Cum se manifesta alergia alimentara

Generalitati

Orice aliment poate cauza o reactie alergica, multe din alergiile alimentare aparand in primii ani de viata. Ingestia anumitor alimente la un individ alergic poate determina rapid manifestari cutanate, respiratorii, gastrointestinale chiar anafilaxie.

Alergiile alimentare afecteaza 2,2% pana la 5,5% din copiii pana intr-un an de viata, pana la 8% din copiii pana in 5 ani si aproximativ 3,5% din populatia generala. La multi copii, alergia alimentara coexista cu alte manifestari atopice ca dermatita atopica, astmul sau rinita alergica.

Copiii sunt mai afectati decat adultii; majoritatea copiilor vor deveni toleranti in cativa ani, cu exceptia cazurilor de alergie la arahide, nuci, fructe de mare. Alergia alimentara trebuie deosebita de “reactii adverse la alimente” ce nu au mecanisme imune, dar mimeaza alergia alimentara in ceea ce priveste manifestarile clinice.

Evitarea stricta a alergenului incriminat este singura terapie dovedita. Pacientii cu istoric de reactie alergica imediata sau anafilaxie, cei cu astm si cei cu alergie alimentara asociata cu reactie severa (arahide, nuci, peste si fructe de mare) ar trebui sa poarte la ei autoinjector cu adrenalina.

Testul de provocare dublu orb placebo controlat este standardul de aur in diagnosticul alergiei alimentare (in unitate spitaliceasca, sub stricta supraveghere medicala).

“Reactiile adverse alimentare” cuprind o varietate de reactii post ingestie alimentara. AAAI a definit “reactia adversa alimentara” ca fiind orice reactie neobisnuita ce apare post ingestie de alimente sau aditivi alimentari (salicilati, amine biogene, nichel, acid benzoic, antioxidanti, coloranti, glutamat monosodic si arome).

Aceste reactii pot fi impartite in 2 tipuri:
- alergie alimentara;
- intoleranta alimentara.

Alergia alimentara este reactia adversa datorata unui mecanism imunologic (IgE mediat si/sau non IgE mediat).

In contrast, intoleranta alimentara este o reactie adversa datorata unui mecanism neimunologic (de ex: greata si varsatura induse de tiramina din carnea de peste sau vita marinata sau afumata, stricata, invechita; toxine rezultate din manipularea necorespunzatoare a produselor alimentare: histamina in cazul intoxicatiei scombroide).

Cum se manifesta alergia

A. Reactii IgE mediate (simptomele apar in cateva minute/ore):
• Cutanate: sunt cele mai comune manifestari; ex: urticarie acuta si angioedem; urticaria cronica nu este aproape niciodata cauzata de alergia alimentara.

Gastrointestinale: reprezentate de greata, varsatura, diaree, dureri abdominale si crampe.

Sindromul de alergie orala (SAO): pacientii alergici la anumite polenuri pot avea reactii post ingestie alimentara din cauza unor reactii incrucisate; se caracterizeaza prin prurit lingual, faringian, palatin si al urechilor.

Poate sa apara insa edemul buzelor, limbii si faringelui, simptome care pun viata in pericol si necesita tratament de urgenta. Exemplu: a aparut SAO dupa ingestia de mere, morcov, pastarnac, telina, cartofi, pere, kiwi crude sau alune la pacientii sensibilizati la polenul de mesteacan (Betulla verrucosa).

Nu toti pacientii alergici la polen dezvolta alergii alimentare! Exista insa indicii ca dupa imunoterapia specifica pentru polen se pot ameliora si anumite alergii alimentare.

Respirator: reprezentate de stranut, rinoree, prurit ocular, otic, palatin, bronhospasm, edem laringian;

• Anafilaxie: simptomele anafilaxiei indusa alimentar cuprind prurit orofaringian, edem laringian, stridor, tuse, dispnee, wheezing si disfonie.

Anafilaxia alimentara indusa de exercitiu: sindrom caracterizat prin hipertemie, eritem, prurit ce poate progresa fulminant cu urticarie generalizata, edem laringian, bronhospasm, simptome gastrointestinale, hipotensiune si colaps vascular. Simptomatologia apare daca pacientul, la 2-6 ore dupa ingestie alimentara, face exercitiu fizic.

Unii pacienti dezvolta aceasta simptomatologie doar in asociere cu ingestia anumitor alimente, ca de exemplu telina sau crustacee.

B. Reactii non Ig E mediate (simptomele apar intre 4-72 ore): enterocolita indusa de proteine alimentare (la copiii de 4-6 luni hraniti cu formule de lapte, nu apare la copiii hraniti la san), colita alergica (frecvent la copiii pana la 6 luni), boala celiaca, dermatita herpetiforma (frecvent la copiii intre 2 si 7 ani).

Principalele alimente implicate

Desi orice aliment poate cauza o reactie alergica, cateva alimente sunt incriminate in 90% din cazuri la adulti: arahide, nuci, peste si fructe de mare, iar la copii: oua, lapte de vaca, arahide, soia, grau (in tarile scandinave si pestele).

Laptele de vaca: cea mai comuna alergie alimentara la copiii mici; pana la 4-5 ani pot deveni toleranti. Exista reactii incrucisate intre proteinele din laptele de vaca si cele din laptele de capra. Copilului cu alergie la laptele de vaca nu i se va da lapte de capra!

Oua: galbenusul este mai putin alergenic decat albusul.

Arahide: cea mai comuna alergie alimentara la copii peste 4 ani in societatile industrializate. Atentie: uleiul obtinut prin presare pastreaza proprietatile alergenice.

Nuci: nucile provoaca cele mai importante reactii (34%), urmate de caju, migdale, nuci pecan si fistic. Atentie la reactiile incrucisate intre nuci! In ultima perioada alergia la susan a devenit din ce in ce mai frecventa.

Pestele reprezinta una din cele mai frecvente cauze de alergie alimentara atat la adult, cat si la copil. Spre deosebile de alte alergene alimentare, fractiunile proteice din peste par a fi mai susceptibile la manipulare (gatire prin coacere). Pacientul alergic la ton gatit proaspat poate ingera fara probleme ton conservat.

Fructe de mare: cauza majora de alergie alimentara la adulti; reprezentate de moluste (melci, midii, stridii, melci, calamar si caracatita) si crustacee (homari, crabi, creveti).

Diagnostic

Diagnosticul incepe cu istoricul medical, examinarea fizica si determinari de laborator. Standardul de aur in diagnostic este efectuarea unui test de provocare cu alimentul incriminat.

Alte etape de diagnostic:
• jurnalul alimentar;
• dieta de eliminare;
• prick test: mai folositor pentru a exclude o alergie IgE mediata, doar sugestiv pentru prezenta alergiei alimentare exprimate clinic;
• atopy patch test: folosire limitata pentru diagnosticul alergiei alimentare nonIg E mediata;

Ig E specifice: valori peste cut-off indica faptul ca pacientul are risc peste 95% de a face reactie alergica la ingerarea alimentului respective. Daca constatati ca anumite alimente sau bauturi va produc disconfort, ar trebui sa evitati consumul acestora. Reactiile alergice care apar dupa ingerare trebuie notate in agenda.

Evitarea stricta a alergenului incriminat este singura terapie dovedita.