Cum ne putem proteja de virozele respiratorii

Generalitati

Infectiile virale afecteaza, de obicei, tractul respirator superior sau inferior. Desi aceste infectii pot fi clasificate in functie de virusul care le cauzeaza, acestea sunt, in general, clasificate in functie de conditia in care sunt implicate (de exemplu raceala, bronsiolita, crup).

In general, agentii patogeni specifici provoaca frecvent manifestarile clinice specifice (de exemplu, virusul scincial respirator cauzeaza, de obicei, bronsiolita), totusi acestia pot provoca mai multe tipuri de sindorame respiratorii virale.

Severitatea bolii virale variaza foarte mult: forma grava a bolii este mai des intalnita la persoanele in varsta si copii. Morbiditatea poate fi rezultatul direct al infectiilor virale sau poate fi indirecta, in cazul agravarii conditiilor care stau la baza manifestarilor cardiopulmonare sau a supraifectiei bacteriene de la nivelul plamanilor, sinuzitelor paranazale sau ale urechii medii.

Virusurile se respandesc prin picaturi: can cineva infectat tuseste sau stranuta, picaturile care contin virusurile sunt eliberate in aer. De asemenea, virusii ajung pe maini sau pe tesuturi atunci cand se sufla nasul. Acesti virusi pot trece apoi catre alte persoane sau obiecte. Acestea se raspandesc cu usurinta de la persoana la persoana oriunde multi oameni ating acleasi obiecte, cum ar fi clantele usii sau balustradele din autobuz, tramvai , metrou sau scara blocului.

Virusii sunt, de asemenea, mai predispusi sa se raspandeasca daca oamenii intra in contact direct, unul cu celelalt, de exemplu, dand mana sau imbratisandu-se.

Adenovirusurile sunt virusuri ADN care sunt dobandite prin contactul cu diverse secretii (inclusiv cu cele de pe degetele persoanelor infectate) de la o persoana infectata sau prin contactul cu un obiect contaminat (de exemplu, prosop, instrument). Infectia poate fi preluata atat din aer cat si din apa (in timpul inotului). Infectiile virale asimptomatice respiratorii pot dura luni sau chiar ani de zile.

Semne si simptome

Simptomele comune pentru cele mai multe dintre infectiile cu adenovirus includ:
- febra
- secretii nazale
- dureri in gat
- ochi inlacrimati
- tuse severa
- inflamarea ganglionilor limfatici
- dureri de cap
- senzatie de neliniste
- tuse neproductiva (crup)
- varsaturi
- sensibilitate abdominala.

Tratamentul infectiilor cu adenovirus

Infectiile cu adenovirus seamana in multe privinte cu infectiile bacteriene. Antibioticele nu se folosesc in tratarea infectiilor virale. Totusi in aceste situatii se poate folosi medicatia alternativa care poate implica utilizarea de macrolide, tetracicline sau clindamicina, mai ales in cazul pacientilor la care nu se poate administra penicilina.

Ribavirina intravenoasa este un potential tratament pentru adenovirus. Pentru ca bacteriile sa fie distruse, se vor folosi doze mari de penicilina, intravenos, tip de doua pana la sase saptamani, urmate de administrarea pe cale orala a acesteia timp de sase-doisprezece luni. Tratamentul de sustinere include repaus la pat, antipiretice si analgezice.

Raceala - infectiile tractului respirator superior, coriza

Aproximativ 50% dintre toate racelile sunt cauzate de unul dintre cele 100 de serotipuri de rinovirusuri. Coronavirusurile stau la baza unora dintre focarele si infectii provocate de gripa, parainfluenza, enterovirus, edenovirus, virusul respirator sincitial si metapneumovirus care pot declansa inclusiv raceala, mai ales la pacientii care experimenteaza reinfectarea. Infectiile cu rinovirus apar cel mai frecvent toamna si primavara, fiind mai putin frecvente in timpul iernii.

Rinovirusurile sunt cel mai des raspandite prin contact direct de la o persoana la alta, desi pot fi contactate si prin respiratia particulelor de aerosoli. Principalii inhibitori al infectiei sunt anticorpii neutralizati specifici din secretii si ser, indusi de expunerea anterioara la acelasi virus sau la altul asemanator. Susceptibilitatea la raceala nu este afectata de temperaturile scazute, de starea generala de sanatate si nutritia bolnavului sau de prezenta altor anomalii ale tractului respirator superior.

Semne si simptome

Dupa o perioada de incubatie de 24-72 de ore, simptomele debuteaza cu disconfort la nivelul gatului, urmate de stranut, rinoree, obstructie nazala si stare generala de rau. Temperatura este de obicei normala in mod special atunci cand agentul patogen este rinovirus sau coronavirus. Secretiile nazale sunt apoase si abundente, in primele zile, iar apoi devin purulente.

Secretiile mucopurulente nu indica o suprainfectie bacteriana. Tusea este de obicei usoara, dar dureaza cel putin doua saptamani. Cele mai multe dintre simptomele unei raceli necomplicate se trateaza in termen de 10 zile. Printre complicatiile racelii sunt astmul si bronsita cronica.

Sputa purulenta sau simptomele caracteristice intalnite in alte afectiuni ale tractului respirator inferior nu sunt intalnite in cazul infectiei cu rinovirus. Sinuzitele purulente si otita medie pot fi rezultatul infectiilor virale sau a infectiilor bacteriene secundare.

Tratament

Tratamentul va fi simptomatic, intrucat nu exista tratament specific. Ar putea fi recomandate antipiretice si analgezice care ar diminua febra sau durerile din gat. Decongestionantele nazale pot reduce obstructia nazala. Decongestionantele topice sunt mai eficiente decat cele orale, dar utilizarea acestora mai putin de 3-5 zile poate determina reaparitia congestiei.

Rinoreea poate fi ameliorata prin administrarea medicamentelor care fac parte din prima generatie de antihistaminice sau bromura de ipratropiu (intranazal). Totusi aceste medicamente ar trebui sa fie evitate de persoanele in varsta si de cele cu hipertrofie benigna de prostata sau glaucom.

Antihistaminicele de prima generatie provoaca frecvent sedare, dar cele din a doua generatie sunt ineficiente in tratarea racelilor. Antihistaminicele si decongestionantele nu sunt recomandate copiilor cu varsta sub 4 ani. De asemenea, inclusiv zincul, echinaceea dar si vitamina C au fost considerate a fi utile in terapiile pentru tratarea racelilor, dar nu s-a dovedit in mod clar eficienta niciunuia.

Prevenire

Nu exista vaccinuri. Vaccinurile polivalente bacteriene, citricele, vitaminele, lumina ultravioleta, aerosolii cu glicol si alte cai populare de atac nu previn aparitia racelilor comune. Spalarea mainlor si utilizarea dezinfectantilor in cazul unui mediu contaminat pot diminua gradul de raspandire al infectiei.

Antibioticele nu se vor administra cu exceptia cazului in care exista dovezi clare de infectie bacteriana secundara. La pacientii cu boli pulmonare cronice se vor administra atibiotice cu cat mai putine efecte adverse.

Gripa

Gripa este o infectie respiratorie virala care cauzeaza febra, coriza, tuse, dureri de cap si stare generala de rau. Mortalitatea este posibila in timpul epidemiilor sezoniere, in special in randul pacientilor cu risc crescut (de exemplu cei care sunt institutionalizat, sufera de insuficienta cardioresporatorie, femeile insarcinate in ultimul trimestru de sarcina, copii foarte mici).

In timpul pandemiilor gripa poate fi periculoasa chiar si pentru persoanele sanatoase. Diagnosticul se stabileste clinic si depinde de manifestarile epidemiologice locale. Morbiditatea si mortalitatea la acesti pacienti se poate pune pe seama agravarii bolii sau conditiei subiacente, sindromului de detresa respiratorie acuta, pneumoniei virale primara sau pneumoniei bacteriana secundara.

Semne si simptome

Perioada de incubatie variaza intre 1-4 zile, cu o medie de aproximativ 48 de ore. In cazurile usoare, multe dintre simptome sunt asemanatoare cu cele ale unei raceli comune (durere de gat, rinoree). De asemenea, poate sa apara inclusiv conjunctivita usoara. Gripa obisnuita la adulti este caracterizata prin debutul brusc al frisoanelor, febra, tuse si dureri generalizate (in special in zona spatelui si a picioarelor). Durerile de cap sunt accentuate si deseori sunt insotite de fotofobie si dureri retrobulbare.

Complicatii

In cazul pneumoniei poate fi intalnita tusea accentuata, sputa cu sange, dispnee si raluri. Prezenta penumoniei bacteriene secundare este sugerata de persistenta sau recurenta febrei si a tusei dupa boala primara care pare a fi vindecata. Dupa o gripa de tip A sau B rareori se pot manifesta encefalita, miocardita, mioglobinuria si insuficienta renala.

Tratamentul simptomatic

Acesta implica uneori medicamente antivirale, odihna, hidratare si antipiretice. Se va evita administrarea aspirinei la pacientii cu varsta sub 18 ani. Complicatiile infectiilor bacteriene necesita antibioticele adecvate. In cazul gripei se recomanda: medicamente antivirale in termen de 1-2 zile de la debutul simptomelor pana la scaderea febrei, in functie de severitatea simptomelor si pana la reintoarcerea activitatii normale.

Tratamentul cu medicamente antivirale este recomandat in cazul pacientilor care se incadreaza in categoriile de risc crescut si care dezvolta simptome asemanatoare cu ale gripei. In acest caz tratamentul precoce poate preveni complicatiile. Inhibitorii de neuraminidaza interfera cu eliberarea virisului gripal in celulele infectate si pot opri raspandirea infectiei.

Infectia cu virusurile paragripale

Virusurile paragripale includ virusurile care provoaca diverse boli respiratorii care variaza de la raceli la cele asemanatoare cu gripa sau pneumonia. Crupul este una dintre manifestarile cele mai severe si des intalnite. Diagnosticul se va stabili in urma examenului clinic. Tratamentul va fi de sustinere.

Virusurile paragripale provoaca infectii repetate, dar in cazul reinfectarii se va manifesta o forma mai usoara a bolii. Astfel la adultii imunocompetenti, majoritatea infectiilor sunt asimptomatice sau usoare. Cel mai frecvent, boala implica, la copii, tractul respirator superior, fiind sau nu prezenta febra usoara.

Simptomele


Acestea variaza in functie de tipul de infectie. Simptomele asemanatoare cu cele ale racelii implica prezenta secretiilor nazale si tusea usoara. Manifestarile respiratorii prezente la copii mici care sufera de bronsiolita sau au un sistem imunitar slabit pot pune viata acestora in pericol.

In general, simptomele includ:
- dureri in piept
- tuse
- crup
- febra
- secretii nazale
- scurtarea respiratiei
- dureri in gat
- nas infundat
- respiratie suieratoare

Tratament

Nu exista nici un tratament specific pentru infectiile virale. Tratamentele specifice vor fi aplicate doar in cazul simptomelor de crup si bronsiolita.

Virusul sincitial respirator si infectiile umane cu metapneumovirus

Virusul sincitial respirator si metapneumovirus provoaca infectii sezoniere ale tractului respirator inferior, intalnite in mod special in randul sugarilor si al copiilor mici.

Boala poate varia in intensitate: poate fi asimptomatica, usoara sau severa determinand aparitia bronsiolitei sau a pneumoniei. Desi diagnosticul se poate pune clinic, inclusiv analizele de laborator pot fi utile in acest sens. Tratamentul este de sustinere.

Simptome si semne

Cel mai des se manifesta bronsiolita si pneumonia. Aceste boli debuteaza cu simptome prezente la nivelul tractului respirator superior si febra, progresand in cateva zile cu dispnee, tuse si respiratie suieratoare. Apneea poate fi un simptom initial de virus sincitial respirator la sugari.

La adultii sanatosi si la copii mai mari, boala este de obicei usoara si poate avea forma unei raceli afebrile. Cu toate acestea la varstnici sau persoanele cu imunitatea compromisa sau care sufera de boli cardiovasculare se poate manifesta o forma severa a bolii. Se pare ca afectiunile declansate de virusul sincitial respirator si cele care rezulta in urma infectiilor umane cu metapneumovirus sunt similare.

Tratament

Tratament de sustinere. Medicul ar putea recomanda medicamente eliberate fara prescriptie medicala: acetaminofen sau ibuprofen pentru scaderea febrei. Antibioticul poate fi prescris daca exista vreo complicatie bacteriana cum ar fi pneumonia bacteriana. In caz contrar este necesar consumul de fluide, evitarea deshidratarii si odihna.

Asistenta medicala spitaliceasca

Uneori poate fi necesara internarea intr-o unitate spitaliceasca, in cazurile severe ale afectiunilor pentru administrarea de fluide pe cale intravenoasa si de oxigen umidificat. Sugarii si copiii internati pot fi cuplati la aparate de ventilatie mecanica pentru a li se usura respiratia. In unele cazuri severe se pot utiliza nebulizatoare cu rol bronhodilatator pentru a se ameliora respiratia suieratoare sau weezingul.

Coronavirusurile si sindromul respirator acut sever

Infectiile cu coronavirusuri la oameni cauzeaza cele mai multe dintre simptomele de raceala obisnuite. Sindromul respirator acut sever (SRAS) este o infectie grava care ar putea pune in pericol viata bolnavilor, fiind declansat de un virus necunoscut din familia coronaviridae (cunoscuta ca fiind a doua principala cauza care a declansat racelile comune). Acest virus a fost numit coronavirus asociat cu SRAS.

SRAS initial se manifesta asemanator cu gripa, dar afectiunea poate progresa spre pneumonie, insuficienta respiratorie si in unele cazuri chiar deces. Rata mortalitatii asociata cu SRAS este mai mare decat cea a gripei comune sau alte infectii ale tractului respirator.

Cauze

SRAS este cauzata de unul din virusurle familiei coronavirusurilor (din aceeasi familie care poate provoca raceala comuna). Cand o persoana care are SRAS stranuta sau tuseste picaturile infectate vor fi prezente in aer. Virusul SRAS poate fi contactat prin respiratia sau atingerea acelor particule. Virusul supravietuieste pe maini sau tesuturi precum si pe alte suprafete pana la 6 ore sub forma acestor picaturi si pana la 3 ore dupa ce picaturile s-au uscat.

Simptome

Simptomele apar, de obicei dupa 2-10 zile dupa ce o persoana intra in contact cu virusul. Persoanele cu simptomele de boala acuta sunt contagioase. Nu se cunoaste insa daca acestea sunt contagioase inainte sau dupa aparitia simptomelor. Cele mai des intalnite manifestari sunt:
- tusea care debuteza la 2-3 zile dupa alte simptome
- dificultatile de respiratie
- febra mai mare de 38 C
- frisoane si tremuraturi
- dureri de cap
- dureri musculare

Printre simptomele mai putin comune se enumera:
- tuse productiva
- diaree
- ameteli
- greata si varsaturi
- rinoree
- durere in gat

La unele persoane simptomele pulmonare se pot inrautati dupa a doua saptamana de boala, chiar si dupa ce febra s-a oprit.

Tratament

Persoanele care presupun ca ar putea avea SRAS ar trebui sa consulte medicul urgent. Iar in cazul in care specialistul considera ca aceasta boala ar putea fi prezenta le va izola in spital. Tratamentul poate include:
- antibiotice pentru tratarea bacteriilor care cauzeaza pneumonie
- medicamente antivirale
- doze mari de steroizi care vor reduce inflamatia la nivelul plamanilor
- oxigen si sustinerea respiratiei cu ajutorul unor mecanisme (respiratie mecanica).

Cum ne putem proteja de virozele respiratorii?

Unul dintre cele mai eficiente lucruri pe care le putem face pentru a ne proteja pe noi si pe ceilalti de acesti virusi este oprirea raspandirii lor:

- Spalati-va frecvent mainile si mainile copiilor (deoarece copiii nu acorda la fel de multa atentie igienei personale si deoarece sistemul lor imunitar nu este inca deplin dezvoltat, este mai probabil sa se infecteze si sa transmita infectia). Sapunul normal este suficient de bun, nu exista nicio dovada ca sapunurile speciale antibacteriene sau antivirale sunt mai bune. Important este sa spalam mainile bine cu sapun, timp de cel putin 20 de secunde si apoi sa le clatiti sub apa curenta.

- Nu va atingeti fata cu mainile. Este posibil sa va infectati daca va atingeti gura sau nasul cu mainile dupa ce ati atins ceva care germeni.

- Nu beti din pahare sau sticle pe care altii le-au folosit

- Daca sunteti bolnav, puteti face urmatoarele lucruri pentru a-i proteja pe ceilalti: -Acoperiti-va nasul si gura cand tusiti sau stranutati, de preferinta cu un servetel de hartie, aruncati imediat servetelul. Spalati-va bine mainile dupa ce v-ati suflat nasul.

- Evitati sa dati mana cu alte persoane sau sa imbratisati sau sa pupati alte persoane.