Trăim un timp în care totul se întâmplă repede. Muncim repede, vorbim repede, mâncăm repede, scăpăm de probleme repede.
Filosofia orientală demonstrează tocmai opusul - cu cât tolerezi mai bine disconfortul, cu atât devii mai liber. O metaforă foarte bună pentru înțelegerea minții, inspirată de pildele budiste, este aceea a elefantului și maimuței:
La începutul unui drum lung, un călugăr întâlnește un elefant negru chinuit de o maimuță. Cu ajutorul focului, călugărul înaintează alături de cei doi și ghidează elefantul tot înainte pe drum. Treptat, elefantul își schimbă culoarea din negru în alb, iar maimuța începe să rămână în urmă. Călugărul reușește să încalece elefantul, acum alb, și cei doi continuă împreună drumul.
Elefantul este simbolul disciplinei și acțiunii controlate, iar maimuța reprezintă distragerile, impulsurile de moment. Elefantul este deseori chinuit de maimuță, ținut pe loc și demotivat, culoarea lui inițială reprezentând letargia. Pe măsură ce călugărul de folosește de foc (simbol al efortului și energiei), maimuța rămâne în urmă, iar elefantul devine mai puternic.
Morala poveștii: menținând efortul zilnic, vei depăși distragerile de moment (maimuța) și vei ajunge la autodisciplină (elefantul alb).
Depășind frustrarea de moment, poți ajunge să îți îndeplinești planurile pe termen lung și să te dezvolți personal, îmbunătățindu-ți calitatea vieții.
Ce este autodisciplina?
În dicționarul de psihologie APA, autodisciplina este definită în două moduri:
O persoană care și-a cultivat autodisciplina reușește să își controleze impulsurile, dorințele, cumpărăturile și obiceiurile alimentare. Nu înseamnă că nu simte dorința de a cumpăra ceva pe moment sau de a mânca ceva nesănătos. Dorințele și impulsurile apar, în mod natural, dar sunt mai bine controlate.
Autodisciplina este mai mult o abilitate decât o trăsătură de personalitate. Ea se poate modela odată cu experiența. Nu este definitivă, ci se poate cultiva în timp. De asemenea, neglijată, se poate deteriora. O poți exersa pe percursul vieții, iar dacă ești părinte, îți poți ajuta și copiii să o dezvolte, prin propriul exemplu.
Autocontrolul, abilitatea de a lua decizii intenționate și de a rămâne dedicat obiectivelor tale sunt fundația pe care poți construi succesul, dezvoltarea personală și satisfacția. Autodisciplina îți aduce mai multe beneficii pentru sănătatea mintală și fizică:
Atunci când ai un obiectiv clar, pe termen lung, va fi mai ușor să îți selectezi și mobilizezi resursele pentru a-l atinge. Autodisciplina te va ajuta să concepi un plan, să îl urmezi și să te adaptezi atunci când planul nu funcționează.
Atunci când ești mai conectat/ă la distragerile din viața ta, vei hrăni mai mult “maimuța”. Renunțând, din când în când, la o plăcere de moment și gândind pe termen lung, vei antrena “elefantul” din mintea ta și anume autodisciplina.
Perseverența este abilitatea de a depăși momentele dificile și de a continua să îți urmărești obiectivul și atunci când apar situații neprevăzute. Autodisciplina îți exersează mușchiul perseverenței.
Atunci când întâmpini un moment dificil, impulsul care apare poate fi acela de a renunța. Disciplina înseamnă tocmai controlul impulsului de moment, ceea ce te va face să continui sau să schimbi abordarea, dar nu să renunți. Ea nu este o garanție că vei evita obstacolele. Este, însă, un instrument bun de a le depăși și de a-ți menține motivația în momente de cumpănă.
Autodisciplina este foarte importantă pentru atingerea obiectivelor pe termen lung, fie că sunt legate de sănătate, de situația financiară, carieră sau relații. Desigur, ea te ajută și în îndeplinirea planurilor pe termen scurt.
Obiectivele pe termen lung pot implica mai mult efort, riscuri și o durată mai mare până sunt îndeplinite. De aceea, controlul impulsurilor și educarea minții spre decizii conștiente sunt esențiale. Dacă “maimuța” are prea mult control asupra minții tale, “elefantul” va ajunge mai greu la destinație.
Autodisciplina îți crește stima de sine, un beneficiu esențial pentru sănătatea ta mintală și emoțională. Atunci când devii mai disciplinat/ă, reușești să îndeplinești obiective importante, să îmbini viața și munca în mod echilibrat și să îți îmbunătățești relațiile.
Trăind toate aceste schimbări în bine, vei avea și un simț al propriei eficiențe mai dezvoltat. Vei vedea, concret, că poți face lucruri considerate complicate, că poți depăși obstacole și că ai o voință puternică. O stimă de sine crescută este un efect indirect al exersării autodisciplinei.
Și după încheierea oficială a studiilor, de orice fel, continui să înveți și să îți îmbogățești cunoștințele. Fie în cursuri sau în mod informal, procesul de învățare continuă și este chiar îmbunătățit prin autodisciplină.
Cercetările arată că studenții care au un nivel mai mare de autodisciplină rețin mai multe informații decât cei mai puțin disciplinați. De asemenea, ei demonstrează și mai multă atenție în rezolvarea temelor și proiectelor, înregistrând performanțe mai bune.
Autodisciplina este forța care îți permite să reziști impulsurilor imediate, să depășești provocări și să răzbați prin obstacole, cu scopul de a-ți atinge obiectivele pe termen lung. De asemenea, ea îți insuflă și un simț al responsabilității personale, ce îți permite să te concentrezi mai bine asupra propriilor aspirații.
Procesele psihologice din spatele autodisciplinei sunt o combinație de reglare emoțională, control comportamental și procese cognitive. La baza ei stă jocul dintre căutarea recompensei imediate, dictată de centrii neurologici de receptare a plăcerii și deciziile raționale, controlate de cortexul prefrontal.
Rolul voinței
Voința este mușchiul autodisciplinei. Ea joacă un rol cheie în depășirea distragerilor și în luarea deciziilor, fie ele majore sau minore. După ce ți-ai setat obiectivele, angajamentul față de ele și de traseul până la îndeplinirea lor ține de puterea voinței. Totuși, la fel ca un mușchi fizic, și voința obosește și se uzează. De aceea, este important să o folosești în favoarea autodisciplinei, fără a te forța să trăiești o viață prea controlată.
Gratificarea întârziată
Amânarea recompensei și importanța ei pentru autodisciplină este cel mai bine ilustrată de celebrul experiment al bezelei. Copiii care reușeau să se abțină de la a mânca o bezea cât timp erau singuri în cameră, primeau încă una la întoarcerea adultului. Aceștia au și înregistrat, mai târziu, scoruri mai mari la teste de autodisciplină și au reușit să urmeze obiective înalte în diferite arii ale vieții.
Cercul obișnuinței
Obiceiurile, fie ele pozitive sau negative, sunt strâns legate de autodisciplină. Ele țin de circuitul indiciu-rutină-recompensă prin intermediul căruia obiceiurile sunt formate și menținute. Identificând indiciile, situațiile ce declanșează comportamentele automate, poți face un prim pas spre decizii conștiente. Evaluându-ți obiceiurile actuale și lucrând spre a le schimba conform cu valorile tale îți exersezi și capacitatea de autodisciplină.
Pe cât de obișnuiți suntem cu un ritm alert, pe atât de mult ne poate el împiedica să ne atingem obictivele, să ne conectăm cu noi înșine și cu cei din jurul nostru. Autodisciplina te poate ajuta să prioritizezi mai bine efortul și timpul, în funcție de valorile și obiectivele tale. Te ajută să ieși din modul “pilot automat” și să construiești viața pe care ți-o dorești.
Atunci când vine vorba de creștere personală și autodepășire, disciplina este cheia spre succes, reziliență și satisfacție pe termen lung. Autodisciplina este o abilitate ce poate fi modelată în timp și nu o resursă finită pe care unele persoane o au și altele nu.
Înțelegând mai bine procesele din spatele ei și privind-o ca un instrument pentru atingerea obiectivelor importante, mai degrabă decât ca o constrângere, poți faci transformări de durată în viața ta.
Referințe
Shoda Y., Mischel W., Peake P. K. (1990). Predicting adolescent cognitive and self-regulatory competencies from preschool delay of gratification: Identifying diagnostic conditions. Developmental Psychology, 26, p. 978–986.
Gong Y., Rai D., Beck E. J., Heffernan N. T. (2009). Does Self-Discipline impact students’ knowledge and learning?, Educational Data Mining, p. 61-70
