Alergia la proteinele din ou

Generalitati

Ouale contin nutrienti esentiali organismului, dar cand o persoana sufera de alergie la acest aliment, corpul sau crede ca ouale sunt periculoase. Cand o persoana este alergica la oua, sistemul imun al acesteia reactioneaza la proteinele din ou.

De fiecare data cand un aliment ce contine ou ajunge in sistemul digestiv, organismul crede ca aceste proteine sunt invadatori periculosi.

Sistemul imun raspunde prin crearea de anticorpi specifici impotriva acestui aliment, care sunt facuti special pentru a lupta cu “invadatorul”. Acesti anticorpi – numiti imunoglobuline E – declanseaza eliberarea de anumite substante in organism, una dintre ele fiind histamina.

Deci, cand un copil cu alergie la ou ingereaza un aliment care contine oua, sistemul imun elibereaza o serie de substante pentru a proteja organismul. Eliberarea acestor substante poate afecta sistemul respirator, tractul gastrointestinal, pielea si sistemul cardiovascular – determinand simptome ale alergiei cum ar fi: wheezing, greturi, cefalee (dureri de cap), dureri abdominale si mancarimi ale pielii.

Majoritatea persoanelor alergice reactioneaza la proteinele din albusul de ou, dar sunt si persoane care nu pot tolera proteinele din galbenus. Alergia la ou apare de obicei la copilul foarte mic si majoritatea copiilor se vindeca inainte de a implini 5 ani.

Alergia la ou seamana cu reactiile alergice la alte alimente: apare la cateva minute sau ore de la consumarea oului.

Majoritatea reactiilor dureaza mai putin de o zi si afecteaza urmatoarele sisteme:

- pielea: sub forma unei eruptii de macule rosii, eczema sau inrosirea si tumefierea zonei periorale (din jurul gurii);
- tractul gastrointestinal: sub forma crampelor abdominale, diaree, greturi si varsaturi;
- tractul respirator: simptomele pot merge de la rinoree, mancarimi ale ochilor, lacrimare si stranut pana la declansarea unor simptome de tip astmatiform cu tuse si wheezing (respiratie suieratoare).

Majoritatea copiilor cu alergie la ou prezinta unele dintre reactiile descrise mai sus, dar un procent mic dintre ei pot avea o reactie foarte puternica numita anafilaxie. Aceasta reactie alergica severa determina edematierea gurii, gatului, a cailor respiratorii pana la plamani, determinand dificultati de respiratie.

In plus, poate aparea o scadere periculoasa a tensiunii arteriale, care il poate face pe copil sa se simta ametit sau sa-si piarda cunostinta, cauzand aparitia socului.

Pentru copiii care sunt in mod special sensibili la ou, doar fumul de la ou sau atingerea acestuia poate determina reactie anafilactica, deci ouale trebuie indepartate complet din casa.

Diagnostic

Daca doctorul suspicioneaza prezenta alergiei la ou la un copil, ar trebui sa trimita copilul la un alergolog pentru testari suplimentare. Alergologul va intreba de cat timp prezinta copilul alergia, cat timp dureaza de la ingerarea unui aliment si pana la aparitia simptomelor si daca alt membru al familiei prezinta alergii sau alte afectiuni cum ar fi eczema si astmul.

Alergologul poate efectua un test cutanat. Testul implica plasarea unul lichid ce contine extract din proteine din ou pe bratul copilului, zgariind foarte superficial pielea. Aparitia unei pete tumefiate si rosii indica prezenta alergiei.

Copilul trebuie sa nu mai ia medicatie antialergica (cum ar fi antihistaminice care se elibereaza fara reteta) cu doua trei zile inainte de test, pentru ca aceste medicamente pot interfera cu rezultatul testului.

De asemenea, majoritatea medicamentelor folosite in raceala si unele antidepresive pot influenta rezultatul unui test cutanat. E indicat ca pacientul sa intrebe medicul despre medicatia pe care eventual o ia, daca este nevoie sa fie intrerupta si pentru cat timp.

Unii medici pot de asemenea recolta o proba de sange pe care o trimit la laborator, unde va fi amestecat cu o serie de alergeni posibil implicati, si apoi verificata aparitia anticorpilor de tip Ig E.

In unele cazuri, totusi, testul cutanat pozitiv si testele de sange nu sunt suficiente pentru a demonstra ca simptomele se datoreaza proteinelor din ou. In acest caz se foloseste o testare controlata pe viu pentru a diagnostica alergia.

In cazul acestui test, pacientul nu trebuie sa consume oua sau produse care contin oua o perioada de timp, de obicei cateva saptamani. Apoi, pacientul va consuma produse care contin ou doar sub atenta observatie a medicului. Daca simptomele reapar dupa ingerarea produselor cu ou, cel mai probabil pacientul prezinta alergie la ou.

Tratament

Tratamentul alergiei la ou poate parea simplu – parintele trebuie sa asigure evitarea ingestiei oualor sau a produselor ce conti proteine din oua de catre copil. Dar atat de multe alimente sunt facute cu oua incat e foarte greu pentru parinte sa stie ce poate consuma copilul si ce nu.

Se recomanda consultarea unui dietetician pentru dezvoltarea unui plan de alimentatie care sa cuprinda toate principiile nutritive necesare copilului in timp ce evita produsele care contin oua.

In cazul in care copilul are o alergie severa, medicul poate recomanda ca parintele sa poarte cu el o doza de epinefrina pe care s-o foloseasca in caz de urgenta. Medicul poate invata parintele cum sa administreze o injectie cu epinefrina.

Cand copilul mananca accidental ceva care contine ou si incepe sa aiba simptome alergice serioase, cum ar fi tumefierea gurii, dureri toracice sau dificultati de respiratie, este necesar ca parintele sa administreze doza de epinefrina pentru a contracara reactia, in timp ce asteapta ajutorul medical.

Se recomanda ca parintele sa solicite ajutorul de urgenta daca copilul a avut nevoie de administrarea epinefinei.

De asemenea, este recomandatca parintele sa aiba un antihistaminic ce se elibereaza fara reteta, intrucat acesta poate ajuta la ameliorarea simptomelor alergiei la unii copii. Antihistaminicele ar trebui folosite pe langa epinefrina si nu in locul acesteia.

Dupa administrarea epinefrinei, copilul trebuie neaparat consultat de catre medic si tratat in continuare. Aproape o treime dintre reactiile anafilactice pot avea un al doilea val de simptome la cateva ore dupa primul atac, deci copilul trebuie tinut sub observatie medicala 4-8 ore dupa reactia alergica.

Ce poate face parintele

Cea mai usoara cale de a afla daca un aliment contine ou este sa fie citita eticheta. Producatorii de alimente sunt obligati sa listeze pe eticheta daca produsul contine urme dintre cei mai obisnuiti alergeni. Este indicat sa fie cautate afirmatii precum: “contine ingrediente pe baza de ou”, “fabricat folosind ou” sau “produs intr-o fabrica care proceseaza oua”.

Aceasta reglementare face lucrurile mai usoare decat citirea intregii liste de ingrediente. Este important ca parintele sa se asigure ca alimentele consumate de copil nu contin ou. Acest lucru inseamna sa intrebe la restaurant sau cand mananca in vizita si sa citeasca cu atentie etichetele produselor alimentare.

In timpul prepararii hranei acasa este importanta indepartarea cu atentie a urmelor de ou de pe ustensilele de bucatarie.
Desi procentul de pacienti cu alergie la proteinele din ou este mic, exista o constientizare crescanda despre alergii. Acest lucru inseamna ca oricine – de la chelner pana la producatorii de alimente – sunt mai intelegatori si mai dornici sa implineasca nevoile alimentare ale copilului.