpine, la marginea padurilor. Tulpina sa este dreapta, cilindrica, neramificata, se termina cu un rizom puternic si lung in pamant. Frunzele sunt mari, opuse, au nervuri puternice, numai tulpinare, iar cele de la baza sunt petiolate. Florile sunt dispuse la baza frunzelor, sunt de culoarea galbena si alungite, au cate 5-7 petale. Infloreste in lunile iulie si august. In scop fitoterapeutic se utilizeaza rizomii si radacinile, recoltate din august pana toamna tarziu. Componente chimice ale plantei: radacina - gentiopicrina, gentiomarina, amarogentina, gentiana, tanin, lipide, substante minerale, gentiopricozidul- principiul amar care prin hidroliza scindeaza in glucoza si gentiogenina, gentiamarina, gentiacaulina, amarogentina, care se scindeaza... [continuare]

Planta face parte din flora spontana si este raspandita in Europa si Asia. In tara noastra poate fi gasita prin fanete, margini de paduri, tufarisuri, de la ses pana la zona subalpina. Sanzienele au tulpina subtire, in patru muchii, poate ajunge pana la 60 cm inaltime. Frunzele sunt inguste si alungite, grupate cate 8 in jurul unui nod. Florile sunt mici si galbene, raspandesc o puternica mireasma, asemanatoare mierii. Infloresc din mai pana in septembrie. Printre elementele chimice constitutive se numara: glicozizi flavonici, saponine, tanin. Principalele calitati ale plantei sunt: diuretica, depurativa, laxativa, antireumatica, sedativa. In fitoterapie este utilizata partea aeriana a plantei, ce se recolteaza in perioada de inflorire Uz intern: - afectiuni ale splinei, afectiuni uterine, boli de ficat, boli de nervi, cloroza, constipatie, epilepsie, gusa, hidropizie, isterie, junghiuri intercostale, nisip si pietre la rinichi sau bila, pancreatite, paralizia... [continuare]

Ce este Calendulae Flos galbenele si pentru ce se utilizeaza Indicatii Ceaiul medicinal de Calendulae flos, datorita principiilor active enuntate mai sus are actiune terapeutica atat interna cat si externa. Uz intern - se utilizeaza ca diaforetic, sedativ, antiinflamator, gastro-intestinal,colagog si coleretic datorita principiului amar continut, mareste secretia biliara, cicatrizant (prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul tesutului). Uz extern - antiinflamator hemoroidal, cicatrizant prin stimularea circulatiei sangelui la nivelul tesuturilor. Uz intern - se utilizeaza in diskinezii biliare, ulcer gastric si duodenal si in enterocolite. Uz extern - se utilizeaza in plagi greu vindecabile, degeraturi, arsuri, eczeme, acnee, metroragii, leucoree si in Trichomonas vaginalis. Mod de administrare Uz intern - sub forma de infuzie : 2 lingurite de ceai medicinal Calendulae flos la 300 ml de apa clocotita, se bea fractionat in timpul unei zile, inaintea meselor... [continuare]