Articole

Toată lumea trece prin stări de anxietate la un moment dat în viețile lor, fie că este vorba despre emoțiile dinaintea unui examen important sau începutul unei noi etape profesionale. Este perfect normal să experimentați un oarecare disconfort sau mici tensiuni în situațiile de zi cu zi. Însă în momentul în care anxietatea devine din ce în ce mai greu de gestionat și începe să vă afecteze calitatea vieții, este cazul să acordați atenție acestor semnale.

Astfel, am conceput acest ghid pentru a determina ce este anxietatea, cum se manifestă și ce puteți face dacă aceasta depășește un nivel „sănătos”. Este important de reținut că următoarele informații nu țin locul unui diagnostic – pentru acesta este nevoie să consultați un profesionist din domeniul sănătății.

Ce este anxietatea?

Termenul de anxietate provine din cuvântul de origine latină „anxietās”, derivat la rândul său din grecescul „ánkhō” care se traduce ca „a apăsa strâns, a sugruma”. Încă din cele mai vechi timpuri, acest cuvânt a fost folosit pentru a descrie emoții și schimbări de natură fizică (cum ar fi creșterea tensiunii arteriale) declanșate de situații incerte. Aceste situații provoacă stări de îngrijorare, încordare, neliniște și frică în mentalul uman.

Însă cum putem deosebi frica de anxietate generalizată? Anxietatea este un tip de frică asociată de obicei cu o amenințare percepută fie legată de momentul prezent, fie este proiectată în viitor („ceva sigur va merge prost”). Spre deosebire de frică, ce este un răspuns instinctiv la un pericol imediat, anxietatea este o sentiment continuu de îngrijorare fără o cauză specifică. În unele cazuri, un nivel controlabil de anxietate poate acționa ca o forță motivatoare generatoare de schimbări pozitive. Cu toate acestea, niveluri mari și constante de anxietate pot afecta concentrarea, au un efect dăunător asupra relațiilor și îi pot împiedica pe oameni să își trăiască viața.

Prin urmare, este util ca fiecare persoană să recunoască diferitele forme de anxietate și modul în care acestea îi afectează, pentru ca mai apoi să poată integra în viața lor strategii de coping (adaptare pozitivă) eficiente.

Care sunt diferitele tipuri de anxietate?

După cum am stabilit anterior, anxietatea în sine nu este o afecțiune medicală, ci o emoție cât se poate de naturală, care este vitală pentru supraviețuire atunci când o persoană se află în fața unui pericol.

O tulburare anxioasă apare atunci când această reacție devine exagerată sau disproporționată față de evenimentul sau stimulul care o declanșează. Există mai multe tipuri de anxietate cu propriile lor caracteristici și moduri în care corpul uman reacționează la acestea:

• Anxietatea socială

În general, este firesc să vă faceți griji în diverse situații sociale sau care vizează performanța individuală. Tulburarea de anxietate socială, cunoscută și sub numele de fobie socială, este caracterizată de o teamă intensă care se instaurează înainte, în timpul, sau după un eveniment ce presupune interacțiune socială. Este foarte posibil să fiți conștienți de faptul că temerile acestea nu sunt logice, însă sunt dificil de controlat.

Câteva situații frecvente în care puteți experimenta anxietate pof fi: vorbitul în public sau în grupuri, întâlniri cu oameni noi sau necunoscuți, mâncatul sau băutul în public etc. Anxietatea se declanșează pe fondul unei îngrijorări că veți face ceva sau veți acționa într-un mod jenant, care va atrage cu sine judecata celor din jur. În acele momente, s-ar putea să începeți să sesizați semnalmente fizice ale anxietății (precum transpirație, bătăi rapide ale inimii etc.). Pentru a nu vă lăsa copleșiți de către acestea veți începe să evitați anumite situații. 

• Agorafobia

Agorafobia este un tip anxietate intensă care declanșează un răspuns de panică, asociat în mod obișnuit cu spații (deschise sau închise) și intens populate. Debutul agorafobiei se instaurează obicei între 18 și 35 de ani. Această frică poate duce la evitarea locurilor, evenimentelor sau situațiilor din care poate fi dificil să scapi sau în care ajutorul nu ar fi disponibil dacă o persoană ar rămâne prinsă. O persoană cu agorafobie poate avea teamă de a pleca de acasă sau de a folosi lifturile și transportul public.

• Tulburarea de anxietate generalizată

Tulburarea de anxietate generalizată (TAG) este una dintre afecțiunile cele mai frecvent întâlnite și de obicei afectează tinerii adulți. Principalul simptom al tulburării de anxietate generalizate este îngrijorarea excesivă (și prelungită) cu privire la diferite activități și evenimente. De aceea, persoanele cu TAG sunt deseori îngrijorați și hiper-alerți cu împrejurimile lor. Această afecțiune poate afecta deplasările de zi cu zi, capacitatea de a lucra, de a te odihni etc.

• Panica și tulburarea de panică

Panica este o reacție extremă a corpului uman ca răspuns la sentimente precum frică, stres sau chiar și entuziasm. Tulburarea de panică intervine atunci când aveți atacuri de panică regulate, fără ceva concret care să le declanșeze declanșator anume. Ele se pot întâmpla brusc și se pot simți foarte intense și înspăimântătoare. Persoanele care suferă de atacuri de panică este posibil să fugă din acea situație (flight), să încerce să lupte cu aceasta (fight) sau să disocieze și se simtă detașat de corpul său (freeze). De asemenea, s-ar putea să vă fie teamă de atacuri de panică în viitor.

• Fobii

O fobie este o frică intensă și irațională față de un anumit obiect sau situație, care face ca persoana care o experimentează să facă tot posibilul pentru a o evita. De exemplu, se pot dezvolta anumite fobii legate de animale, mediu (germeni, înălțimi), situații (mersul la dentist), corp (cum ar fi fobia de sânge sau starea de rău, anxietatea de sănătate, anxietatea de performanță șamd.).

• Anxietatea de separare

Tulburarea de anxietate de separare se poate identifica prin nivelurile ridicate de anxietate resimțite de oameni (în special copii) după separarea de o persoană sau un loc care îi oferă acestuia sentimente de siguranță. Separarea bruscă poate duce uneori la simptome de panică.

• Mutismul selectiv

Aceasta este o formă de anxietate cel mai des diagnosticată la copii, care evită să vorbească în anumite locuri, cum ar fi la școală, deși pot avea abilități de comunicare bune în contexte familiare (acasă, alături de familie). Psihoterapia pentru copii este recomandată.

• Tulburarea de stres post-traumatic

Tulburarea de stres post-traumatic este o reacție la evenimente extrem de stresante sau traumatizante din trecut. În aceste situații, oamenii pot experimenta flashback-uri, atacuri de panică, coșmaruri sau evită situații care ar putea declanșa amintiri ale evenimentului (un accident de mașină, o calamitate naturală, o relație abuzivă etc.).

• Tulburările obsesiv-compulsive

Acestea sunt caracterizate de sentimente nedorite, intruzive sau repetitive care îi determină pe oameni să facă ceva pentru a ameliora anxietatea resimțită. Semnalmente care pot indica astfel de tulburări pot fi tendința constantă de face verificări pentru a preveni daune, incendii, scurgeri sau vătămări, gânduri intruzive care pot fi supărătoare sau chiar periculoase, impulsul de a curăța obiectele pe care le percepeți ceva ca fiind contaminate etc

• Tulburare de anxietate indusă de anumite medicamente sau substanțe

Utilizarea anumitor medicamente, a alcoolului sau a substanțelor ilegale, poate declanșa unele simptome ale tulburării de anxietate. Același lucru poate interveni și în cazul întreruperii unui tratament medicamentos. 

Atenție! Diagnosticarea tulburărilor anxioase trebuie realizată doar de către un personal medical autorizat și în urma unei evaluări psihologice amănunțite. Un medic psihiatru sau psihoterapeut vor ajuta o persoană să identifice și să își trateze anxietatea într-un mod benefic.

Cum se manifestă anxietatea? Simptome fizice și psihologice

Anxietatea are un efect puternic asupra minții și corpurilor oamenilor, dat fiind faptul că este unul dintre răspunsurile instinctive la situații de supraviețuire. 

Iată câteva dintre simptomele fizice pe care le puteți simți atunci când sunteți anxioși:

– Bătăi rapide și/sau neregulate ale inimii;

– Respirație rapidă și nu foarte profundă (hiperventilație);

– Senzație de nod în gât;

– Mușchi slăbiți sau încordați;

– Transpirație;

– Tremurături (la extremități), frisoane;

– Dureri de stomac, greață;

– Gură uscată;

– Tendința de merge des la toaletă;

– Amețeli, senzație de lipsă de energie, sau leșin;

– Fluctuații de temperatură (pusee rece-cald);

– Senzație de deconectare cu corpul;

– Frică de a înnebuni, sau de moarte.

Anxietatea are și un impact psihologic, care poate presupune:

– Tensiune și îngrijorare constantă (vă gândiți obsesiv la o problemă și nu vă puteți opri);

– Probleme cu somnul;

– Lipsă de concentrare și productivitate;

– Lipsă de energie;

– Scenarii fataliste (tendința de a te aștepta la ce e mai rău);

– Senzație de iritabilitate;

– Stări depresive;

– Pierderea încrederii în sine;

Cauzele anxietății

Cunoașterea potențialelor cauze care contribuie la apariția anxietății poate fi un prim pas către managementul acestei afecțiuni. Stările anxioase pot fi cauzate de o mulțime de lucruri, care variază în funcție de context și de felul în care care reacționezi la acel disconfort. Există anumiți factori (uneori combinați) care pot provoca tulburările de anxietate.

Stresori de mediu: cum ar fi probleme financiare, dificultăți sau schimbări la locul de muncă, stres academic, anxietate legată de relații, probleme de familie, frica de îmbătrânire sau moarte, singurătate, expunerea la știri și informații care pot influența negativ starea emoțională, crize economice sau sanitare etc. 

Evenimente stresante sau marcante din trecut: momente dificile din copilărie sau adolescență, bullying, sarcina și nașterea, experimentarea unui şoc emoţional major în urma unui eveniment stresant sau traumatizant, abuzul verbal, fizic sau de natură sexuală, moartea sau pierderea unei persoane dragi.

Genetica: persoanele care au în familie de membri cu tulburare anxietate sunt uneori mai predispuse să sufere și ele de aceeași afecțiune. Cu toate acestea, acest fapt nu trebuie generalizat.

Chimia creierului: unele studii de specialitate au găsit o conexiune între tulburările de anxietate și anumite dereglări ale centrilor nervoși din creierul uman care controlează frica și emoțiile.

Probleme fizice de sănătate: cum ar fi probleme hormonale, diabet, astm, boli de inimă etc. 

Consumul de substanțe: utilizarea excesivă sau pe termen lung a unor substanțe precum alcool, canabis, amfetamine sau sedative poate determina stări de anxietate, în special în momentul în care efectele substanțelor dispar.

Gestionarea anxietății: sfaturi și metode de tratament

Într-adevăr, poate fi dificil să întrerupeți acest ciclu de îngrijorări și anxietăți. Cu toate acestea, există o serie resurse care vă pot ajuta să minimizați disconfortul și să gestionați anxietatea în mod eficient:

• Comunicarea deschisă și onestă. Deși poate fi dificil să împărtășiți prin ce treceți și ce simțiti, este extrem de benefic să discutați cu prieteni, familie sau cineva care a avut o experiență similară. Pe lângă faptul că vă puteți descărca unei persoane care vă ascultă, vă veți simți cu adevărat înțeles și susținut. 

• Infruntarea fricii. Rupeți ciclul constant de evitare, făcând pași mici către scopurile și obiectivele dvs.! Șansele sunt ca situația de care vă temeți să nu fie atât de rea pe cât vă așteptați, iar îndeplinirea acestei sarcini va reduce considerabil anxietatea pe viitor.

• Țineți un jurnal. Este o idee bună să notați cum vă simțiți și ce anume vă poate face să vă simțiți anxioși. Punând totul pe hârtie vei avea o imagine mai clară a situației tale și vei știi cum te poți pregăti mai bine pentru situații care provoacă anxietate.

• Metode de relaxare. Practici recunoscute precum yoga, meditația sau masajul vă pot ajuta să vă reglați respirația, să vă relaxați corpul și să fiți cu adevărat prezenți. Aceste metode vă pot ajuta să gestionați felul în care vă resimțiți experiențe stresante.

• Exerciții fizice. Orice fel de activitate fizică și indiferent de intensitatea ei, va declanșa acțiunea substanțelor chimice ale creierului care vă îmbunătățesc starea de spirit, bunăstarea și reduc nivelul de stres. Exercițiile fizice pot acționa ca metodă de prevenție și tratament pentru anxietatea legată de imaginea corpului, dar și a stimei de sine. 

• Alimentația sănătoasă. Este recomandat să mâncați multe fructe și legume, și să evitați alimentele bogate în zahăr întrucât fluctuațiile glicemice pot da stări de anxietate. De asemenea, cofeina poate crește nivelul de anxietate, așadar încercați să evitați să beți prea mult ceai sau cafea.

• Consumul moderat de alcool. În general, oamenii beau alcool atunci când vor să își diminueze stresul sau anxietatea. Cu toate acestea, atunci când efectul alcoolului dispare, vă puteți simți și mai rău. 

• Ajutor specializat. De multe ori, poate fi greu să recunoști și să vorbești despre temeri pe care majoritatea oamenilor par să nu le aibă. Însă simplul fapt de a cere ajutor de specialitate este un semn de putere și un prim pas către a recăpăta controlul vieții tale. Puteți solicita într-o primă instanță sfatul medicului de familie care vă va putea sfătui asupra diferitelor tratamente disponibile.

• Psihoterapia (terapia prin vorbire): Acesta este un tip de consiliere este potrivit pentru orice vârstă, gen sau alte caracteristici. În cazul anxietății, psihoterapia online poate fi o soluție mai la îndemână pentru început, întrucât veți putea participa la ședințe din confortul casei. În cazul terapiei individuale, un psihoterapeut vă va asculta problemele, va evalua simptomele și va sugera modalități de a gestiona anxietatea dvs. În general, terapia cognitiv comportamentală (TCC) este foarte eficientă pentru persoane cu probleme de anxietate. O astfel de terapie ajută oamenii să înțeleagă legătura dintre gândurile și starea lor de spirit, și le arată cum își pot modifica comportamentul pentru a diminua anxietatea și a se simți din nou în control.


• Medicația.  Este folosită pentru a oferi ajutor pe termen scurt, mai degrabă decât ca un remediu pentru problemele de anxietate. Medicația (prescrisă doar de medicul psihiatru) poate da rezultate mai bune atunci când este combinată cu alte tratamente, precum psihoterapia.  mai utile atunci când sunt combinate cu alte tratamente sau suport, cum ar fi psihoterapia.

Știai că? Aproximativ 1 din 4 persoane va experimenta la un moment dat o problemă de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea sau depresia. Cu toate acestea, stigma din jurul acestor afecțiuni descurajează oamenii să caute ajutor specializat, și din păcate multe persoane vor rămâne fără un diagnostic și un plan de tratament adecvat. 

Sandro Galea-professor si decan la Boston University School of Public Health, pentru Harvard Business Review: „Efectele asupra sănătății mintale după un eveniment traumatic pot dura mulți ani – chiar și o viață. Într-un studiu de psihopatologie după conflictul din Liberia, făcut după 20 de ani de la primul conflict în zonă, co-autorii mei și cu mine am constatat că modelele geografice de PTSD au fost în concordanță cu locul în care au avut loc luptele în toți acești ani.”

Consultați acest ghid ori de câte ori aveți nevoie și aduceți-vă aminte că anxietatea este o reacție naturală a corpului la anumite schimbări. Cu ajutorul unui suport de specialitate precum psihoterapia, puteți învăța cum să vă gestionați simptomele și să aveți viața pe care vi-o doriți!