Articole

Este tot mai clar faptul că sănătatea noastră depinde de măsurile pe care le luăm zilnic, înainte de a ajunge la boală: ce mâncăm, cum administrăm stresul, câte de mult lăsăm să ne influenţeze mediul, cât de atent ne ascultăm micile semne pe care corpul le dă când intervine un dezechilibru. În acest context al medicinii preventive e nevoie să avem mai multe informaţii despre influenţa unui sistem fundamental în menţinerea  echilibrului sistemului imunitar, și anume, microbiota.

Cunoaştem despre microbiota  faptul că:

– reprezintă totalitatea microrganismelor ce populează organismul uman şi a interacţiunii lor cu mediul;

– deşi descoperit în 1600 de către  Antonie van Leeuwenhoek termenul de microbiotă a fost descris de către Joshua Lederberg care a primit Premiul Nobel în medicină în 1958 pentru aceasta;

– bacteriile ce compun microbiota se află în număr de 10 ori mai mare decât celulele organismului uman, cântărind aproximativ 2 kg;

– compoziţia şi funcţia microbiotei se stabileşte în primul an de viaţă şi depinde de:

• vârsta mamei;


• modul ei de alimentaţie şi expunerea la anumiţi factori de mediu;


• dacă naşterea e naturală sau prin cezariană (şi aici s-a descris o compoziţie complet diferită a microbiotei la nou născuţii aduşi pe lume prin naştere naturală faţă de cei prin cezariană, în ultimul caz existând studii care corelează naşterea prin cezariană cu un risc de 2 ori mai mare de a dezvolta alergie la proteinele din lapte şi ou până la vârstă de 6 ani);


• modul de alimentaţie al bebeluşului (la ce te referi prin modul de alimentatie? Stilul in care i se dă de mâncare?);


• utilizarea de antibiotice


• lipsa expunerii bebeluşilor la micro-organisme

De-a lungul vieţii, microbiota are un rol decisiv în menţinerea echilibrului sistemului imunitar, şi există o serie de studii care clarifică mecanismele  prin care aceasta intervine atât în stabilizarea barierei imunitare de la nivel intestinal dar şi în rolul ei în sinteza unor vitamine şi în procesul de digestie.

În ţările dezvoltate, datorită consumului crescut de antibiotice, a modificării calităţii şi compoziţiei alimentelor, a unui consum crescut de zahăr, dezechilibrele  de la nivelul microbiotei intestinale au un rol decisiv în declanşarea la vârste tot mai mici a bolilor autoimune şi cronice, a alergiilor şi a intolerantelor alimentare, dar și în dezvoltarea unui teren atopic. ( atopic pt ce?)

În 2012 au fost făcute publice concluziile unui  proiect european extins  Metahit conform căruia s-a realizat o nouă clasificare în funcţie de populaţiile bacteriene (enterotipuri), care constituie argumente pentru importanța modului de alimentaţie şi a riscului de a dezvolta anumite boli considerate cronice, în funcţie de aceste enterotipuri . Datele acestui studiu vor susţine modul ideal de practicare a medicinei , şi anume medicina personalizată, în care fundamentul constă în diagnosticarea extrem de detaliată și completă a fiecărei persoane, iar pasul următor fiind o schemă de tratament corelată nevoilor personale şi adaptată  în permanență cu rezultatele monitorizării.

Mai multe detalii şi măsuri clare din sfera medicinii preventive găsiți la Transylvania Medical Center, clinică de medicină integrativă unde datorită tehnologiei avansate din medicina biofizică și a experienței de peste 25 de ani în medicina integrativă din Germania a d-lui Dr. Haldor Holesch, putem depista cauzele bolilor şi interveni în etapa pe care noi o considerăm fundamental importantă în menţinerea sănătăţii – medicină preventivă. Serviciile noastre cuprind o diagnosticare completă a corpului fizic, identificarea  intoleranțelor şi a alergiile existente, un plan nutrițional personal adaptat fiecărei persoane, precum şi un plan personal de tratament.