Coronavirus Update

Intalnire pe tema infectiilor intraspitalicesti la Timisoara

Publicat la data de: 29 Iulie 2013
Autor: SfatulMedicului
Intalnire pe tema infectiilor intraspitalicesti la Timisoara

Peste 100 de medici si asistente medicale s-au reunit in Amfiteatrul Spitalului Judetean de Urgenta Timisoara pentru a afla cum pot preveni si combate eficient infectia determinata de bacteria Clostridium Difficile (CD).

Alaturi de colegii din Timisoara au fost prezenti din Bucuresti: conferentiar doctor Alexandru Rafila, presedinte al Societatii Romane de Microbiologie si sef al Laboratorului de Microbiologie din cadrul Institutului Matei Bals Bucuresti si conferentiar doctor Gabriel Adrian Popescu, presedintele subcomisiei din Ministerul Sanatatii pentru limitarea rezistentei microbiene.

Conf. dr. Florin Barsesteanu, Director Medical al Spitalului Judetean de Urgenta Timisoara a deschis conferinta multumind colegilor din Bucuresti pentru faptul ca au acceptat sa se deplaseze in cel mai scurt timp la Timisoara pentru un schimb de experienta cu scopul de a gasi impreuna solutii pentru binele pacientilor. Conf. Barsesteanu a atras atentia asupra faptului ca toate spitalele ar trebui sa raporteze corect infectiile nosocomiale si a mentionat ca “Spitalul Judetean de Urgenta Timisoara este in centrul atentiei pentru ca aici chiar se raporteaza infectiile nosocomiale”.

Inca din toamna anului trecut, de cand s-a vorbit mai mult in Romania despre pericolul reprezentat de aceasta bacterie, dr. Ciprian Bogdan, managerul spitalului in acea perioada a achizitionat testele necesare diagnosticarii infectiei cu CD.

Conf. dr. Alexandru Rafila a informat participantii despre modalitatile in care poate fi confirmata prezenta bacteriei si care sunt testele cu sensibilitate si specificitate utilizabile in practica clinica.

Conf. dr. Gabriel Popescu a atras atentia asupra cresterii de la an la an a numarului de infectii cu Clostridium Difficile (de la 1.67 cazuri in medie pe luna in 2010 la 60 de cazuri pe luna in 2013 in cadrul Institutului Matei Bals) si a precizat faptul ca in Romania cele mai multe cazuri sunt produse de o varianta agresiva a CD, ribotipul 027, care determina evolutii mai severe si un risc de contagiozitate mai mare fata de alte variante de CD.

Sunt considerate infectii nosocomiale cele care apar dupa minim 2 zile de la internare, pe parcursul internarii sau la 14 zile de la externare; in cazul ICD (Infectia cu Clostridium difficile) se considera ca un caz este nosocomial daca simptomele apar pana la 28 de zile de la externare, iar daca apar intre 28-56 zile de la externare infectia poate fi nosocomiala sau comunitara.

Principalii factori de risc pentru infectia cu CD sunt terapia antibiotica recenta (peste 80% din pacientii cu ICD primesc sau au primit antibiotice in ultimele 12 saptamani) si medicatia antisecretorie gastrica (in 2012 FDA a impus ca in rezumatul caracteristicilor produsului acestor medicamente sa apara o avertizare asupra cresterii riscului de infectie determinata de CD).

Cel putin 50% din tratamentele antibiotice din Romania sunt excesive, fie ca indicatie, fie ca durata de administrare!

In prezent, pentru orice diaree nosocomiala prima ipoteza in ceea ce priveste cauza ar trebui sa fie cea de infectie determinata de CD, daca nu exista alta explicatie evidenta. Ca regula de tratament antibiotic, trebuie inceput cu monoterapie (adica un singur medicament, fie Metronidazol, fie Vancomicina). Administrarea concomitenta a unui antibiotic sistemic prelungeste durata simptomelor si poate agrava evolutia.

Ce trebuie sa stim despre infectia cu Clostridium Difficile?

Infectia determinata de Clostridium difficile (ICD) – Ghid pentru public

• Clostridium difficile este o bacterie care se intalneste in intestinul a 1-3% din populatia adulta; la cea mai mare parte nu se produc manifestari clinice deoarece existenta florei intestinale obisnuite reuseste sa impiedice multiplicarea Clostridium difficile.
• Totusi, in situatii in care aceasta flora intestinala normala se reduce numeric (cel mai adesea dupa administrare de antibiotice) Clostridium difficile are conditii favorabile sa se multiplice si sa elibereze toxine ce afecteaza colonul cauzand simptomatologia ICD.
• Clostridium difficile poate rezista saptamani in mediul inconjurator sub forma de spori (bacterii cu un invelis special, foarte rezistent); odata luati pe maini si apoi ingerati sporii vor coloniza intestinal.

Care sunt manifestarile ICD?
• diaree cu scaune lichidiene (uneori cu mucus si sange), extrem de mirositoare;
• febra, dureri abdominale, greata, inapetenta (foarte rar varsaturi) asociate;
• cele mai multe cazuri evolueaza favorabil; exista insa si situatii de afectare severa a colonului, cand se poate ajunge la incetarea tranzitului intestinal (ileus) cu meteorism abdominal important, soc, insuficienta renala, degradarea functiilor altor organe implicand un risc vital pentru pacient.

In ce situatii ar putea fi ICD?
Este probabil sa aveti ICD cand manifestarile descrise sunt asociate uneia dintre urmatoarele situatii:
• urmati sau ati urmat de curand un tratament cu antibiotic (in ultimele 2-3 luni);
• ati fost spitalizat sau institutionalizat (spre exemplu centru de recuperare, camin pentru persoane varstnice);
• aveti peste 65 de ani;
• ati fost operat recent la nivelul intestinului;
• aveti un tratament cu medicamente imunosupresoare (de ex: citostatice);
• aveti boli severe;
• ceilalti membri ai familiei nu au sindrom diareic.

Pentru a reduce riscul de a avea ICD luati antibiotic doar atunci cand este justificat si prescris de un medic; nu insistati sa vi se prescrie sau sa obtineti antibiotice fara prescriptie din farmacii. Pentru orice prescriptie de antibiotic primita intrebati medicul daca este absolut necesara.

Cum se confirma ICD?
• unele laboratoare au posibilitatea de a evidentia in scaunul diareic toxinele Clostridium difficile (sau alte teste echivalente).

Exista riscul de a contamina alte persoane in timpul ICD?
• Da. Clostridium difficile rezista mult timp pe mainile pacientului atat timp cat nu sunt bine spalate cu apa si sapun. De asemenea, bacteria poate rezista pe obiectele din jurul pacientului, pe echipamente medicale atat timp cat nu sunt dezinfectate cu substante care contin clor sau care elibereaza oxigen. Solutiile alcoolice pentru igienizarea rapida a mainilor NU distrug Clostridium difficile.
• Pentru a preveni aparitia altor cazuri de ICD, pacientul, membrii familiei, vizitatorii si personalul medical trebuie sa isi spele mainile la iesirea din camera pacientului.

Cum se poate reduce riscul de contagiune pentru membrii familiei daca am ICD si sunt ingrijit la domiciliu?
• spalati-va mainile cu sapun si cu apa calda dupa fiecare utilizare a toaletei si inainte de mese; folositi sapun lichid (cel solid se poate popula cu germeni);
• igiena personala stricta – nu folositi in comun prosoapele; daca este posibil, folositi o alta toaleta fata de cea utilizata de ceilalti membri ai familiei (daca nu, dezinfectati toaleta dupa fiecare folosire cu substante ce contin clor);
• spalati hainele cu apa fierbinte (programul cu cea mai inalta temperatura), separat de cele ale familiei;
• spuneti membrilor familiei sa isi spele mainile cu apa si sapun si sa le usuce bine dupa ce v-au ajutat/asistat;
• in cazul in care ati folosit scutece de protectie, acestea ar trebui colectate separat de restul deseurilor menajere si inactivate in mod particular.

Ce se intampla daca ICD se declanseaza in timp ce sunt internat?
Este foarte important sa informati personalul medical de indata ce ati constatat aparitia scaunelor diareice!
• veti fi mutat intr-o camera singur sau cu alti pacienti cu ICD, cu grup sanitar si chiuveta proprii;
• trebuie sa spalati riguros mainile dupa utilizarea toaletei si inainte de mese;
• solicitati ajutorul personalului medical ori de cate ori aveti nevoie;
• personalul medical care va ingrijeste va purta manusi, halate de protectie si isi va spala mainile dupa ce va efectua manoperele de ingrijire necesare
Daca ati constatat ca nu se procedeaza in acest mod, solicitati personalului medical sa se conformeze.

Pot fi vizitat cat timp am ICD?
• DA, cu conditia ca vizitatorii sa nu aiba unul dintre factorii care cresc riscul de a face ICD (de ex – cat timp acestia urmeaza tratament cu antibiotice); in caz de dubiu, intrebati personalul medical;
• Vizitatorii vor trebui sa aplice aceleasi masuri de protectie ca si personalul medical: echipament de protectie, nu se aseaza pe patul pacientului, nu utilizeaza toaletele pacientilor, OBLIGATORIU spalarea mainilor cu apa si sapun la plecare.

Cand nu mai sunt contagios?
• Se considera ca dupa 48-72 de ore de la normalizarea tranzitului intestinal riscul se reduce foarte mult si se pot intrerupe izolarea si masurile de precautie descries.
• Riscul reapare insa in cazul recidivei ICD.

Cum se trateaza ICD?
• in cazurile in care ICD a fost declansata de administrarea de antibiotic, aceasta se va intrerupe ori de cate ori este posibil;
• se administreaza pe cale orala un antibiotic activ asupra Clostridium difficile (metronidazol sau vancomicina);
• hidratare corecta pentru a compensa pierderile cauzate de diaree si de febra;
• in foarte rare cazuri cu evolutie severa (aprox 1-2% din totalul ICD) este necesara o interventie chirurgicala pentru a se indeparta portiunea de intestin afectata; aceasta interventie poate dubla sansele de supravietuire pentru pacientii cu forme severe de ICD.

Din cauza ICD investigatiile/interventiile la care sunt programat vor fi amanate?
• in general NU, dar conditia este ca personalul medical sa ia masurile necesare pentru a evita raspandirea Clostridium difficile;
• DA, daca aveti o forma severa de ICD.

Cand pot fi externat?
De regula veti ramane in spital pana cand diareea se remite, iar starea generala se imbunatateste. Uneori medicul va va prescrie continuarea tratamentului la domiciliu.

Odata vindecat, simptomele pot sa reapara?
Da, la aproximativ 25-30% dintre pacienti manifestarile reapar intr-un interval de 1-12 saptamani. Daca aceasta situatie survine, solicitati rapid consult medical in cadrul caruia amintiti ca ati avut de curand ICD.

Nu luati medicamente constipante (de ex: loperamid)!
De asemenea, daca aveti o alta infectie care necesita tratament antibiotic anuntati medicul ca ati avut de curand ICD pentru a alege acele antibiotice care nu cresc semnificativ riscul de a recidiva.
Nu luati antibiotice din proprie initiativa!

Ghidul este elaborat de:
Conf. univ. dr. Gabriel-Adrian Popescu
Institutul National de Boli Infectioase “Matei Bals”
Universitatea de Medicina si Farmacie ”Carol Davila” Bucuresti

Dr. Roxana Serban
Institutul National de Sanatate Publica


Medici specialisti Infectioase

Urmareste Sfatul Medicului

Aboneaza-te la Newsletter
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate