centrul de memorie

Alzheimer Alois a fost neurolog si psihiatru german (1864-1915). Boala Alzheimer este o denumire prin care, in prezent, este desemnat ansamblul dementelor degenerative primare care pot debuta atat in perioada de batranete, cat si inainte de aceasta. Prevalenta bolii Alzheimer creste semnificativ cu varsta (5% peste 65 de ani). Boala Alzheimer este o afectiune neurologica cronica, cu evolutie progresiva, caracterizata printr-o alterare ireversibila a intelectului care ajunge la o stare dementiala. Boala lui Alzheimer se traduce printr-o degenerescenta nervoasa cu evolutie inevitabila, cauzata de o diminuare a numarului de neuroni, cu atrofie cerebrala si prezenta "placilor senile". Anatomopatologie - boala Alzheimer se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. Cele mai evidente modificari sunt: - atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale - leziuni ale hipocampului -... [continuare]

alzheimer Alois a fost neurolog si psihiatru german (1864-1915). boala alzheimer este o denumire prin care, in prezent, este desemnat ansamblul dementelor degenerative primare care pot debuta atat in perioada de batranete, cat si inainte de aceasta. Prevalenta bolii alzheimer creste semnificativ cu varsta (5% peste 65 de ani). Boala alzheimer este o afectiune neurologica cronica, cu evolutie progresiva, caracterizata printr-o alterare ireversibila a intelectului care ajunge la o stare dementiala. boala lui alzheimer se traduce printr-o degenerescenta nervoasa cu evolutie inevitabila, cauzata de o diminuare a numarului de neuroni, cu atrofie cerebrala si prezenta "placilor senile". Anatomopatologie - boala alzheimer se caracterizeaza anatomopatologic prin atrofie cerebrala generalizata si aparitia unei demente cu evolutie lenta. Cele mai evidente modificari sunt: - atrofia scoartei cerebrale la nivelul regiunilor parieto-temporo-occipitale - leziuni ale hipocampului -... [continuare]

crestere anormala, permanenta sau paroxistica, a tensiunii arteriale in repaus. presiunea sangvina creste in mod normal ca raspuns la activitatea fizica. hipertensiunea arteriala (H.T.A.) apare atunci cand, in repaus, cifrele depasesc 16 centimetri mercur pentru presiunea maxima, sau sistolica, si 9 centimetri pentru presiunea minima, sau diastolica. Nu exista hipertensiune atunci cand presiunea minima este mai mica de 9; hipertensiunile pur sistolice sunt mai ales cauzate de emotie si stres. De altfel, aceste praguri pot fi depaste la o persoana invarsta, deoarece presiunea sangvina creste cu varsta. Invers, la un copil, aceste cifre sunt mai mici. Cauze - La majoritatea subiectilor hipertensivi, nu se gaseste nici o cauza evidenta; hipertensiunea este calificata atunci ca esentiala. La 10% dintre pacienti totusi, hipertensiunea are o cauza; ea este atunci calificata ca simptomatica. In aceste cazuri, ea poate fi pusa pe seama unei boli a rinichiului, unei boli a glandelor... [continuare]

crestere anormala, permanenta sau paroxistica, a tensiunii arteriale in repaus. presiunea sangvina creste in mod normal ca raspuns la activitatea fizica. hipertensiunea arteriala (H.T.A.) apare atunci cand, in repaus, cifrele depasesc 16 centimetri mercur pentru presiunea maxima, sau sistolica, si 9 centimetri pentru presiunea minima, sau diastolica. Nu exista hipertensiune atunci cand presiunea minima este mai mica de 9; hipertensiunile pur sistolice sunt mai ales cauzate de emotie si stres. De altfel, aceste praguri pot fi depaste la o persoana invarsta, deoarece presiunea sangvina creste cu varsta. Invers, la un copil, aceste cifre sunt mai mici. Cauze - La majoritatea subiectilor hipertensivi, nu se gaseste nici o cauza evidenta; hipertensiunea este calificata atunci ca esentiala. La 10% dintre pacienti totusi, hipertensiunea are o cauza; ea este atunci calificata ca simptomatica. In aceste cazuri, ea poate fi pusa pe seama unei boli a rinichiului, unei boli a glandelor... [continuare]

Totalitate a leziunilor consecutive trecerii unui curent electric prin corp, precum si degajarii concomintente de caldura. Nu toti curentii electrici prezinta aceleasi riscuri. Cel mai nociv este curentul casnic alternativ cu freceventa de 5OHz. Tesuturile interne ale corpului, umede si sarate, se dovedesc a fi bune conducatoare de electricitate, bariera principala la trecerea curentului venind din partea pielii. pielea uscata este un bun izolator si prezinta o rezistenta mare (mai multe zeci de mii de ohmi), spre deosebire de pielea umeda (doar cateva sute de ohmi). simptome si semne - Orice descarcare electrica poate antrena o siderare (oprire subita a functionarii) centrilor nervosi, o fibrilatie ventriculara (contractii cardiace rapide, anarhice si ineficace), o contractie musculara putand impiedica victima sa se elibereze de legatura cu sursa de curent, o contractura a muschilor respiratori si o pierdere a starii de constienta. Nu este necesar mai mult de o descarcare de... [continuare]