In ultimii ani au fost cautate noi metode de tratament care, alaturi de metodele conservatoare, incearca sa realizeze o corectare cat mai eficienta a acestei probleme fizice. Scolioza continua sa ramana una dintre enigmele medicinei si aceasta pentru ca evolutia ei este plina de neprevazut, marcata de agravari si modificari la intervale neasteptate.
Situatia persoanelor care prezinta o scolioza este considerata astazi destul de grava in lumea medicala, cu atat mai mult cu cat o serie dintre cauzele presupuse a determina aparitia unei scolioze au fost inlaturate sau au capatat o incidenta mai scazuta in tarile dezvoltate (poliomielita, rahitismul, malnutritia etc). Din aceasta cauza a aparut necesitatea organizarii unor baze de tratament speciale pentru recuperarea acestei afectiuni.
Dar scolioza ridica nu numai probleme de patologie legate de prezenta ei, ci si de aspecte pur medicale, in general. Ea determina preocupari deosebite ale medicilor, pacientilor si anturajului acestora, griji legate de varsta si psihicul pacientilor, de mijloacele tehnice care stau la dispozitia medicului si kinetoterapeutului, de posibilitatile de integrare sociala corespunzatoare.
Toate acestea trebuie raportate la faptul ca pacientii sunt, de regula, adolescenti in plina dezvoltare psihosomatica, cel mai frecvent apare la fete care la aceasta varsta au foarte dezvoltat spiritul de autoanaliza si pudoare, care le determina sa-si ascunda afectiunea, in speranta rezolvarii ei spontane.
Un fapt este insa sigur in evolutia scoliozei: netratate sau tratate insuficient sau ineficient poate scurta viata pacientului datorita tulburarilor mecanice provocate de toracele dezechilibrat si deformat cu rasunet asupra viscerelor intratoracice.
Actualmente, datorita numeroaselor cazuri de scolioza se considera ca numai unghiul ce depaseste 10 grade, intra in aceasta afectiune. Scolioza, produce inconveniente de ordin estetic si functional cu atat mai grave cu cat debutul bolii este mai precoce sau descoperirea ei tardiva. Se stie ca evolutia ei este progresiva pana la sfarsitul pubertatii.
Ipoteza de la care am pornit este o ipoteza generala potrivit careia daca mijloace kinetice specifice si nespecifice sunt aplicate precoce, cu respectarea principiilor progresivitatii efortului si individualizarii tratamentului, se pot obtine rezultate bune, cu atat mai mult cu cat debutul se apropie de varsta pubertatii.
Metodele de evaluare utilizate pot fi:
1. Somatoscopie - cu ajutorul cadrului antropometric de simetrie
2. Somatometrie:
- generala: talia, bustul, greutatea, lungimea membrelor inferioare, perimetrul toracic;
- speciala: determinarea gibusului lombar, gibusului dorsal, indicele de proportie.
3. Examenul radiologic - care poate stabili diagnosticul de certitudine prin masurarea gradului de curbura prin metoda Cobb (unghiul Cobb).
Mijloacele de tratament constau din:
- exercitii statice si dinamice;
- exercitii simetrice si asimetrice;
- exercitii de respiratie;
- exerctitii cu diferite obiecte (baston);
- exercitii de membre si trunchi;
- exercitii aplicative (tararea).
Programul kinetoterapeutic poate fi precedat de masaj. In cazul in care pacientii prezinta si deficiente asociate se aplica programe de exercitii si pentru acestea. Un fapt este sigur: scolioza tratata prin mijloace kinetice determina ameliorarea/imbunatatirea mobilitatii coloanei vertebrale pana la obtinerea realinierii acesteia.
Autor: Bogdan Dimitriu, Kinetoterapeut
Clinica medicala Sport Med Center
Bld. Ion Ionescu de la Brad nr. 5, demisol, sector 1, Bucuresti (zona Baneasa)
Telefon: 031.805.99.70