Herpesul oral (HSV-1)

Generalitati

Herpesul oral este o infectie a gurii si a buzelor cauzata de virusul herpex simplex (sau HSV). Virusul implica aparitia unor rani dureroase localizate pe buze, gingii, limba, cerul gurii, interiorul obrajilor si uneori pe fata si gat. De asemenea, poate declansa simptome precum febra si dureri musculare.

De obicei, oamenii confunda infectia cu aftele. Aftele sunt localizate doar in interiorul gurii, pe limba si pe cerul gurii, nu si pe alte suprafete ale pielii. Desi acestea se manifesta destul de des, nu sunt contagioase, de obicei fiind delimitate si nefiind urmate de alte complicatii. Aparitia aftelor este provocata de diverse subsante care pot irita mucoasa orala.

Exisa doua tipuri de herpes (HSV): HSV-1 si HSV-2. Aceste doua virusuri au ADN diferit si distinct si ambele provoaca leziuni orale (vezicule) si genitale; Cu toate acestea, HSV-1 este vinovat de 80% din totalul leziunilor orale si doar de 20% din leziunile genitale; in cazul HSV-2 situatia este inversa (80% genitale si 20% orale).
Studiile sugereaza ca in cazul adolescentilor mai mult de 40% din cazurile de herpes genital este declansat de HSV-1 intrucat a crescut raportul dintre contactul oral si cel genital. Sansele contactarii HSV-1 sunt destul de ridicate. Aproximativ 65% din populatie are anticorpi detectabili ai HSV-1 inca de la varsta de 40 de ani.
HSV-1 se manifesta doar la oameni.
Aftele bucale apar cel mai des la copii cu varsta de 1-2 ani, dar pot afecta persoane de orice varsta si in orice moment al anului (mai este denumit si gingivostomatita herpetica).

HSV-1 poate fi transmis prin atingerea salivei infectate, prin contactul cu mucoasele infectate sau piele. Deoarece virsul este foarte contagios, majoritatea oamenilor sunt contaminati cu cel putin un subtip de herpes HSV-1 inca inainte de varsta maturitatii.

Evolutia virusului

Dupa ce virusul este contactat de catre o persoana are o mod unic de evolutie, in trei etape:
1. Infectia primara - virusul intra in piele sau mucoase prin mici fisuri si apoi se reproduce. In aceasta etapa, apar leziunile orale si alte simptome cum ar fi febra.
- In anumite cazuri, virusul nu provoaca nici leziuni si nici simptome, motiv pentru care persoana in cauza nu este constienta de existenta lui. Aceasta se numeste infectie asimptomatica.
- Infectia asimptomatica este intalnita de doua ori mai des decat infectia cu simptome.

2. Latenta - Din zonele infectate, virusul se retrage in celulele nervoase, catre ganglionii rahidieni de la nivelul coloanei vertebrale. Acolo virusul se reproduce din nou, de obicei, fara nici un simptom si devine inactiv pana cand este reactivat in organism de anumite conditii.

3. Recurenta - Cand oamenii se confrunta cu situatii stresante emotional sau fizic, virusul se reactiveaza si provoaca noi semne si simptome.
Specialistii sugereaza ca urmatorii factori pot contribui la reaparitia virusului:
- stresul,
- razele ultraviolete (inclusiv soarele),
- febra,
- oboseala,
- modificarile hormonale (de exemplu, menstruatia),
- supresia sistemului imunitar,
- lezarea unei regiuni nervoase in care a avut loc o infectie anterioara cu HSV.

Cauze

Virusul herpes simplex este un virus de tip ADN care provoaca leziuni inclusiv in jurul gurii. Mai exact doua subtipuri de herpes pot fi cauza acestor rani:
- virusul herpes simplex de tip 1, herpes 1 sau HSV-1 - vinovat de aproximativ de 80% din cazurile de infectii cu herpes oral
- virusul herpes simplex de tip 2, herpes 2 sau HSV-2 - care provoaca aproximativ 20% din aceleasi tipuri de infectii orale.
Aceste virusuri patrund in corp prin mici fisuri sau taieturi in piele sau mucoase, prin contactul cu o persoana infectata (indiferent daca leziunile sunt sau nu vizibile). Pur si simplu atingerea unei persoane infectate este principalul mod de contagiune. Adolescentii si adultii se pot molipsi prin sarut sau contact sexual, mai ales cu virusul herpes simplex-2.
Leziunile orale si cele genitale reapar in timp, deoarece virusurile exista in organism, dar raman in stare latenta in celulele nervoase. Una dintre modalitatile prin care virusul herpes simplex se multiplica in celulele umane este preluarea nucleului celulelor si modificarea structurii sale. Nucleul modificat este cel care ofera informatii si ajuta la diangosticarea infectiilor HSV in urma examenului microscopic. Eruptia veziculelor are loc in urma maturarii particulelor HSV care rup membrana celulei umane.

Semne si simptome

Perioada de incubatie - in cazul virusului HSV-1 perioada de timp intre contactul cu virusul si aparitia simptomelor este de 2-12 zile (in medie 4-5 zile).
Perioada de manifestare a bolii - semnele si simptomele vor dura intre doua si trei saptamani, iar de obicei, acestea sunt: febra, oboseala, dureri musculare, iritabilitate.
- Multi pacienti, inainte de aparitia ranilor sau veziculelor au raportat: dureri, arsuri, furnicaturi sau mancarimi la locul infectiei. Flictenele (basicile) aparute se sparg cu usurinta si seamana cu mici ulceratii superficiale, de culoare gri-albicioasa cu baza rosie. Cateva zile mai tarziu, apare o crusta deasupra lor, de culoare galbuie.
- Leziunile orale pot fi foarte dureroase, iar mancatul si bautul se vor face cu dificultate.

Cand este necesar consultul medical

Pentru ca de cele mai multe ori leziunile herpetice sunt dureroase, multi oameni intampina dificultati cand consuma alimente sau lichide. Pentru prevenirea deshidratarii este indicat consultul medical daca aceste procese nu se pot desfasura intr-un mod adecvat.

Simptomele care sugereaza deshidratarea sunt:
- oligurie - diminuarea cantitatii de urina
- somnolenta
- iritabilitate
- xerostomie

Se va anunta medicul daca o persoana nu este sigura de tipul leziunilor orale (acestea pot apartine si altor boli mai grave decat herpesul).
In cazul in care un bebelus mai mic de 6 saptamani prezenta vezicule, se va consulta medicul. Complicatiile severe si infectiile apar mai ales la sugari. De exemplu, pe langa durerile din interiorul cavitatii bucale, HSV-1 poate afecta si functiile creierului.

Oamenii al caror sistem imunitar este slabit, ar trebui sa anunte medicul in cazul in care manifesta astfel de leziuni, intrucat acestea se pot transforma in infectii severe sau pot sa apara complicatii ale bolii. Femeile gravide trebuie sa consulte medicul imediat daca observa simptome specifice infectiei vaginale cu HSV, mai ales daca sarcina este aproape de termen.

Cand se va merge la spital
Semnele si simptomele de deshidratare sunt semnale de alarma care impun vizita de urgenta la spital. Sugarii, mai ales cei cu varsta sub 6 saptamani, trebuie sa consulte medicul pediatru sau sa mearga la camera de urgenta a unei unitati spitalicesti daca micutilor le apar vezicule in cavitatea orala sau daca acestia manifesta oligurie ori consuma mai putine lichide.

Diagnostic

Medicul va pune un diagnostic prezumptiv pe baza informatiilor furnizate de catre pacient si a examenului fizic. Aspectul caracteristic al ranilor specifice virusului herpes simplex ajuta la stabilirea cu usurinta a diagnosticului. De obicei, nu sunt necesare si alte tipuri de investigatii.

In anumite situatii, pentru stabilirea cu exactitate a tipului afectiunii medicul poate solicita efectuarea urmatoarelor teste de laborator:
- recoltarea unui esantion (tesut sau lichid) de la nivelul leziunilor pentru identificarea virusului
- cultura virala
- frotiu tzanck pentru citodiagnostic (in urma caruia se vor putea observa modificarile nucleului celulei provocate de HSV)
- analiza de antigen si anticorpi (teste serologice si PCR pentru a se determina daca infectia este cauzata de HSV-1 sau HSV-2, daca este acuta sau cronicizata).

Tratament

Se pot lua urmatoarele masuri pentru autoingrijirea la domiciliu:
- se va folosi acetaminofen sau ibuprofen pentru durerile musculare si pentru diminuarea febrei. Exista noi date obtinute in urma cercetarilor conform carora acetaminofenul poate declansa aparitia astmului la unii copii. De aceea, inainte de a fi administrat la copii, trebuie solicitat sfatul medicului.
- se vor bea multe lichide pentru a se preveni deshidratarea
- se va evita contactul fizic cu leziunile si orice secretie a acestora.

Tratamentul medical include:
- utilizarea de antipiretice si hidratarea adecvatav
- aplicarea locala de anestezic pentru ameliorarea durerii veziculelor sau a leziunilor orale - in general, medicatia pe cale orala nu este recomandata pentru persoanele cu un sistem imunitar normal, ci doar in cazul copiilor cu varsta sub 6 saptamani sau a persoanelor care sufera de boli severe

Internarea in spital este necesara in urmatoarele cazuri:
- infectia locala este severa
- infectia s-a raspandit si la alte sisteme organice
- persoanele care au sistemul imunitar slabit
- persoanele deshidratate care necesita hidratare intravenoasa
- sugarii mai mici de 6 saptamani

Eruptiile usoare necomplicate de herpes simplex nu necesita nici un tratament.
Pentru infectiile severe sunt utile medicamentele antivirale orale:
- aciclovir
- valacyclovir
- famciclovir

De asemenea aciclovir si pencilovir sub forma de unguent pot scurta durata atacurilor recurente de HSV-1, in cazul in care sunt aplicate local, inainte de a se dezvolta leziunile. Aceste medicamente pot opri replicarea virala dar nu elimina virusul HSV din organism si nici nu pot preveni eventualele recidive si de cele mai multe ori sunt folosite in cazul infectiilor cu HSV-2.

Alte masuri utile unei persoane care are herpes simplex sunt:
- Se va evita deshidratarea prin consumul a multor lichide
- Se vor utiliza medicamente pentru calmarea durerii doar cu avizul medicului
- In cazul in care apar primele simptome de deshidratare se va solicita asistenta medicala de urgenta.

Modalitati de prevenire

Pentru a reduce riscul de a contacta HSV-1 se va evita atingerea salivei, pielii si mucoaselor oamenilor care au leziuni cauzate de HSV-1. Preintampinarea HSV genital se poate face prin utilizarea prezevativelor din latex, desi protectia nu este asigurata nici in acest caz de 100%.

Prognoza
Leziunile si simptomele herpesului oral dispar complet, de obicei, in doua-trei saptamani, fara a ramane vreo cicatrice. Cu toate acestea, manifestarile pot reapare in situatii stresante.

Rareori pot exista urmatoarele complicatii:
- eczema atopica
- encefalita
- keratoconjunctivita
- faringita
- hepatita
- panaritiu (vezicule la nivelul degetelor).