hypafix banda adeziva de fixare comprese

Depunere a calciului in tesuturi. Calcificarea este cel mai des un proces normal de fixare a calciului in tesutul osos, contribuind in mod major la soliditatea acestuia. Uneori, calcificarea, anormala, se produce in tesuturile moi. Ea este cel mai des consecinta unor alterari locale ale tesuturilor: leziunea ateromatoasa intr-o artera, hematomul intr-un tendon sau o articulatie, alterarea cartilaginoasa legata de o condrocalcinoza articulara, necroza tuberculoasa intr-un plaman, necroza tumorala la un cancer de san. Sinonim : calcifiere. [continuare]

Fixare tonica persistenta a corpului in anumite pozitii, care pot fi pastrate cateva ore. Este insotita de inertie si negativism. Membrele pot fi miscate pasiv de o alta persoana. Poate aparea in schizofrenia catatonica. [continuare]

Leziune alterativa a tegumentelor sau mucoaselor provocata de agenti externi, fizici sau chimici care produc coagularea proteinelor si pun in libertate proteazele cu actiune litica asupra hematiilor, aparand ca urmare fenomene nervoase si stare de intoxicatie. Arsurile de gradul intai - Arsurile de gradul intai afecteaza epidermul si se manifesta printr-o roseata, uneori urmata de o descuamare. Ele pot antrena o febra usoara. Insolatia este o arsura de acest tip. Tratament - Durerea poate fi calmata prin aplicarea de comprese reci sau cu apa curenta proaspata. Arsurile de gradul intai sunt tratate eventual prin aplicarea de creme grase si calmante si pansate pentru a evita infectarea lor. Flictenele (basici continand plasma) pot fi excizate chirurgical. Aceste arsuri se vindeca repede, in general in mai putin de trei saptamani. Arsurile de gradul al doilea - Arsurile de gradul al doilea pot fi superficiale (afectarea epidermului si o parte a dermului, crutand insule de... [continuare]

Depunere a calciului in tesuturi. Calcificarea este cel mai des un proces normal de fixare a calciului in tesutul osos, contribuind in mod major la soliditatea acestuia. Uneori, calcificarea, anormala, se produce in tesuturile moi. Ea este cel mai des consecinta unor alterari locale ale tesuturilor: leziunea ateromatoasa intr-o artera, hematomul intr-un tendon sau o articulatie, alterarea cartilaginoasa legata de o condrocalcinoza articulara, necroza tuberculoasa intr-un plaman, necroza tumorala la un cancer de san. Sinonim : calcificare. [continuare]

Planta medicinala care creste in zona alpina sau in campii cu sol fertil, iubitoare de umiditate. Frunzele sunt lungi si lucioase, iar florile sunt de grupate, de dimensiuni mici si au culoare alba. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele si bulbii. Leurda infloreste  in lunile mai si iunie. Frunzele se recolteaza din luna aprilie, iar bulbii se recolteaza din luna august pana in octombrie. Contine sulfura de alil, vitamina a, vitamina c, carotenoizi, ulei eteric, saruri minerale (calciu, fier, fosfor, cupru, natriu). Leurda are caracteristici expectorante, cicatrizante, depurative, antiseptice, bactericide, hipotensive, antiscrelotice, vermifuge. Planta seamana cu usturoiul la gust si se foloseste si sub forma de condiment in gastronomie.   Uz intern: - hipertensiune, ateroscreloza, scade nivelul colesterolului, insuficienta biliara, afectiuni ale cailor respiratorii superioare,... [continuare]

Planta este erbacee anuala, intalnita cel mai adesea in zone nisipoase, din zona de stepa pana la padurile de stejar, la ses, la marginea drumurilor, in lunci. Tulpina inalta de pana la 200 cm, usor catifelata, prezinta mici peri stelati cu frunze dispuse altern, limb subrotund, baza cordata si varf acuminat, crenat-serat, lung petiolat. Florile au petale galbene usor mai mari decat sepalele. Fructul se prezinta sub forma de capsula cu peri ce contine cate trei seminte in fiecare loja. In scop fitoterapeutic se utilizeaza intreaga planta, in special muguri, fructe si seminte. Planta contine: in radacina taninuri (catechina, epicatechina), pigmenti flavonoidici (cianidina, delfinidina, mircetina, quercetina); in frunze kampferol, quercetina, rutina; in seminte proteine, lipide, acizi grasi (acid oleic, acid linoleic, acid palmitic, acid stearic), glucide, celuloza. Are actiune diuretica, febrifuga si astringenta. Planta este utilizata si in in... [continuare]

Planta medicinala de dimensiuni reduse, intalnita in stufarisuri si la marginea padurilor. Frunzele sunt late, zimtate, iar florile au culoare roz, alba sau purpurie. Fructul este reprezentat de patru nucule. Mirosul plantei este placut. Dumbravnicul infloreste in lunile mai sau iunie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza frunzele. Planta contine glucide, cumarine, uleiuri volatile, fitol, etc. Dumbravnicul are efect antiseptic, anticoagulant, diuretic, depurativ, emenagog, astringent, imunostimulator.   Uz intern:   - boli gastrointestinale, convalescenta, oboseala fizica, anxietate, insomnii, afectiuni ale cailor urinare, infectii ale cailor respiratorii superioare, flebita, embolie, adjuvat in tumori maligne - sub forma de infuzie, decoct.   Uz extern:   - rani, degeraturi, contuzii, ulcere cutanate si atone, furuncule - sub forma de spalaturi locale, comprese. [continuare]

Planta medicinala care creste pe pasiuni, fanete umede in zona de deal sau munte, care poate atinge chiar si inaltimea de 50 cm. Florile au culoare violet-purpurie. Brandusa infloreste in luna septembrie, iar fructele se formeaza in al doilea an. In scop fitoterapeutic se utilizeaza semintele si bulbotuberii. fructele se recolteaza cand semintele au culoare galbuie si nu sunt maturate, inainte sa sa se deschida. Bulbii brandusei se recolteaza toamna. Planta contine alcaloizi, ulei gras, fitosterol, acid salicilic, acid benzoic, zaharoza, tanin. Principala actiune a plantei este analgezica si antiinflamatoare. Planta este toxica atat in stare verde cat si uscata.     Uz intern: - psoriazis, screlodermie, boli reumatice, nevralgii, tuse, tumori maligne, ascita, anasarca, bronsita, npeumonii, coree, afectiuni oculare inflamatorii - sub forma de infuzie.   Uz extern: - leziuni precanceroase,... [continuare]

Planta medicinala care poate atinge si 1,5 metri care creste in zona de campie si deal, la marginea padurilor, poieni. Rizomul este scurt si orizontal. Florile au culoare roz, asezare compacta, in cate 15-20 de flori. Frunzele au forma talpei de gasca. fructele sunt nucule. In scop fitoterapeutic se utilizeaza partea aeriana la inceputul si in timpul infloririi. Planta infloreste din luna iulie pana in luna septembrie. Planta contine principiu amar, tanin, ulei esential, alantoina, mucilagii, glicozide, flavonoide, saponozide, substante minerale, zaharuri, amidon, colina. Creasta cocosului are proprietati antiinflamatoare, cicatrizante, emoliente, hemostatice, astringente, expectorante, hipotensiv, sedativ. Uz intern: - insomnii, climax, bronsita, astm bronsic, hipertensiune, tulburari cardiace, diaree, oligomenoree, boala Basedow, depresii, dizenterie - sub forma de infuzie, decoct. Uz extern: - ulceratii tegumentare, plagi, eczeme, cicatrici - sub forma de... [continuare]

Lemnul cainesc este un arbust originar din Europa si Asia de Vest, face parte din flora spontana, dar poate fi si cultivat. In Romania este cultivat pentru a impiedica eroziunea solului, ca si gard viu sau ca arbust decorativ, dar creste si ca flora spontana in padurile din zona de campie si deal. Acest arbust poate ajunge pana la inaltimi de 3 m, are lujeri verzui sau brun- verzui,desi si stufosi, care in momentul ruperii emana un miros neplacut. Frunzele sunt alungite, inguste, au culoarea verde lucios si pot ramane verzi in iernile blande. Florile arbustului sunt alb- galbui, iar fructele sunt moi, mici si negre, cresc in ciorchine. Dintre principalele elemente chimice compuse de plante amintim: tanin, vitamina C glicozidul ligustrina si ligulina. Principalele sale proprietati sunt: astringent, antidiareic, antiseptic, antiparazitar, cicatrizant, detersiv, laxativ. In fitoterapie se folosesc mladitele tinere si frunzele. Uz intern:  - diaree,  metroragii,... [continuare]

Planta medicinala intalnita in toate regiunile tarii, din zona de campie pana in zona montana, preferand umiditatea. Frunzele sunt dintate, acoperite de peri. Florile sunt albe sau galben deschis. urzica moarta infloreste din luna aprilie pana in lunileaugust-septembrie. In scop fitoterapeutic se utilizeaza florile (doar corola), in timpul infloririi, dar si partea aeriana. Planta contine mucilagii, flavonozide, saponozide, tanin, saruri de potasiu, aminoacizi liberi, saruri minerale, ulei volatil, vitaminele A, B2, C, potasiu, histamine. Urzica moarta are efect expectorant, depurativ, cicatrizant, astringent, sedativ, emolient, diuretic, antidiareic, remineralizant, tonic.     Uz intern: - prostatite, adenoame de prostata, cefalee, insomnii, prosite, afectiuni gastrointestinale, leucoree, tuse, climax, insuficienta hepatica, guta, malarie, anemie, cistita, hemoragii, dismenoree,... [continuare]

Ce este Burovin si pentru ce se utilizeaza Indicatii Astringent si slab antiseptic prin acetotartratul de aluminiu format in solutie. Dermatoze neexsudative, epidermodermita veziculara, arsuri de gradul I. Mod de administrare Plicurile nr. 1 si 2 se dizolva separat in cate 500 ml apa rece. Se amesteca cele 2 solutii si se decanteaza; supernatantul se aplica pe piele sub forma de comprese. Atentionari si precautii Contraindicatii Ulcer gastro-duodenal activ; hipersensibilitate la piroxicam, la acidul acetilsalicilic si alte AINS sau la oricare dintre componentii produsului; IH severa; insuficienta renala severa; trat. cronic al gutei. Copii sub 14 ani. Trimestrul III de sarcina. Alaptare. Precautii Afectiuni gastrointestinale in antecedente. Pacienti cu perfuzie renala sau volumul sanguin scazute (IC congestiva, ciroza hepatica, sindrom nefrotic sau boala renala manifesta); risc de precipitare a decompensarii renale. In caz de tulburari vizuale – examen oftalmologic. Soferi... [continuare]