Cauta afectiune/simptom/conditie medicala
Cere sfatul medicului
Cere sfatul
medicului

sange la spalare pe dint

Factori mai putini cunoscuti care determina ingalbenirea dintilor

Factori mai putini cunoscuti care determina ingalbenirea dintilor

Actualizat la data de: 11 Decembrie 2017

Dr. Corina Sarchizian
Medic stomatolog

Generalitati Modificarile de culoare ale dintilor, cunoscute si sub denumirea de discromii dentare, reprezinta una dintre cele mai frecvente disfunctii fizionomice pentru care apeleaza pacientii la un tratament estetic. Ele au etiologie diversa si manifestari clinice diferite. Clasificarea discromiilor Din punctul de vedere al mecanismului producerii lor, discromiile se pot clasifica astfel: A) discromiile intrinseci (endogene) cauzate de schimbari de structura sau grosime a tesuturilor dure dentare (zone de hipoplazie ale smaltului, zone hipermineralizate) sau de incorporarea de pigmenti in timpul formarii dintilor (impregnarile tetraciclinice, fluoroza). Difuzia de pigmenti in tesuturile dure dentare dupa formarea dintelui (produsii de necroza din pulpa dentara, substante medicamentoase folosite in tratamentele de canal), senescenta sau hemoragia pulpara pot reprezenta alte cauze interne prin care dintele isi modifica culoarea. B) discromiile extrinseci (exogene) se... [continuare]

Parodontoza - boala care macina dintii

Parodontoza - boala care macina dintii

Actualizat la data de: 15 Decembrie 2021

Dr. Anamaria Ghiurca
Medic parodontolog, stomatologie laser

Parodontoza sau boala parodontala este una dintre cele mai grave afectiuni dentare, deoarece poate duce la pierderea dintilor in cazul in care nu este descoperita si tratata la timp. Este caracterizata prin aparitia unor infectii la nivelul gingiei si structurii osului maxilarului provocate de bacteriile care au fost lasate sa se acumuleze pe dinti si gingii. Potrivit FDA, aproximativ 20% din populatia adulta (35 – 44 ani) sufera de o forma de boala parodontala. De cele mai multe ori debutul parodontozei nici macar nu este sesizat, deoarece nu apar dureri sau stari de disconfort. Primele semne (sangerarea gingivala, inflamarea gingiilor, dureri usoare) sunt adesea ignorate, in loc sa fie un semnal de alarma. Din acest motiv, parodontoza este cunoscuta si sub numele de boala dintilor frumosi. Cu toate acestea, daca parodontoza este tratata din timp si este mentinuta o igiena orala adecvata, deteriorarea poate fi oprita. Etapele parodontozei Inflamatia (gingivita). Parodontoza... [continuare]

Decolorarea dintilor de lapte Descoperirea unei modificari a culorii dintelui copilului dumneavoastra poate fi o experienta alarmanta pentru orice parinte. Adesea, aceasta decolorare se manifesta prin faptul ca un dinte devine inchis la culoare sau chiar negru. Intelegerea cauzelor care stau la baza acestui fenomen si cunoasterea pasilor adecvati pe care trebuie sa-i urmati pot ajuta la atenuarea ingrijorarilor si pot asigura cea mai buna ingrijire a sanatatii dentare a copilului dumneavoastra. De ce se innegreste dintele copilului meu? Decolorarea dintilor la copii poate aparea din mai multe motive, fiecare necesitand abordari diferite pentru tratament si gestionare. Traumatisme dentare: Atunci cand dintele unui copil sufera un traumatism, forta poate deteriora nu numai structura externa, ci si pulpa interna, unde se afla nervii si vasele de sange ale dintelui. Aceasta deteriorare poate duce la hemoragie interna sau la moartea pulpei, provocand decolorarea. Dintele poate... [continuare]

Agenezia dentara - cauze, simptome si solutii pentru lipsa dintilor

Agenezia dentara - cauze, simptome si solutii pentru lipsa dintilor

Actualizat la data de: 04 Aprilie 2025

Autor: SfatulMedicului

Ce este agenezia dentara? Agenezia dentara este o patologie caracterizata prin lipsa congenitala a unor dinti. In alte cuvinte, exista dinti care nu cresc niciodata. Agenezia dentara poate implica atat dintii primari (de lapte) cat si pe cei permanenti. Exista 3 tipuri principale de agenezie dentara, in functie de numarul de dinti absenti: - Anodontia: lipsa completa a tuturor dintilor - Hipodontia: lipsa a 1-6 dinti - Oligodontia: lipsa a mai mult de 6 dinti Prevalenta Agenezia dentara este o afectiune dentara relativ rara, afectand intre 3% si 10% din populatia SUA. Aceasta este mai comuna in randul femeilor decat a barbatilor. Desi orice dinte poate fi afectat, agenezia dentara afecteaza mai frecvent urmatorii dinti: - Premolarii inferiori - Premolarii superior - Incisivii superiori laterali Semne si simptome Daca va lipsesc unul sau mai multi dinti, mestecarea alimentelor si vorbirea devin dificile. Pot aparea si probleme de dezvoltare osoasa, producand... [continuare]

Bruxismul - cum iti sunt afectati dintii

Bruxismul - cum iti sunt afectati dintii

Actualizat la data de: 04 Februarie 2020

Autor: SfatulMedicului

Ce este bruxismul Bruxismul, cunoscut mult mai bine ca scrasnirea dintilor, reprezinta un gest ce poate fi foarte daunator. Majoritatea oamenilor isi scrasnesc dintii din cand in cand, dar acest lucru nu este daunator cand este realizat ocazional. Totusi, anumite persoane ajung sa isi deterioreze dantura si sa sufere de alte complicatii ale sanatatii orale din cauza scrasnirii exagerate a dintilor. Desi bruxismul poate fi cauzat de stres si anxietate, acesta apare cel mai frecvent in timpul somnului si este provocat cel mai probabil de o malocluzie dentara sau de o aliniere incorecta a dintilor. De asemenea, scrasnirea dintilor poate fi cauzata de tulburari de somn, precum apneea de somn. Indiferent de motivul aparitiei, oamenii trebuie sa stie ca bruxismul este o tulburare ce nu trebuie subestimata, deoarece poate afecta in mod semnificativ dintii. Cum se manifesta? Deoarece bruxismul apare adesea in timpul somnului, majoritatea oamenilor nu stiu ca scrasnesc din dinti. Cu... [continuare]

Cauze ale modificarii de culoare a dintilor

Cauze ale modificarii de culoare a dintilor

Actualizat la data de: 19 Septembrie 2018

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Dintii se pot decolora sau pot capata pete pe suprafata sau in interiorul lor. Exista multe cauze care pot duce la aceste modificari ale culorii dintilor, de la factori genetici, pana la infectii sau anumite medicamente. Modificarea culorii poate afecta intregul dinte sau poate aparea ca pete sau linii in smaltul dintilor. Smaltul este stratul exterior dur al dintelui. Colorarea poate fi temporara sau permanenta. De asemenea, poate aparea pe mai multi dinti sau intr-o singura zona. Tipuri principale de colorare a dintilor Extrinseca . Are loc atunci cand stratul exterior al dintelui (smaltul) este colorat. Cafeaua, vinul, sucurile carbogazoase colorate sau alte bauturi si alimente pot pata dintii. Fumatul provoaca, de asemenea, pete extrinseci. Intrinseca . Structura interioara a dintelui (dentina) se inchide la culoare sau capata o nuanta galbena. Aceasta situatie survine ca urmare a unei expuneri mari la fluor in perioada copilariei, fie pentru ca mama a folosit... [continuare]

Albeste-ti dintii in mod natural. metode ieftine si rapide!

Albeste-ti dintii in mod natural. metode ieftine si rapide!

Actualizat la data de: 11 Octombrie 2016

Autor: SfatulMedicului

Vrei sa ai o dantura perfecta, insa nu ai timp sau bani sa mergi la tratamente specializate? Exista metode rapide de albire a dintilor, pe care le poti aplica chiar tu, acasa. Iata cateva dintre cele mai ieftine si simple remedii naturale pentru albirea dintilor: Capsunile Capsunile sunt una dintre cele mai simple metode de albire a dintilor. Acestea contin foarte multa vitamina C si substante astringente, care ajuta la indepartarea petelor de pe suprafata danturii si impiedica acumularea de tartru. Merele Un mar pe zi te poate ajuta sa ai un zambet frumos. Merele indeparteaza petele de pe dinti, iar acidul malic care se regaseste in aceste fructe este folosit chiar in produsele speciale pentru albirea dintilor, deoarece are un efect puternic de dizolvare a petelor. Stafidele Stafidele sunt folosite si ele adesea pentru albirea dintilor. Ele stimuleaza productia de saliva si ajuta la indepartarea placii bacteriene, principala cauza a numeroaselor afectiuni dentare, precum... [continuare]

Sensibilitatea excesiva a dintilor poate fi prevenita!

Sensibilitatea excesiva a dintilor poate fi prevenita!

Actualizat la data de: 26 Septembrie 2025

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Durere la contactul cu alimentele fierbinti, reci, dulci sau acre? Este un semn al sensibilitatii dintilor pe care foarte multi oameni il invoca atunci cand ajung in cabinetele medicale stomatologice. Aceasta durere poate fi brusca, ascutita si profunda in nervii terminali ai dintilor. O cauza foarte frecventa de sensibilitate a dintilor, in cazul in care nu este vorba despre o carie sau o plomba care lipseste, poate fi reprezentata de dentina expusa la nivelul radacinilor dintilor. In mod normal, dentina (al doilea strat, mai sensibil, al dintelui) este acoperita si protejata de smalt (la coroana), de cement (la radacina) si de gingii. Sensibilitatea dentinei se crede ca este data de faptul ca micii tubuli care leaga dentina de nervi sau pulpa servesc ca si conductori de sensibilitate. Senzatia poate fi una de durere. Cauze Cauzele sensibilitatii dentinei pot fi locale sau generale: 1. Cauze locale: - distrofiile de smalt si/sau... [continuare]

Sanctiune in cazul doctorului care a trimis un barbat cu hiv sa duca proba de sange la laborator

Sanctiune in cazul doctorului care a trimis un barbat cu hiv sa duca proba de sange la laborator

Actualizat la data de: 18 Noiembrie 2025

Autor: SfatulMedicului

Medicul care a din Iasi care a trimis un barbat cu HIV sa duca proba de sange pentru analize la un cabinet privat a ramas fara drept de a profesa la nivelul compartimentului HIV pana la sfarsitul acestui an, decizia fiind luata miercuri, de conducerea Spitalului de Boli Infectioase din Iasi. "Declaratia ei (dr. Irina Teodorescu, n.r.) a fost ca pe acest pacient il cunostea de multa vreme, el urma sa plece in strainatate, motiv pentru care a dorit sa rezolve problema acestei analize foarte repede si a reactionat asa cum s-a vazut. Greseala priveste profesionalismul [continuare]

E simplu sa donezi sange

E simplu sa donezi sange

Actualizat la data de: 23 August 2010

Autor: SfatulMedicului

Generalitati Desi planuiesc de mult timp sa donez sange, azi am facut-o pentru prima data, in cadrul campaniei „Doneaza sange! Fii erou!”, si am constatat ca e mult mai simplu decat credeam. Multi oameni ar fi dispusi sa doneze sange, daca procedura ar fi mai usoara. Ceea ce nu stiu ei este ca a dona sange este foarte simplu si sigur. Cum donezi sange, pas cu pas Eu am donat in cadrul campaniei „Doneaza Sange! Fii erou!” desfasurata de Federatia Asociatiilor Studentilor in Medicina (FASMR), asa ca nu am mers la Centrul de Transfuzie, ci in holul Facultatii de Medicina, insa voluntarii, studenti la medicina, mi-au explicat ca pasii sunt aceiasi oriunde ai dona. Mai intai am completat un formular cu intrebari privind istoricul medical si modul de viata. Este adevarat ca el contine si intrebari indiscrete privind [continuare]

Timpul de trombina (sange) tt

Din Analize Medicale

Trombina este o enzima din sange care actioneaza asupra factorului de coagulare fibrinogen pentru a forma fibrina, ajutand sangele sa se coaguleze. Timpul de trombina (TT) evalueaza activitatea fibrinogenului. Atunci cand un vas de sange este lezat, are loc un proces numit hemostaza, ce este initiat de catre organism prin crearea unui cheag de sange, ce are ca scop limitarea si, in cele din urma, oprirea hemoragiei. In acelasi timp, incepe cascada de coagulare si se activeaza proteinele numite factori de coagulare, inclusiv fibrinogenul. Fibrinogenul este apoi transformat prin trombina in fire insolubile numite fibrine care se reticuleaza impreuna pentru a forma o plasa de fibrina care adera la locul leziunii. Impreuna cu aderarea trombocitelor, aceasta formeaza un cheag de sange stabil si previne pierderea suplimentara de sange, ramanand in loc pana cand leziunea s-a vindecat. Pentru a forma un cheag stabil, trebuie sa existe suficiente trombocite si factori de coagulare... [continuare]

Volum mediu plachetar (sange) vtm

Din Analize Medicale

Trombocitele sunt fragmente mici de celule care sunt esentiale pentru coagularea sanguina normala. Acestea sunt formate din celule foarte mari numite megacariocite din maduva osoasa si sunt eliberate in sange pentru a circula. Daca nu exista trombocite suficiente sau daca trombocitele nu functioneaza normal, nu se poate forma un cheag stabil si o persoana poate prezenta un risc crescut de sangerare excesiva. Trombocitele supravietuiesc in circulatie in jur de 8 pana la 10 zile, iar maduva osoasa trebuie sa produca in mod continuu noi trombocite pentru a le inlocui pe cele care se degradeaza, sunt consumate si / sau sunt pierdute prin sangerare. Determinarea numarului de trombocite din sange poate ajuta la diagnosticarea unei serii de tulburari care au legatura cu prea putine sau prea multe trombocite. Testul poate fi indicat atunci cand o persoana are semne si simptome asociate cu trombocite scazute sau o tulburare de sangerare, cum ar fi: vanatai inexplicabile sau usoare,... [continuare]

Fibrinogenul este o proteina, un factor de coagulare (factorul I), esential pentru formarea cheagurilor de sange. Fibrinogenul este produs de ficat si eliberat in circulatie impreuna cu cateva alte proteine ale factorului de coagulare. In mod normal, atunci cand un tesut corporal sau un perete al vaselor de sange este ranit, un proces numit hemostaza incepe sa ajute la oprirea sangerarii prin formarea unui cheag la locul accidentarii. Fragmente de celule mici numite trombocite adera si se agrega la nivelul locului si astfel incepe o cascada de coagulare, factorii coagularii fiind activati unul dupa altul. Pe masura ce cascada se apropie de finalizare, fibrinogenul solubil este transformat in fibre fibrinice insolubile. Aceste fibre se reticuleaza impreuna pentru a forma o plasa de fibrina care se stabilizeaza la locul prejudiciului. Fibrina adera la locul leziunii impreuna cu trombocitele pentru a forma un cheag de sange stabil. Aceasta bariera previne pierderea suplimentara... [continuare]

Hemoglobina este proteina care se gaseste in globulele rosii din sange (eritrocite/hematii) si care transporta oxigenul prin organism. Hemoglobina este transportata de catre eritrocite. Cantitatea de oxigen primita de tesuturi depinde de volumul si functia eritrocitelor si hemoglobinei. Hemoglobina eritrocitara medie (HEM/MCH) reprezinta masa (greutatea) medie a hemoglobinei pe cantitatea de eritrocit. MCH se calculeaza prin inmultirea cu 10 a cantitatii totale de hemoglobina si impartirea acestui numar la numarul total de celule rosii din sange. Hemoglobina eritrocitara medie reprezinta concentratia medie a hemoglobinei dintr-un anumit volum de eritrocite. HEM este un indice utilizat pentru a diagnostica diferite tipuri de anemii. Indicii includ: - volumul eritrocitar mediu (MCV, VEM); - hemoglobina eritrocitara medie (HEM, MCH); - concentratia medie de hemoglobina eritrocitara (MCHC, CHEM). Valoarea normala a MCH este de 27 pana la 33 picograme(pg)/celula. Daca nivelul... [continuare]

Timpul de sangerare (sange) ts

Din Analize Medicale

Testul este o evaluare de baza a eficientei trombocitelor din sange pentru a forma cheaguri, fiind practic un test uzual pentru examinarea pacientilor care au timpi de sangerare prelungiti. Testul de timp de sangerare este o metoda folosita de multi ani si este indicat atunci cand nu sunt disponibile alte teste mai fiabile si mai putin invazive pentru determinarea coagularii sangelui. Cu toate acestea, pana in prezent este inca cea mai fiabila modalitate de evaluare a sangerarilor clinice la pacientii cu uremie. Practic, testarea este recomandata ori de cate ori medicul are nevoie de informatii despre activarea trombocitelor. Astfel, daca trombocitele sunt expuse la celulele endoteliale si colagenul in peretele vascular ranit, se produce factorul von Willebrand (vWF) si trombocitele devin activate si adera la colagen prin vWF. Celulele afectate elibereaza factorul tisular, care activeaza factorul VII (calea extrinseca), iar expunerea colagenului subendotelial trombogenic... [continuare]

pH-ul reprezinta gradul de aciditate sau de alcalinitate al unei solutii. pH-ul acid este cel situat intre valorile 0-7, iar pH bazic intre 7-14, pH-ul 7 corespunzand neutralitatii. pH-ul sanguin variaza intre 7,37 – 7,45, limitele acestuia fiind mentinute prin interventia unor sisteme tampon. Sistemele tampon au rolul de a neutraliza o incarcatura acida sau bazica excesiva, limitand astfel variatiile prea mari ale pH-ului. Principalul sistem tampon care participa la reglarea pH-ului este reprezentat de cuplul acid carbonic/ion bicarbonat. Acesta apartine unui sistem deschis in legatura cu plamanul care elimina CO2 si cu rinichiul care regenereaza si absoarbe HCO3-. Acidul carbonic (H2CO3) este considerat factorul respirator al sistemului tampon, concentratia sa plasmatica fiind determinata de presiunea partiala a CO2 in sangele arterial) – PaCO2). Valoarea presiunii partiale a dioxidului de carbon depinde de ventilatie. Astfel, sistemul nervos central controleaza... [continuare]

Mare parte din dioxidul de carbon din sange este reprezentat de bicarbonat. Bicarbonatul este un electolit, un ion negativ, care ajuta la mentinerea nivelului acido-bazic. Impreuna cu alti electroliti (sodiul, potasiul si clorul), acesta ajuta la mentinerea echilibrului acido-bazic. Testul este recomandat in determinarea dezechilibrului acido-bazic sau in diagnosticarea acidozei si alcalozei. Atat acidoza, cat si alcaloza descriu o situatie patologica, ce rezulta din dezechilibrul pH-ului sangvin. pH-ul seric poate fi influentat de acizi si de baze. Trebuie retinut ca orice perturbare in eliminarea CO2 poate produce o modificare in pH-ul sanguin. Plamanii si rinichii sunt principalele organe implicate in reglarea pH-ului sanguin prin eliminarea excesului de dioxid de carbon, de aceea orice boala ce afecteaza rinichii, plamanii sau respiratia poate cauza acidoza sau alcaloza. [continuare]

Timpul de coagulare este timpul necesar pentru ca o proba de sange sa coaguleze, in vitro, in conditii standard. In cazul unei disfunctionalitati, coagularea sangelui se face fie prea incet, ceea ce inseamna risc de hemoragie, fie prea repede, ceea ce favorizeaza formarea de cheaguri sangvine. Timpul de sangerare (TS) arata capacitatea de coagulare globala a sangelui. Valoarea normala este de 3-4 minute. Fibrinogenul este o proteina esentiala in formarea cheagului de sange. Valoarea normala este de 240-290 mg/100ml. Cand valoarea fibrinogenului este crescuta, creste riscul de aparitie a afectiunilor inflamatorii si reumatismale acute. O valoare scazuta a fibrinogenulu anunta prezenta unei boli hepatice sau hematologice. Exista diverse metode pentru determinarea timpului de coagulare. Doua dintre ele sunt mai des utilizate: - Metoda lamelei. Pentru masurarea timpului de coagulare prin aceasta metoda, sangele este aplicat pe lama din sticla, care apoi este introdusa intr-o cutie... [continuare]

Imunoglobulina d (sange) ig d

Din Analize Medicale

Testul de sange al imunoglobulinei D ajuta la determinarea nivelului de IgD din sange. Este util la diagnosticarea mieloamelor si a deficientelor imune. Exista 5 tipuri principale de imunoglobuline; fiecare tip, care difera in functia si distributia pe tot corpul. Cele 5 tipuri sunt: IgA, IgG, IgE, IgD, IgM. Imunoglobulina D (IgD) se gaseste cel mai adesea pe suprafata celulelor imune speciale numite celule B (tip de limfocite), unde ajuta la reglarea functiei celulelor B. IgD activeaza de asemenea anumite celule imune. IgD apare in mod normal in ser in cantitati mici. Cresterile concentratiilor de imunoglobulina serica apar datorita proliferarii imunoglobulinelor policlonale sau oligoclonale in afectiunile hepatice (hepatita cronica, ciroza hepatica), infectii acute si cronice, boli autoimune, precum si in sangele ombilical al nou-nascutilor cu infectii intrauterine si perinatale. Cresteri ale concentratiei serice de imunoglobulina sunt observate in gamapatii monoclonale, cum... [continuare]

Mioglobina (sange)

Din Analize Medicale

Mioglobina este o proteina caracteristica fibrelor musculare scheletice si cardiace, avand un rol esential in legarea oxigenului. In cazurile in care muschiul inimii sau muschii scheletici sunt lezati, mioglobina este eliberata in sange. Nivelul sangvin al mioglobinei poate creste foarte repede in leziuni musculare severe si poate fi masurat la cateva ore dupa ce leziunea a avut loc. De regula, mioglobina este eliberata in circulatie dupa lezarea musculara secundara ischemiei, inflamatiei sau traumatismelor. Mioglobina se gaseste in fluxul sanguin doar in situatiile in care exista leziuni ale muschilor; in special leziunile musculare ale inimii au ca rezultat eliberarea de mioglobina. Mioglobina este filtrata in sange de catre rinichi si este eliberata in urina. Deseori, medicul solicita efectuarea unui test de urina pentru evalua corect nivelul mioglobinei la pacientii care au suferit leziuni grave ale muschilor scheletici - rabdomioliza. Nivelul de mioglobina urinara... [continuare]

Pagina 6 din 34 (1000 rezultate)