Gestionarea constipatiei la copii si bebelusi

De obicei, constipatia la copii si bebelusi este functionala, fara o conditie patologica de baza, exceptand prima luna de viata. Cauze rare includ tulburari ale motilitatii colonice sau boli organice, cum ar fi megacolonul congenital idiopatic si boala Hirschprung.

Cel mai adesea, constipatia apare la copiii cu o dieta saraca in fibre. O experienta dureroasa cu un scaun foarte dur si voluminos poate duce la "constipatie psihologica", unde copilul evita defecarea din cauza fricii de durere. Aceasta duce la retentia materiilor fecale in rect, creand un cerc vicios care agraveaza constipatia.

Constipatia este mai frecventa la initierea defecatiei la toaleta si la diversificarea alimentatiei. Stresul din schimbari precum inceperea gradinitei, schimbarea toaletei(vacante, tabere) sau a persoanei care ingrijeste copilul, precum si o dieta saraca in fibre, pot contribui la constipatie.

Numarul normal de scaune pe zi variaza cu varsta:

Nou-nascuti: Aproximativ 4 scaune pe zi.
Sugari alimentati la san: Scaun dupa fiecare alaptare, de culoare galbena sau aurie.
Sugari alimentati cu formula: Numarul scaunelor variaza, culoarea fiind intre galben pal si maro deschis.
Copii peste 4 ani: Scaune asemanatoare adultilor, cu 3 scaune pe zi pana la 3 pe saptamana.

Constipatia la copii se manifesta prin durere la defecare, incontinenta fecala, dureri abdominale, inapetenta si prezenta sangelui in scaun.

Diagnosticul constipatiei se bazeaza mai mult pe consistenta scaunului decat pe frecventa acestuia. Consultul medical analizeaza patternul scaunului, alimentatia copilului si interventiile parintilor. Daca constipatia este functionala, investigatiile suplimentare nu sunt necesare. In cazuri persistente, se recomanda consultul la gastroenterolog pediatru si investigatii precum ecografia abdominala, irigografia sau manometria anorectala.

Tratamentul include masuri igieno-dietetice, educarea sfincterului anal si un program de "sedere" pe toaleta dupa mese sau la aparitia crampelor abdominale. Este util sa se noteze ritmul defecatiilor si sa se instituie un sistem de recompense pentru evacuarile reusite.

Regimul dietetic trebuie sa includa alimente bogate in fibre si hidratare corespunzatoare. Alimentele recomandate includ mierea de albine, prunele, perele, painea integrala si legumele precum conopida si varza. Se vor evita morcovii, bananele, orezul fiert si dulciurile rafinate.

Tratamentul farmacologic poate include uleiuri minerale, supozitoare de glicerina si laxative, conform indicatiei medicale. Remediile recente includ probioticele si alimentele bogate in fibre.

In contextul in care constipatia a aparut recent (in urma cu doar cateva saptamani), este necesara instituirea unui regim alimentar corect (cantitati suficiente de apa si fibre alimentare), precum si a unor masuri de eliminare a stresului asociat defecatiei (sustinere si intelegere din partea parintilor).

In general, constipatia este asociata cu dezechilibre ale florei intestinale. Prin urmare, un remediu util in tratarea si prevenirea constipatiei il constituie consumul de iaurt si utilizarea de probiotice care contin bacterii, care refac flora intestinala, contribuind astfel la obtinerea unui scaun mai putin dur, mai usor de eliminat.

In cazul in care copilul nu consuma suficiente alimente care contin fibre alimentare, se pot folosi ca remedii preparate pe baza de fibre alimentare. Acestea, luate cu o cantitate suficienta de lichide, contribuie, de asemenea, la facilitarea eliminarii scaunului.

Nu trebuie ignorata miscarea: exercitiile fizice stimuleaza activitatea muschilor de la nivelul intestinului si contribuie astfel la progresia bolului fecal.

Prevenirea recurentei constipatiei necesita masuri dietetice, laxative si comportamentale pe termen lung. Exercitiile fizice sunt esentiale pentru stimularea activitatii intestinale si prevenirea constipatiei.