Articole

Un termen atât de complex cu o trăire atât de rapidă și de pasageră… Fericirea nu este despre ceva de sine stătător, un sentiment de lungă durată care rămâne pentru mult timp resimțit, ci mai degrabă este vorba despre dispoziții, despre momente pasagere, despre emoții pozitive trăite în anumite circumstanțe ale propriei vieți. Fericirea este împlinire și liniște. 

Fericirea este ceva pe care oamenii caută să o găsească în permanență, dar ceea ce definește fericirea poate varia de la o persoană la alta. De obicei, fericirea este o stare emoțională caracterizată prin sentimente de bucurie, satisfacție, mulțumire și împlinire. În timp ce fericirea are multe definiții diferite, este adesea descrisă ca implicând emoții pozitive și satisfacție în raport cu propria viață.

La o analiză a evoluției conceptului de fericire se poate constata că tot mai des, societatea actuală consideră fericirea ca o stare mai degrabă „dobândită“ decât „atribuită“. În trecut, starea de fericirea era înţeleasă ca fiind în afara controlului uman, fiind o urmare a şansei și destinului.

Cum este definită fericirea?

A veni cu o definiție formală a fericirii poate fi dificil. La urma urmei, nu ar trebui să știm doar când o simțim? De fapt, folosim adesea termenul pentru a descrie o serie de emoții pozitive, inclusiv amuzament, bucurie, mândrie sau mulțumire.

Dar pentru a înțelege cauzele și efectele fericirii, cercetătorii trebuie mai întâi să o definească. Pentru majoritatea, termenul de fericire este interschimbabil cu „bunăstarea subiectivă”, care este de obicei măsurată prin întrebarea oamenilor despre cât de mulțumiți se simt cu viața lor (aspect evaluativ), cât de multă emoție pozitivă și negativă tind să simtă (aspect afectiv) și simțul lor al sensului și scopului (aspect eudaimonic). În cartea sa din 2007, The How of Happiness, cercetătoarea în psihologie pozitivă, Sonja Lyubomirsky descrie fericirea ca fiind „experiența bucuriei, mulțumirii sau a bunăstării pozitive, combinată cu sentimentul că viața cuiva este bună, semnificativă și merită”.

Cu toate acestea, este important să reținem că factorii sociali și culturali influențează și modul în care gândim despre fericire. De exemplu, studiile lui William Tov au descoperit că oamenii din culturi care îmbrățișează mai multe idealuri colectiviste se gândesc la fericire mai mult în termeni de armonie și mulțumire, în timp ce oamenii mai individualiști o conectează la sentimente de exuberanță și bucurie. Nivelurile de fericire sunt, de asemenea, modelate de grupuri sociale, cum ar fi familiile sau grupurile de prieteni. O altă definiție a fericirii vine de la filosoful antic Aristotel, care a sugerat că fericirea este singura dorință umană, iar toate celelalte dorințe umane există ca o modalitate de a obține fericirea. El credea că există patru niveluri de fericire: fericirea din mulțumirea imediată, din comparație și realizare, din contribuții pozitive și din atingerea împlinirii.

Cum se simte fericirea?

Deși oamenii din întreaga lume au moduri diferite de a gândi despre fericire și poate chiar o experimentează în moduri diferite, atunci când vorbesc despre adevăratul sens al fericirii, ei ar putea vorbi despre cum se simt în momentul prezent sau se referă la un sentiment mai general al felului în care simt despre viață în general.

Deoarece fericirea tinde să fie un termen atât de larg definit, psihologii și alți oameni de știință socială folosesc de obicei termenul de „bunăstare subiectivă” atunci când vorbesc despre această stare emoțională. Așa cum sună, bunăstarea subiectivă tinde să se concentreze asupra sentimentelor personale generale ale unui individ despre viața lui în prezent. Două componente cheie ale fericirii (sau bunăstării subiective):

• Echilibrul emoțiilor: Toată lumea experimentează atât emoții pozitive, cât și negative, sentimente și dispoziții. Fericirea este, în general, legată de trăirea mai multor sentimente pozitive decât negative.


• Satisfacția vieții: aceasta se referă la cât de mulțumit ne simțim cu diferitele domenii ale vieții, inclusiv relațiile, munca, realizările și alte lucruri pe care le considerăm importante.

Semne de fericire

Un lucru important de reținut este că fericirea nu este o stare de euforie constantă. Oamenii fericiți încă mai simt toată gama de emoții umane – furie, frustrare, plictiseală, singurătate și chiar tristețe – din când în când. Dar chiar și atunci când se confruntă cu disconfort, au un sentiment de bază al optimismului că lucrurile se vor îmbunătăți, că pot face față șa ceea ce se întâmplă și că se vor putea simți din nou fericiți.

În timp ce percepțiile despre fericire pot fi diferite de la o persoană la alta, există câteva semne cheie pe care psihologii le caută atunci când măsoară și evaluează fericirea și anume:

• Ne bucurăm de relații pozitive și sănătoase cu ceilalți


• Simțim că mediul în care ne trăim viața este unul bun 


• Simțim că am realizat (sau că vom realiza) ceea ce ne dorim în viață


• Ne simțim mulțumiți de propria viață


• Ne simțim pozitiv mai mult decât negativ


• Suntem deschiși către idei și experiențe noi


• Avem grijă de sine și ne tratăm cu bunătate și compasiune


• Experimentăm recunoştinţa


• Simțim că trăim viața cu un sens și un scop

Tipuri de fericire

Există multe moduri diferite de a gândi despre fericire. De exemplu, filozoful grec antic Aristotel a făcut o distincție între două feluri diferite de fericire: hedonia și eudaimonia.

• Hedonia: Fericirea hedonică este derivată din plăcere. Cel mai adesea este asociată cu a face ceea ce se simte bine, îngrijirea de sine, împlinirea dorințelor, experimentarea plăcerii și simțirea unui sentiment de satisfacție.


• Eudaimonia: Acest tip de fericire este derivat din căutarea virtuții și a sensului. Este asociată mai mult cu îndeplinirea responsabilităților, investiția în obiective pe termen lung, preocuparea pentru bunăstarea altor oameni și respectarea idealurilor personale.

Hedonia și eudemonia sunt mai cunoscute astăzi în psihologie ca plăcere și, respectiv, sens. Mai recent, psihologii au sugerat adăugarea celei de-a treia componente care se referă la implicare. Acestea sunt sentimentele de angajament și participare/contribuție în diferite domenii ale vieții.

Cercetările sugerează că oamenii fericiți tind să se claseze destul de sus în ceea ce privește satisfacția vieții eudaimonice și mai bine decât media în ceea ce privește satisfacția lor hedonică în viață. Toate acestea pot juca un rol important în experiența generală a fericirii, deși valoarea relativă a fiecăruia poate fi subiectivă. 

Unele tipuri de fericire care se pot încadra în aceste trei categorii principale includ:

• Bucurie: Un sentiment deseori relativ scurt care se simte în momentul prezent


• Excitare: Un sentiment fericit care implică așteptarea cu nerăbdare a ceva cu anticipare pozitivă


• Recunoștință: O emoție pozitivă care implică a fi recunoscător și apreciativ


• Mândrie: Un sentiment de satisfacție în ceva ce ai realizat


• Optimismul: Acesta este un mod de a privi viața cu o perspectivă pozitivă, optimistă


• Mulțumire: Acest tip de fericire implică un sentiment de satisfacție

De ce este fericirea atât de importantă?

S-a demonstrat că fericirea prezice rezultate pozitive în multe domenii diferite ale vieții, inclusiv bunăstarea mentală, sănătatea fizică și longevitatea. Unii oameni par să aibă o valoare de referință mai mare în mod natural pentru fericire – un studiu la scară largă pe mai mult de 2.000 de gemeni a sugerat că aproximativ 50% din satisfacția generală a vieții se datorează geneticii, 10% evenimentelor externe și 40% activităților individuale.

Deci, deși s-ar putea să nu putem controla care este „nivelul de bază” al fericirii, există lucruri pe care le putem face pentru a ne face viața mai fericită și mai împlinită. Chiar și cei mai fericiți dintre indivizi se pot simți dezamăgiți din când în când, iar fericirea este ceva pe care toți oamenii trebuie să-l urmărească în mod conștient.

„Fericirea globală a rămas remarcabil de rezistentă pe tot parcursul pandemiei”, scriu John F. Helliwell și coautorii săi. A avea pe cineva pe care să ne bazăm în viață – ceea ce face aproximativ 80% din lume – a fost și mai important pentru fericirea noastră în ultimii câțiva ani de la începutul pandemiei COVID.

Alte direcţii de cercetare au arătat căfericirea şi emoţiile pozitive acţionează ca un antidot împotriva prejudecăţilor, cauzând modificări încreier care împiedică părtinirea instinctivă împotriva celor pe care-i considerăm diferiţi şi doborând, încele din urmă, barierele dintre Noi şi Ei.

Cum ne cultivăm fericirea?

În timp ce unii oameni tind să fie în mod natural mai fericiți, există lucruri pe care le putem face pentru a ne cultiva sentimentul de fericire.

• Să ne stabilim obiective intrinseci. Atingerea obiectivelor pe care suntem intrinsec motivați să le urmărim, în special cele care se concentrează pe creșterea personală și pe comunitate, poate ajuta la creșterea fericirii. 


• Să ne bucurăm de momentul prezent. Studiile au descoperit că oamenii care au tendința de a câștiga prea mult devin atât de concentrați pe acumularea de lucruri încât nu se bucură cu adevărat de ceea ce fac. Așadar, ar trebui să ne concentrăm pe exersarea recunoștinței pentru lucrurile pe care le avem și să ne bucurăm de proces pe măsură ce ”mergem”.


• Să ne reîncadrăm gândurile negative. Când ne trezim blocați într-o perspectivă pesimistă sau experimentăm negativitate, trebui să căutăm modalități prin care putem reformula gândurile într-un mod mai pozitiv. Avem tendința de a acorda mai multă atenție lucrurilor rele decât lucrurilor bune. Acest lucru poate avea un impact asupra tuturor, de la modul în care luăm decizii până la modul în care ne formăm impresii despre alte persoane. Reducerea pozitivului – o distorsiune cognitivă în care oamenii se concentrează pe negativ și ignoră pozitivul – poate contribui, de asemenea, la gândurile negative.


• Sentimentele pozitive cresc rezistența. Reziliența îi ajută pe oameni să gestioneze mai bine stresul și să-și revină mai bine atunci când se confruntă cu eșecuri. De exemplu, un studiu a constatat că oamenii mai fericiți tind să aibă niveluri mai scăzute de cortizol, hormonul stresului și că aceste beneficii tind să persiste în timp. Persoanele care raportează că au o stare pozitivă au mai multe șanse să se angajeze în comportamente sănătoase, cum ar fi consumul de fructe și legume și angajarea în exerciții fizice regulate. A fi fericiți ne ajută să ne îmbolnăvim mai rar. Stările mentale pozitive sunt strâns legate de creșterea imunității.


• Să cultivăm relații puternice și de încredere. Sprijinul social este o parte esențială a bunăstării. Cercetările au descoperit că relațiile sociale bune sunt cel mai puternic predictor al fericirii. În cadrul Harvard Study of Adult Development, un studiu longitudinal care a analizat participanții de peste 80 de ani, cercetătorii au descoperit că relațiile și cât de fericiți sunt oamenii în acele relații au un impact puternic asupra sănătății generale.


• Să facem exerciții fizice regulate. Exercițiile fizice sunt bune atât pentru corp, cât și pentru minte. Activitatea fizică este legată de o serie de beneficii fizice și psihologice, inclusiv îmbunătățirea dispoziției. 


• Să practicum recunoștintă. Într-un studiu, participanții au fost rugați să se angajeze într-un exercițiu de scriere timp de 10 până la 20 de minute în fiecare seară înainte de culcare. Unii au fost instruiți să scrie despre necazurile zilnice, alții despre evenimente neutre și alții despre lucruri pentru care au fost recunoscători. Rezultatele au descoperit că oamenii care au scris despre recunoștință au crescut emoțiile pozitive, au crescut fericirea subiectivă și au îmbunătățit satisfacția asupra vieții. 


• Să urmăm ședințe de psihoterapie atunci când simțim că ne este dificil să resimțim împlinire sau bunăstare. Un astfel de proces de conștientizare ne poate deschidere drumuri noi spre o viață mai senină și mai împlinită, doar aflandu-ne dorințele, alibiurile cu care ne păcălim și de ce sau cum mintea transformă erosul în frici și neplăceri.

Este important să luăm în considerare modul în care definim personal fericirea. În loc să o privim ca pe un punct final, poate fi mai util să ne gândim la ce înseamnă fericirea cu adevărat pentru noi și apoi să lucrăm la lucrurile mici care ne vor ajuta să devenim mai fericiți. 

Fericirea nu este un obiectiv pe care pur și simplu să-l atingem….Fericrea este o căutare constantă care necesită îngrijire și întreținere continuă.

Referințe:

”O educație emoțională”, de Alain de Botton

”Art of happiness”, de Dalai Lama

”12 reguli de viață”, de Jordan B. Peterson