Memoria este definita ca fiind capacitatea creierului de a retine si de a-si aminti diferite informatii, experiente, proceduri, abilitati si obiceiuri. Exista factori care influenteaza activitatea normala a creierului, declansand diferite probleme de memorie de la senilitate, la dementa sau Alzheimer.
Memoria este un proces complex, care comporta trei faze: invatarea, stocarea informatiei, apoi restituirea (evocarea si recunoasterea). Aceste fenomene nu se afla sub dependenta unei regiuni precise si specializate a creierului; ele se deruleaza atat la nivelul centrilor nervosi polivalenti (hipocamp, corpul mamilar si hipotalamus), cat si la nivelul fibrelor nervoase care leaga cei trei centri. In mod clasic, se disting memoria pe termen scurt, care nu dureaza mai mult de cateva minute si memoria pe termen lung.
Orice afectiune, chiar si gripa, poate afecta capacitatea de memorare a creierului. Atunci cand sistemul imunitar se lupta cu o anumita afectiune sau atunci cand o persoana se confrunta cu o durere persistenta, capacitatea de concentrare este afectata, si prin urmare apar si problemele de memorie. Exista mai multe tipuri de tulburari de memorie care afecteaza activitatea zilnica a oricarui individ, printre acestea se afla:
• Dementele, printre care cea mai cunoscuta este dementa din Boala Alzheimer;
• Amnezia;
• Amnezia disociativa;
• Ateroscleroza;
• Tumori cerebrale
• Sindromul de oboseala cronica;
• Depresia;
• Schizofrenia;
• Parkinson;
• Afazia;
• Sindromul de stres posttraumatic;
• Coreea lui Huntington;
• Tulburare de personalitate multipla.
Capacitatea normala de functionare a creierului poate fi afectata de diferite afectiuni sau situatii, care pot conduce de la degradarea memoriei pana la dementa. Bolile care afecteaza memoria, deoarece deterioreaza celulele creierului sunt: BoalaAlzheimer, accidentul vascular cerebral, traumatisme craniene si alte conditii neurodegenerative.
Problemele de memorie nu sunt cauzate doar de leziuni sau afectiuni care apar la nivelul creierului. Factorii de mediu, psihologici si emotionali pot avea un impact negativ asupra memoriei, inclusiv asupra stocarii, pastrarii, activarii, recuperarii ulterioare si folosirii informatiilor sau a amintirilor.
Stresul si tensiunile au un impact negativ semnificativ asupra capacitatii indivizilor de a memora, deoarece cauzeaza un deficit de atentie si exercita o presiune neadecvata asupra abilitatilor mentale.
Potrivit studiilor, exista o legatura intre stres, situatiile tensionate si dezvoltarea bolii Alzheimer la batranete, dar si intre ADHD (deficitul de atentie) la copii si adulti si tulburarile de memorie.
Oxigenul este unul dintre cei mai importanti factori care asigura buna functionare a creierului si, implicit, a memoriei. Cand creierul nu este suficient oxigenat, acesta nu functioneaza in parametri normali si nu poate stoca sau utiliza informatiile amintire.
De regula, oxigenarea insuficienta a creierului conduce la scaderea performantei creierului si are drept rezultat diminuarea puterii de concentrare.
Factori de mediu si fizici, care conduc la scaderea oxigenarii creierului si a fluxului sanguin cerebral, dieta neadecvata, lipsa activitatilor fizice, prezenta toxinelor in mediul inconjurator si supraponderabilitatea conduc in cele din urma la deteriorarea memoriei.
Diagnosticul de tulburare de memorie este stabilit in urma unor numeroase investigatii si teste detaliate, screening profesional si evaluarea memoriei de catre un medic specialist. Tulburarile de memorie au simptome comune in perioada de debut si pot fi identificate de catre membrii familiei, rude sau prieteni.
Dementa este o afectiune caracterizata prin scaderea progresiva a abilitatilor mentale. Ca urmare a acestui simptom, viata personala a bolnavului se va schimba radical. Una dintre cele mai frecvente si cunoscute forme de dementa este dementa Alzheimer - afectiune neurologica degenerativa. Pana in prezent nu a fost descoperit un tratament care sa vindece aceasta afectiune. Tot ce se poate face pentru acesti pacienti este diagnosticarea din timp a declinului cognitiv si aplicarea unor masuri de incetinire a acestuia. Masurile pot fi atat medicamentoase, cat si prin schimbarea stilului de viata. Vom aborda in detaliu fiecare optiune in urmatoarele paragrafe.
Senilitatea este o tulburare similara cu Alzheimer. Din punct de vedere functional, senilitatea nu este o boala deoarece apare si se aplifica odata cu inaintarea in varsta, deteriorand celulele creierului si buna functionare a memoriei.
Problemele de memorie nu constituie intotdeauna o afectiune clinica. In viata coditiana, mai ales in perioadele stresante sau tensionate, exista riscul manifestarii tulburarilor de memorie. Acest lucru poate fi cauzat si de slaba circulatie cerebrala sau de nutritia deficitara.
Investigatiile si testarile folosite in diagnosticul tulburarilor de memorie sunt de mai multe feluri:
- examen psihic in cadrul unui consult la psihiatru/psiholog/neurolog. In timpul interviului, specialistul va observa dificultatile de memorie sau atentie si va solicita teste psihometrice care sa evalueze mai detaliat potentialul declin cognitiv
- teste psihometrice: MMSE (Mini Mental State Examination), testul ceasului, Mini-Cog, MoCA (Montreal Cognitive Assessment), ACE-R (Addenbrookes Cognitive Assessment Revised).
- investigatii imagistice: CT cerebral (Computer Tomograf) sau RMN cerebral (rezonanta magnetica nucleara)
- examen clinic si paraclinic complet pentru a exclude alte cauze pentru dementa (vasculara - diabet, hipertensiune; virala/prionica; Boala Parkinson, Boala Huntington, traumatisme craniene etc.)
Procesul de formare si stocare al amintirilor este complex si implica mai ales activitatea creierului. Desi,unele simptome nu pot fi controlate, exista totusi strategii de imbunatatire a capacitatii de memorare.
Modificari ale dietei, programului de odihna, practicarea activitatilor fizice si de rutina sunt simple strategii pentru prevenirea si ameliorarea tulburarilor de memorie.
Totoodata, se recomanda si un tratament pentru imbunatatirea circulatiei sangvine la nivel cerebral, deoarece, astfel, creierul este optin oxigenat, iar capacitatea de memorare va functiona iarasi in parametri normali.
Tratamentul medicamentos se utilizeaza doar in stadiile moderat-severe ale afectiunii, ele incetinind progresia degenerarii neuronale. Optiunile psihofarmacologice disponibile in momentul de fata sunt reprezentate de inhibitorii de acetilcolinesteraza si butiril colinesteraza (donepezil, rivastigmina, galantamina) si antagonisti ai receptorilor NMDA (memantina). Recent s-a descoperit o molecula noua (Aducanumab) care promite eliminarea amiloidului Beta, aflat in exces in scoarta cerebrala in cazul Bolii Alzheimer, dar aprobarea lui a dat nastere unor controverse in lumea stiintifica.
Factorii de risc modificabili prin schimbarea stilului de viata in dementa sunt clasificati in:
- cardiovasculari: Hipertensiunea Arteriala, Obezitatea si Hipercolesterolemia
- consumul de alcool, tutun si alte substante psihoactive
- exercitiul fizic
- stimularea cognitiva
- factori psihologici (trasaturi de personalitate, depresie, anxietate)
- educatia si ruta profesionala
Daca intampinati probleme de memorie si dificultati in a procesa informatiile de baza, atunci este bine sa va consulte cat mai curand un medic.