Articole

 Introducere: Progresele realizate în radioterapie fac posibilă aplicarea unui plan de radioterapie individualizat la pacientii cu tumori ale jonctiunii faringo-esofagiene. Indicaţia terapeutică si secventa diferitelor metode terapeutice (chirurgia, chimioterapia si radioterapia) este stabilită în cadrul comisiei oncologice la care participă toţi factorii implicaţi în diagnosticul şi primul act terapeutic efectuat. Stadializarea TNM a cancerelor sferei ORL si utilizarea gidurilor terapeutice (NCCN, ESTRO sau DEGRO) stau la baza indicatiilor in efectuarea unei radioterapiei externe. Monitorizarea continua a starii de nutritie a pacientului si implementarea masurilor necesare de mentinere a greutatii in timpul tratamentului combinat este obligatorie.

Materiale şi metode: După stabilirea stadializarii TNM si a indicaţiei terapeutice în cadrul comisiei oncologice, cu recomandarea efectuării unei radioterapii adjuvante sau neoadjuvante, pacientul este supus unei examinări CT în poziţia în care va fi efectuată radioterapia externă. Mijloacele de contentie (masca de fixare in 3 sau 5 puncte) asigura imobilizarea pacientului in timpul tratamentului radiologic.

Rezultate: Volumele ţintă delimitate sunt elaborate de către radioterapeut şi sunt bazate pe informaţiile obţinute prin examinare clinică, investigaţii imagistice (CT, IRM, PET/CT) şi rezultatele examinării anatomopatologice a materialului tisular obţinut prin biopsie sau rezecţie. Organele la risc, precum glandele parotide, glandele submandibulare, maduva spinarii, cavitatea bucala, buzele, laringele, glanda tiroida si parenchimul pulmonar sunt delimitate. O atentie deosebita trebuie data muschilor constrictori ale faringelui si esofagieni pentru a nu influenta dinamica actului de deglutitie. Tumora primara si ariile ganglionare cervicale (level-urile I – V) precum si ariile ganglionare ale mediastinului superior de carina pulmonara incluzind ggl. paraesofagieni si paratraheali sunt delimitate in sectiunile axiale CT efectuate si vor fi incluse in volumul de iradiat conform recomandarilor actuale. Planul de iradiere realizat include dozele limită acceptate pentru limitarea efectelor secundare la organele la risc, norme stabilite în ghidurile terapeutice elaborate. Dozele aplicate în volumele ţintă ce includ zonele cu boală microscopică (CTV) sau macroscopică (GTV) sunt cele stabilite în ghidurile terapeutice elaborate şi variază de la 50,4 Gy până la 70 Gy sau mai mult, aplicate în fracţiuni de 1,8 sau 2,0 Gy. Iradierea se realizează printr-o tehnică cu modularea intensităţii (IMRT); în cadrul institutului nostru folosim o variantă a IMRT numită VMAT (volume modulated arc therapy). Controlul imagistic al localizarii isocentrului si a modificarilor induse in tumora primara si ariile ganglionare invadate permite adaptarea planului de iradiere acestor modificari (radioterapie adaptiva).

Concluzie: Prin aplicarea unei acestei tehnici înalt conformaţionale ca radioterapia cu intensitate modulata de tip VMAT, este posibilă aplicarea unui tratament radiologic de înaltă calitate, cu efecte secundare minore la nivelul glandelor salivare, ale sistemului muschilor implicati in deglutitie cu un control tumoral local maxim. Protejarea structurilor sensibile ca si glandele salivare, maduva spinarii, cavitatea bucala si a muschilor implicati in deglutitie fac posibila reducerea maximala a efectelor secundare atit de temute ca mucosita acuta, disfagia si xerostomia. Doze curative inalte de pina la 70 Gy – 72 Gy in fractiuni de 1,8 sau 2,0 Gy sunt aplicabile si imbunatatesc controlul tumoral. Tratamentul suportiv in timpul radiochimioterapiei asigura aplicarea in timp minim si fara intreruperi a dozelor maximale necesare.