Reprezinti o clinica medicala? Uite cum te putem ajuta!
Tensiunea arterială (TA) nu este un parametru constant ci poate varia semnificativ în funcție de diverși factori ce țin de pacient (endogeni) sau exteriori (exogeni). Astfel, noțiunea larg utilizată în limbajul comun de "tensiune oscilantă" este în bună măsură inexact, întrucât în mod fiziologic tensiunea arterială oscilează, însă între niște limite cunoscute și acceptabile.
Diversificarea și perfecționarea dispozitivelor de măsurare a TA în mod automat, atât de către medic cât și de către pacient, au determinat apariția unor clasificări mai nuanțate și mai complexe ale hipertensiunii arteriale (HTA) ce se regăsesc inclusiv în ghidurile terapeutice internaționale actuale. De exemplu, vorbim despre "HTA de halat alb", ce definește creșterea valorilor tensionale exclusiv în situația prezentării la medic/la cabinet, cu TA normale măsurate la domiciliu; sau, de "HTA mascată" în situația opusă, în care la momentul consultației medicul nu depistează valori anormale dar pacientul le semnalează la auto-monitorizarea tensională la domiciliu.
Date noi și extrem de importante atât pentru stratificarea diagnosticului cât și pentru alegerea celei mai potrivite atitudini terapeutice au apărut odată cu utilizarea pe scară tot mai largă a dispozitivelor de monitorizare ambulatorie a tensiunii arteriale (MATA) continuă, prelungită. Trebuie subliniat dintru început că termenul larg utilizat de "Holter de TA" nu este considerat corect și se asociază de fapt cu numele inventatorului primului dispozitiv de monitorizare ambulatorie, Norman J Holter. Din rațiuni practice însă, termenul este și în prezent utilizat inclusiv de către personalul medical.
Scopul principal al MATA este de a detecta variațiile tensionale pe durata de 24 de ore a unei activități obișnuite a subiectului examinat precum și de a stabili eficiența medicației antihipertensive pe tot acest interval.
Un parametru considerat a influența în mod independent riscul cardiovascular global este reprezentat de variabilitatea tensiunii arteriale, fie ca vorbim de variabilitatea de la o măsurătoare la alta, de variațiile circadiene (de pe parcursul a 24 de ore) sau de cele sezoniere.
Pe parcursul a 24 de ore, în mod fiziologic apare o scădere a valorilor tensionale seara, cu o valoare minimă în jurul miezului nopții și o re-ascensiune ușoară dimineața devreme înainte de trezire. Un model anormal al acestei variații ciclice a TA se asociază cu un risc cardiovascular crescut indiferent de valoarea TA de repaus, iar ABPM este unica modalitate prin care acest tip de variabilitate tensională anormală poate fi diagnosticată (având în vedere faptul că TA din timpul somnului nu pot fi detectate de pacient printr-un simplu jurnal de automonitorizare).
Pe de altă parte, în cazul pacienților deja diagnosticați hipertensivi și tratați, la care se urmărește eficiența tratamentului antihipertensiv, o variabilitate anormală a valorilor înregistrate la MATA trebuie să conducă fie la modificarea tipurilor de medicamente sau a dozelor acestora, fie la o repartiție diferită a administrării acestora pe parcursul zilei.
În mod practic, pacientului programat pentru investigație i se va monta pe brațul nedominant (stâng, în majoritatea cazurilor) o manșetă asemănătoare unui tensiometru uzual manual sau automat, conectată cu ajutorul unui cablu de dispozitivul propriu-zis, purtat într-o mică geantă atârnată de gât. La aproximativ 24 de ore de la montare, acesta se va prezenta la centrul medical cu dispozitivul iar conținutul stocat al măsurătorilor va fi descărcat într-un computer dotat cu soft-ul dedicat analizei MATA.
Setarea frecvenței măsurătorilor automate va avea în vedere ca MATA să nu interfere excesiv cu activitatea pacientului (interval nu mai mic de 15 minute dirun) și nici să nu ofere un număr insuficient de măsurători (nu mai mare de 30 minute); în timpul somnului, pentru a nu interfera excesiv cu calitatea somnului, intervalul trebuie să fie cuprins între 30 de minute și o oră. Pacientul va fi sfătuit să își urmeze programul în mod obișnuit, rămânând însă liniștit și cu relaxarea brațului pe care este plasată manșeta în momentul în care sesizează începerea inflației acesteia. Este de asemenea util ca pacientul să își noteze într-un jurnal perioadele de stres, de efort fizic excesiv, orele de masă, perioadele de odihnă, ora de culcare și mai ales de trezire. Toate valorile tensionale înregistrate vor fi corelate la momentul interpretării cu caracteristicile acestor perioade.
Practic orice tip de dispozitiv dedicat MATA oferă ca rezultat următorii parametri: TA sistolică (maximă), TA diastolică (minimă), TA medie, presiunea pulsului (măsurată ca diferența dintra TA sistolică și cea diastolică) și frecvența cardiacă (pulsul) corespunzătoare fiecărei măsurători. Unele dispozitive sunt de asemenea prevăzute cu un buton de "evenimente" pe care pacientul îl poate accesa în cazurile în care prezintă anumite simptome sau în orice circumstanță în care dorește măsurarea suplimentară a TA. În sfârșit, există dispozitive mai complexe care monitorizează concomitent TA și electrocardiograma.
Valorile-prag normale ale TA medii măsurate cu ajutorul MATA diferă de cele stabilite pentru măsurătorile instantanee și, de asemenea, trebuie judecate în contextul vârstei, al anumitor stări fiziologice (de exemplu sarcina) sau patologice (obezitatea, diferite aritmii) sau al medicației urmate. Din acest motiv, rezultatul automat generat de softul dispozitivului de monitorizare va trebui interpretat întotdeauna de medicul cardiolog curant și individualizat după caz.
Rezumând, principalele avantaje oferite de MATA ca tip de investigare a HTA, comparativ cu simpla măsurare instantanee a TA fie la cabinet fie la domiciliu ar fi următoarele:
_300_162_r@2x.png "ReumaDiagnostic"){kind=logo}
