Nu suntem construiți să trăim solitar și nu avem de ce să alegem această cale, niciodată. Deși pare extrem de simplu, atunci când ne uităm dincolo de aceste cuvinte este posibil să realizăm că ne aflăm în incapacitate de a pune în acțiune ceea ce este necesar a fi în acțiune pentru a reuși să rămânem în relații cu cei din jur. Relații sănătoase și conținătoare. Da, relațiile pe care le avem cu cei din jur ne definesc. Suntem ființe umane și suntem genetic programați să simțim stres și anxietate. Această trăsătură datează din timpuri preinstorice când viața se desfășura în caverne sau peșteri. În timpurile noastre, a simți anxietate (în paramentri normali) reprezintă un indiciu de sănătate emoțională și ne ajută să ”supraviețuim” dacă suntem cu adevărat amenințați, dar devine potențial problematic dacă nu suntem în pericol.
Studiile continuă să ne arate că beneficiile conexiunilor sociale asupra sănătății noastre fizice și mintale sunt numeroase și palpabile în viața noastră de zi cu zi. Relațiile interpersonale sigure ne oferă:
stimă de sine mai bună
empatie mai mare
încredere și cooperare
un mai bun sistem imunitar
ne susțin partea vulnerabilă pentru a putea să ”creștem” emoțional
spațiu de dezvoltare personală
rate mai scăzute de anxietate și de depresie
În dansul complicat al relațiilor, anxietatea poate arunca o umbră care afectează nu numai individul care o experimentează, ci și partenerul. Impactul anxietății asupra conexiunilor interpersonale este un subiect complex și nuanțat care merită atenție și înțelegere. Explorând manifestările anxietății și oferind strategii de coping, reușim să punem lumină asupra modului în care reușim să navigăm prin lumea relațiilor cu cei din jur.
Anxietatea este un răspuns comun și natural la stres sau la amenințările percepute. Este o stare emoțională complexă care cuprinde o serie de simptome fizice, cognitive și comportamentale. Înțelegerea naturii anxietății este esențială pentru înțelegerea impactului acesteia asupra relațiilor.
Anxietatea se caracterizează prin sentimente de îngrijorare, frică și neliniște. Anxietatea este dincolo de răspunsul normal la stres și poate persista chiar și în absența unei amenințări imediate sau reale.
Anxietatea se poate manifesta în diferite forme, cum ar fi tulburarea de anxietate generalizată (GAD), tulburarea de anxietate socială, tulburarea de panică și fobiile specifice.
Anxietatea se poate manifesta atât prin simptome fizice, cât și prin cele psihologice (cognitive, comportamentale).
Simptome fizice: Acestea pot include creșterea frecvenței cardiace, dificultăți de respirație, tremurături, transpirație, stres gastrointestinal, tensiune musculară, dureri de cap și oboseală.
Simptome cognitive: Anxietatea duce adesea la gânduri în avalanșă, îngrijorare excesivă, dificultăți de concentrare, teama de a pierde controlul și un sentiment sporit de pericol sau senzație de amenințare iminentă.
Simptome comportamentale: Persoanele cu anxietate pot prezenta comportamente de evitare, cum ar fi evitarea anumitor situații sau locuri care declanșează anxietatea. De asemenea, pot prezenta neliniște, iritabilitate, tulburări de somn și dificultăți în luarea deciziilor.
Atunci când ne gândim la modul în care ajunge să se instaleze starea de anxietate este important să știm că aceasta se poate declanșa dintr-o varietate de motive, inclusiv experiente traumatice, stres cronic, predispozitie genetică si dezechilibre în chimia creierului. Este esențial să recunoaștem că anxietatea nu este un eșec personal, ci o condiție legitimă de sănătate mintală care necesită înțelegere și sprijin specific. Mai mult decât atât, anxietatea nu este vulnerabilitare. Tot în acest context este important să se facă diferența dintre îngrijorările normale și tulburările de anxietate. În timp ce grijile ocazionale sunt parte din viata de zi cu zi, tulburările de anxietate implică îngrijorări persistente și excesive care afectează în mod semnificativ funcționarea zilnică. Înțelegerea acestei distincții este crucială pentru recunoașterea momentului în care anxietatea poate ajunge să ne afecteze relațiile.
Anxietatea are un efect profund asupra comportamentului unui individ, influențând emoțiile, bunăstarea fizică și funcționarea cognitivă.
Reactivitate emoționala înaltă: Anxietatea poate duce la creșterea sensibilității emoționale, determinând indivizii să reacționeze mai intens la factorii de stres de zi cu zi. Această reactivitate emoțională sporită poate duce la schimbări frecvente ale dispoziției, iritabilitate și izbucniri emoționale care pot afecta relațiile.
Frică și îngrijorare: Anxietatea duce adesea la frică și îngrijorare excesive, chiar și în situații în care nu există nicio amenințare imediată. Această stare constantă de teamă poate face dificil pentru indivizi să se relaxeze și să se bucure de timp cu cei dragi, ducând la un sentiment de detașare și distanțare emoțională.
Modele de gândire negativă: Anxietatea poate alimenta modele de gândire negativă, cum ar fi exagerarea evenimentelor care au loc sau așteptarea celui mai rău scenariu posibil în orice situație de viață. Aceste gânduri negative pot crea o perspectivă pesimistă și pot contribui la dificultățile în relație deoarece indivizii se pot strădui să mențină o mentalitate pozitivă și optimistă, iar asta vine cu foarte multă reprimare și anulare a propriei persoane.
Probleme de sănătate fizică: Anxietatea prelungită poate afecta sănătatea fizică a unui individ, ducând la o serie de simptome cum ar fi dureri de cap, tensiune musculară, oboseală, probleme gastro-intestinale și afectarea funcției imune. Aceste afecțiuni fizice pot afecta capacitatea unui individ de a se angaja pe deplin în relații și de a participa la activități comune.
Tulburări de somn: Anxietatea perturbă adesea modelele de somn, ducând la dificultăți în a adormi, în a rămâne adormit sau în a avea un somn odihnitor. Privarea de somn poate exacerba simptomele de anxietate și poate contribui la tulburări de dispoziție, iritabilitate și scăderea bunăstării generale, toate acestea putând afecta relațiile.
Impact negativ asupra îngrijirii de sine: Anxietatea poate face dificil pentru indivizi să prioritizeze activitățile de îngrijire de sine, cum ar fi exercițiile fizice, mâncarea bună și angajarea în practici de reducere a stresului. Neglijarea îngrijirii de sine poate contribui în continuare la problemele de sănătate fizică și poate reduce capacitatea unui individ de a participa activ la relații, mai ales prin prisma sentimentului de inadecvare pe care ajunge să îl aibă.
Afectarea luării deciziilor: Anxietatea poate întuneca abilitățile de judecată și de luare a deciziilor ale unui individ. Gândirea excesivă și teama de a face greșeli pot impiedica procesul de luare a deciziilor, ducând la indecizie și frustrare în cadrul relațiilor cu cei din jur.
Bariere în comunicare: Anxietatea poate crea bariere în calea unei comunicări eficiente. Persoanele cu anxietate se pot lupta să-și exprime gândurile și sentimentele în mod clar, ducând la neînțelegeri și lipsă de comunicare în cadrul relațiilor. De asemenea, pot evita anumite conversații sau subiecte din cauza fricii sau disconfortului, împiedicând comunicarea deschisă și onestă.
Dificultăți de concentrare: Anxietatea duce adesea la dificultăți de concentrare. Acest lucru poate face dificil pentru indivizi să asculte în mod activ și să se angajeze în conversații semnificative ceea ce poate duce la o comunicare necorespunzătoare cu cei din jur.
A comunica prea mult sau a comunica prea puțin: Anxietatea poate duce la extreme în stilurile de comunicare. Unele persoane pot comunica prea mult, căutând în mod constant reasigurare, validare sau clarificare, iar un astfel de comportament poate ajunge să fie copleșitor pentru partener. Pe de altă parte, unii indivizi se pot retrage sau pot alege să îți păstreze gândurile și emoțiile pentru ei înșiși și asta poate duce la un sentiment de distanțare și izolare.
Există o serie de comportamente în care oamenii s-ar putea angaja atunci când se confruntă cu anxietate în relații. Unele dintre aceste semne includ:
Relațiile sunt precum o oglindă, reflectând ce este mai bun, mai cinstit, mai curat, dar și mai întunecat, și mai rău, și mai nepotrivit în fiecare dintre noi toți. Relațiile sunt acele cadre intime din punct de vedere emoțional care ne pot ”inflama” luptele interioare sau ni le pot calma. Atunci când sunt în echilibru și sunt autentice, relațiile se pot simți ca fiind magice deoarece aduc vindecare fără ca noi să fim capabili să punem în cuvinte poate ce anume ne-a ajutat în acest sens. Cu toate astea, chiar și atunci când sunt așa, anxietatea poate fura magia și poate slăbi legătura dintre doi oameni. Este important ca în tot acest proces:
„Nu trebuie să facem totul singuri. Nu am fost meniți să facem asta niciodată.”, ne spune Brené Brown și acesta este un adevăr inconstestabil de care trebuie să ne lăsăm ghidați în permanență.
