Consecintele unei supradoze de aspirina

Aspirina este al treilea nume pentru acidul acetilsalicilic, substanta utilizata frecvent in medicamentele recomandate pentru ameliorarea durerilor.
Medicamentele sunt folosite din cele mai vechi timpuri, mai exact inca din vremea medicului grec Hipocrate, in sec 5 i.Hr. Acesta folosea extract din pulbere de scoarta de salcie in tratamentul pacientilor care prezentau dureri si aveau febra.

1. Salicinul
Salicinul a fost preluat cu succes din scoarta de salcie in 1829. In 1875, s-a descoperit ca salicilatul de sodiu, predecesor al aspirinei, detine proprietatea de a ameliora durerea.

2. Salicilatul de sodiu
Salicilatul de sodiu, in forma sa naturala, nu a fost extrem de utilizat deoarece provoaca iritatii ale mucoasei stomacului, insa, in 1897, Felix Hoffman, chimist german la compania Bayer, a schimbat medicina pentru totdeauna.

Mai exact, acesta s-a folosit de toate metodele de ameliorare ale durerii de la vremea respectiva, inclusiv de salicilatul de sodiu, pentru a trata artrita tatalui sau, dar salicilatul de sodiu a cauzat tatalui sau aceleasi probleme de stomac pe care le cauza oricarei persoane, motiv pentru care Hoffman a incercat sa creeze o formula cu mai putin acid salicilat.

Studiile sale au condus la sinteza de acid acetilsalicilic sau ASA, iar in scurt timp, ASA a devenit cea mai utilizata metoda de tratament impotriva durerilor.

In 1970, farmacologul din Marea Britanie, John Vane, a inceput sa studieze modul in care aspirina functioneaza pentru a ameliora durerea si pentru a reduce febra. Astfel, Vane si colegii sai au descoperit ca aspirina inhiba ireversibil o enzima numita ciclooxigenaza, implicata in productia substantei numita prostaglandina.

Aceasta substanta chimica imbunatateste elasticitatea vaselor de sange si altereaza functia trombocitelor. Astfel, aspirina poate afecta coagularea sangelui.

1. Intentionat
Din diferite motive, oamenii ingereaza intentionat otravuri sau ii otravesc pe altii. Iata cateva dintre motive:
- sinuciderea;
- pentru a atrage atentia;
- pentru a comite diferite abuzuri.

2. Accidental
Copiii sunt principalele victime ale intoxicatiilor accidentale. De exemplu, intre 1972-1976 in SUA au existat peste 2 milioane de cazuri de intoxicatie accidentala pe an. Din 1976, numarul acestora a scazut la 500.000 pe an; aceasta scadere datorandu-se organizarii numeroaselor campanii de informare si prevenire. Principalele surse de intoxicatie accidentala sunt: plantele, inalbitorii, sapunurile, detergentii, vitaminele si mineralele si aspirina.

Doza necorespunzatoare copiilor si varstnicilor
Sute de medicamente recomandate doar cu prescriptie medicala sau fara prescriptie medicala contin aspirina. In mod accidental, intoxicatia cu aspirina poate aparea daca aceste medicamente sunt administrate concomitent, sunt luate in doze necorespunzatoare si pentru un timp indelungat. Aceasta situatie poate aparea mai ales in cazul batranilor care sufera de diferite afectiuni cronice.

Primele simptome ale intoxicatiei cu aspirina sunt:
- tinitusul sau tiuitul urechilor si slabirea auzului;
- voma;
- deshidratarea;
- febra;
- tahipneea;
- senzatia de lesin si problemele de vedere.

Clasificarea simptomelor cauzate de intoxicatii

Simptome minore: tahipnee, insotita uneori de letargie (stare patologica caracterizata printr-un somn adanc, de lunga durata, prin pierderea cunostintei si a capacitatii de miscare), tinitus, gura uscata si ameteli, voma (apare la 3-8 ore de la otravire), febra.
Simptome moderate: tahipnee severa, somnolenta, tulburari observabile ale sistemului nervos, cum ar fi letargie si excitabilitate, dar fara coma sau convulsii.

Simptome severe: tahipnee severa, coma si uneori convulsii.

In cazul in care pacientul prezinta una din urmatoarele categorii de simptome, acesta trebuie sa merga de urgenta la spital.

- agitatie, febra, convulsii, confuzie, coma, colaps (insuficienta circulatorie periferica, manifestata prin slabiciune, scaderea brusca a tensiunii arteriale, aritmie);
- hipotensiune arteriala;
- tahipnee;
- tahicardie;
- sangerari abundente;
- halucinatii;
- somnolenta severa;
- convulsii;
- nervozitate (severa);
- tulburari de vedere;
- tinitus (continuu);
- cefalee (severa sau continua);
- greturi si stari de voma (severe sau continue).

De asemenea, pacientul trebuie sa merga la medic si daca prezinta simptome mai usoare, deoarece acesta trebuie fie sa ii intrerupa tratamentului, fie sa ii reduca dozele.

In primul rand, medicul este interesat de istoricul afectiunii (anamneza), dupa care va efectua un examen clinic pentru a identifica cauzele si substanta care a cauzat intoxicatia.

Totodata, acesta va solicita cateva analize de laborator pentru a vedea cat de grave sunt leziunile provocate organelor care au intrat in contact cu aspirina. In functie de timpul care a trecut de la ultima doza de aspirina, medicul va solicita prelevarea unei probe de sange pentru a vedea cantitatea de aspirina prezenta in sistemul sanguin.

1. Stabilizarea functiilor vitale

Medicul se va asigura ca victima respira normal si ii va verifica semnele vitale, inclusiv temperatura corpului. De asemenea, medicul se va asigura de luciditatea pacientilor prin practicarea unei scurte sesiuni de intrebari si raspunsuri.

Daca victima nu este coerenta, medicul va trebui sa ii asigure pacientului o masca de oxigen, pentru a respira normal, ajutand totodata si la oxigenarea normala a organelor interne.

2. Recoltarea de sange pentru examenele de laborator

Un singur test de sange va masura cantitatea de salicilat (ingredientul activ din aspirina) din intregul sistem sanguin. Exista cazuri cand nivelul de salicilat creste chiar daca pacientul nu si-a administrat aspirina. Aceasta situatie apare cand pacientul a luat drajeuri sau comprimate cu eliberare prelungita (retard), adica salicilatul este eliberat lent in fluxul sanguin.

3. Recomandarea tratamentului

Medicul va decide asupra tratamentului, in functie de doza de ingredient activ ingerat, timpul care a trecut de la ingerare, varsta, simptomele si ph-ul sanguin.

Tratamentul in cazul unei supradoze de aspirina are 3 obiective:

1. Sa previna viitoarele absorbtii ale aspirinei in organism;
2. Sa corecteze deshidratarea si dezechilibrul acido-bazic;
3. Sa reduca nivelul de salicilati de la nivelul organismului.

Lavajul gastric este eficient in acest situatii numai daca nu au trecut mai mult de 60 minute de la ingerarea salicilatului.
Lavajul se face cu o solutie izotona de clorura de sodiu incalzita la 38 grade Celsius. Caile respiratorii trebuie protejate inainte de lavajul gastric.

Ajutorul medical este necesar deoarece sunt recomandate medicamente si proceduri care reduc efectele negative cauzate de supradoza de aspirina.

Aceste actiuni pot include:

Intubatia oro-traheala si ventilarea mecanica in cazul persoanelor agitate sau al celor care sunt in coma;
Medicatie simptomatica – medicamente necesare tratarii convulsiilor, tulburarilor nervoase sau a altor efecte adverse cauzate de supradoza de aspirina.

1. Medicamentele vor fi administrate numai la recomandarea medicului sau farmacistului.
2. Niciodata pacientul nu se trateaza „dupa ureche”. 3. Pentru a proteja copiii de administrarea accidentala a medicamentelor, acestea trebuie depozitate in recipiente cu capac, intr-un dulap inchis.
4. Luati in serios amenintarile de sinucidere!
5. Intotdeauna medicul trebuie anuntat in legatura cu efectele secundare sau reactiile adverse aparute in timpul unui tratament medicamentos.
6. Niciodata nu trebuie administrata o alta doza decat cea recomandata de medic.
7. Spuneti-i medicului despre toate medicamentele pe care le-ai luat, fie ca sunt cu prescriptie medicala sau nu.