Articole

Abstract.

Introducere: Progresele realizate în radioterapie fac posibilă aplicarea unui plan de radioterapie individualizat. Indicaţia terapeutică este stabilită în cadrul comisiei oncologice la care participă toţi factorii implicaţi în diagnosticul şi primul act terapeutic efectuat. Stadializarea TNM a cancerelor sferei ORL și utilizarea ghidurilor terapeutice (NCCN, ESTRO sau DEGRO) stau la baza indicațiilor în efectuarea unei radioterapii externe. Monitorizarea continuă a stării de nutriție a pacientului și implementarea măsurilor necesare de menținere a greutății în timpul tratamentului combinat este obligatorie.

Materiale şi metode: După stabilirea stadializării TNM și a indicaţiei terapeutice în cadrul comisiei oncologice, cu recomandarea efectuării unei radioterapii adjuvante sau neoadjuvante, pacientul este supus unei examinări CT în poziţia în care va fi efectuată radioterapia externă. Mijloacele de contentie (masca de fixare în 3 sau 5 puncte) asigură imobilizarea pacientului în timpul tratamentului radiologic.

Rezultate: Volumele ţintă delimitate sunt elaborate de către radioterapeut şi sunt bazate pe informaţiile obţinute prin examinare clinică, investigaţii imagistice (CT, RMN, PET/CT) şi rezultatele examinării anatomo-patologice a materialului tisular obţinut prin biopsie sau rezecţie. Organele la risc, precum glandele parotide, glandele submandibulare, măduva spinării, cavitatea bucală, buzele, nervii optici, chiazma optică, laringele sunt delimitate. Tumora primară și ariile ganglionare cervicale (nivel I–V) sunt delimitate în secțiunile axiale CT efectuate și vor fi incluse în volumul de iradiat conform recomandărilor actuale. Planul de iradiere realizat include dozele limită acceptate pentru limitarea efectelor secundare la organele la risc, norme stabilite în ghidurile terapeutice. Dozele aplicate în volumele ţintă ce includ zonele cu boală microscopică (CTV) sau macroscopică (GTV) sunt cele stabilite în ghidurile terapeutice şi variază de la 50,4Gy până la 70Gy sau mai mult, aplicate în fracţiuni de 1,8 sau 2,0Gy. Iradierea se realizează prin tehnica IMRT-VMAT. Controlul imagistic al localizării isocentrului și a modificărilor induse în tumora primară și ariile ganglionare invadate permite adaptarea planului de iradiere acestor modificări.

Concluzii: Prin aplicarea acestei tehnici înalt 3D-conformaţionale sau IMRT de tip VMAT, este posibilă aplicarea unui tratament radiologic de înaltă calitate, cu efecte secundare minore şi control tumoral local maxim. Protejarea structurilor sensibile ca glandele salivare, măduva spinării, cavitatea bucală, fac posibilă reducerea maximală a efectelor secundare atât de temute, precum mucozita acută, disfagia și xerostomia. Doze curative înalte de până la 70–72Gy în fracțuni de 1,8 sau 2,0Gy sunt aplicabile și îmbunătățesc controlul tumoral. Tratamentul suportiv în timpul radiochimioterapiei asigură aplicarea în timp minim și fără întreruperi a dozelor maximale necesare.