Articole

Chisturile ovariene afecteaza tot mai multe femei, iar in multe cazuri impiedica  instalarea unei sarcini. Chistul arata ca un sac rotund cu pereti subtiri, plin cu lichid limpede, care se dezvolta in ovar. Un chist ovarian normal poate creste pana la 3.8 cm. Cele mai multe dintre femei au cel putin un chist ovarian in timpul vietii, dar majoritatea sunt de mici dimensiuni si nu pun probleme. Exista insa si chisturi periculoase care, netratate, pot duce chiar la cancer.

Cauze. Chiar daca medicii nu pot identifica o cauza clara a aparitiei chisturilor ovariene, in cele mai multe cazuri, chistul apare in urma ciclului menstrual sau in urma uneia sau mai multor modificari minore in modul de producere si de eliberare ale ovulului. De asemnea, sunt studii ce arata ca femeile care fumeaza si consuma alcool, dar si cele care raman insarcinate de la o varsta frageda pot dezvolta chisturi. Exista doua tipuri principale de chisturi: cele functionale, care apar ca urmare a functionarii normale a ovarului, formandu-se ca parte a ciclului menstrual sau cele patologice ce pot fi beningne sau maligne. Chisturile ovariene sunt descoperite, de obicei, in timpul unei examinari pelviene de rutina.

Simptome. Chisturile ovariene functionale sunt in general inofensive, nu produc simptome si dispar fara tratament. Pe masura ce cresc insa, chisturile produc un anumit disconfort. Mai exact, durere in zona pelviana, urinari frecvente, modificari ale ciclului menstrual, cresteri in greutate sau dureri in timpul actului sexual. Pot aparea insa si simptome severe daca respectivul chistul a fost rasucit, daca sangereaza sau daca s-a rupt. Greata, varsaturile, ameteala, starea de slabiciune sau lesin si sangerarile vaginale sunt semne ca trebuie sa mergi urgent la medic. In cazul sindromului de ovar polichistic, simptomele pot fi aparitia acneei, cresterea in greutate sau infertilitatea.

Etiologie. Chisturile functionale sunt de doua feluri: foliculare sau luteinice. Cele foliculare sunt cele mai frecvente si, de cele mai multe ori, dispar fara tratament. Chisturile luteinice sunt mai rare si se remit spontan in cateva luni. Uneori se pot rupe ducand la sangerare interna si durere brusca.

Chisturile patologice pot fi de patru tipuri. Cel dermoid poate contine o varietate de tesuturi ca par, tesut epitelial sau dinti si pentru eliminare este nevoie de interventie chirurgicala. Chistadenomul poate ajunge la dimensiuni gigante, iar, in mod obisnuit, nu are un caracter malign. Endometriomul se formeaza din tesutul ce captuseste interiorul uterului si invadeaza ovarul. Acesta poate fi dureros in timpul menstruatiei sau in timpul contactului sexual. Sindromul ovarelor polichistice apare la femeile la care ovulatia nu se produce in mod regulat. In acest caz, ovarele sunt acoperite de mai multe chisturi.

Tratamentul chisturilor ovariene depinde de mai multi factori cum ar fi varsta pacientei, tipul chistului, dimensiunile acestuia si simptome. In cazul chisturilor functionale mici se recomanda doar o ecografie periodica, pe cand in cazul celor de dimensiuni mai mari se pot administra contraceptive orale. Daca chistul este mare si medicul nu poate sa depisteze daca este de natura maligna sau benigna, el va recomanda inlaturarea chirurgicala a acestuia si analizarea lui la microscop. Interventia chirurgicala se poate efectua fie laparoscopic, fie deschis, in ambele cazuri fiind nevoie de anestezie generala.

Riscuri. Asa cum mentionam si mai sus, in general, chistul ovarian nu este periculos insa, daca se dovedeste ca este malign, trebuie tratat imediat. Cancerul ovarian este a 7-a cauză de cancer la nivel mondial si are o rată de supravietuire cu 5 ani mai mica decat cancerul de san, motiv pentru care depistarea bolii in stadii incipiente este foarte importanta. Simptomele cancerului ovarian sunt asemanatoare celor determinate de afectiunile digestive, diferenta constand in faptul ca, in cazul acestora din urma, simptomele nu persista. Asadar, pentru a evita orice riscuri, este indicat sa mergi periodic la medic si sa ceri o examinare pelviana si o ecografie.