Exista mai multe mituri legate de ingrijirea zonei genitale a femeii. Prin acest articol vom incerca sa atingem toate aspectele ingrijirii ginecologice pe care majoritatea femeilor nu le cunosc deoarece se simt jenate sa intrebe medicul asupra veridicitatii lor.
Intr-adevar pilulele contraceptive pot induce o scadere a dorintei pentru activitatea sexuala la multe femei. Acest lucru este valabil si pentru femeile aflate la menopauza, care urmeaza terapia de substitutie hormonala pentru a controla simptomele specifice, cum sunt bufeurile si modificarile de dispozitie.
Ce se poate face? O solutie ar fi schimbarea marcii de contraceptiv sau, daca acest lucru nu functioneaza, folosirea unei alte metode contraceptive. Alte opinii spun ca pilula poate fi luata pe perioade mai scurte de timp, iar in perioadele de pauza poate fi folosita o alta metoda contraceptiva.
Daca femeia foloseste substitutia hormonala pentru a controla simptomele menopauzei este bine sa discute cu medicul despre reducerea dozei.
Folosirea unui contraceptiv hormonal cu administrare intravaginala (inelul vaginal) este mai putin daunatoare. Acesta este indicat in special femeilor care prezinta efecte secundare precum greata sau varsaturile.
Potrivit studiilor, femeile care recurg la contraceptie intravaginala prezinta mai putine efecte secundare, precum greturi, vertij, cefalee, sensibilitate mamara, dureri menstruale si tulburari gastrointestinale decat cele care folosesc pilulele contraceptive.
Activitatea sexuala este ultimul lucru la care se gandeste o persoana care sufera de cefalee. Exista insa persoane care simt o nevoie imperioasa pentru intimitate in perioada prodromala a migrenelor - aproximativ cu 24 de ore inainte. Cercetatorii afirma ca acest lucru se datoreaza cresterii nivelului de serotonina - un neurotransmitator care are legatura directa cu dorinta sexuala.
Mai mult, studii recente au aratat ca 20% dintre femeile ce sufera de cefalee pot beneficia de o ameliorare semnificativa sau de o oprire a durerii de cap daca au orgasm.
De asemenea, exista femei care afirma ca activitatea sexuala le ajuta in ameliorarea crampelor menstruale (dismenoree), o explicatie posibila fiind eliberarea unor substante care induc relaxarea uterina.
Majoritatea femeilor sunt de parere ca abstinenta sexuala este cel mai bun antidot pentru prevenirea durerilor din timpul actului sexual (dispareunie).
Potrivit medicilor, lucrurile stau tocmai invers, adica, intreruperea activitatii sexuale si apoi reluarea ei poate fi mai dificila, atat fizic, cat si din punct de vedere al apetitului sexual. Aceasta afirmatie este valabila, desigur, doar in cazul in care durerea nu este secundara unei afectiuni ginecologice.
Deseori, durerea apare atunci cand femeia nu este pregatita suficient. In alte situatii, lubrifierea insuficienta (uscaciunea vaginala) determinata hormonal - ce poate aparea la femeile care alapteaza sau la cele aflate la menopauza - conduce la aparitia disconfortului sexual.
Folosirea unui lubrifiant sau a unei creme cu estrogeni aplicata la nivel vaginal (cu conditia sa nu existe contraindicatii in acest sens) este suficienta pentru a elimina disconfortul determinat de modificarile hormonale.
Daca preludiul este problema, specialistii sustin ca este necesar ca femeia sa discute cu partenerul pentru prelungirea acestuia.
Contactul sexual in timpul menstruatiei presupune un risc scazut de aparitie a sarcinii, dar un risc ridicat pentru a contacta o boala cu transmitere sexuala.
Motivul consta in modificarile balantei acid-alcaline din timpul menstruatiei, care ingaduie o proliferare mai facila a bacteriilor. In mod normal, vaginul are un pH acid, ceea ce inseamna o conditie nefavorabila dezvoltarii bacteriilor, dar sangele menstrual determina o crestere substantiala a pH-ului, facand mediul alcalin - conditie care permite bacteriilor sa se inmulteasca.
De aceea, se recomanda folosirea prezervativului daca femeia nu este sigura de starea de sanatate a partenerului.
Vaginita reprezinta o iritatie a vaginului, care poate determina o secretie vaginala in exces, arsuri si prurit local. Folosirea lenjeriei din bumbac si a unor detergenti diferiti poate reduce riscul aparitiei acestei afectiuni.
Alta metode de prevenire a vaginitei: renuntarea la sapunurile parfumate, deodorantele intime si la alte produse ce contin parfum si sunt folosite pentru igiena intima.
Daca femeia nu observa nicio ameliorare a simptomelor dupa ce a facut aceste schimbari, se recomanda un consult medical. Problema poate fi o infectie bacteriana sau fungica, o boala cu transmitere sexuala sau alta infectie care necesita ingrijire medicala.
Infectia cu potential letal cunoscuta sub numele de sindromul socului septic a fost legata de folosirea tampoanelor intravaginale ultraabsorbante.
O explicatie posibila ar fi, aceea ca avand o capacitate mare de absorbtie, sunt schimbate mai rar, iar acest fapt favorizeaza aparitia infectiilor. Astfel, se recomanda schimbarea frecventa a tampoanelor in timpul menstruatiei.
Prezenta tamponului in vagin exercita o presiune asupra uretrei, actionand ca un fel de "opritor”; astfel poate fi controlata incontinenta urinara.
Exista situatii in care se recomanda utilizarea tampoanelor, spre exemplu atunci cand femeia are incontinenta urinara in timpul exercitiilor fizice.
Totusi, nu se recomanda utilizarea frecventa a acestei metode deoarece tamponul vaginal poate determina aparitia iritatiilor si a leziunilor mucoasei vaginale.
Pentru a controla incontinenta urinara pot fi folosite tampoanele externe subtiri, create special pentru aceasta problema. Acestea sunt mai absorbante decat un tampon extern menstrual si mai sigure decat tampoanele intravaginale.
Potrivit studiilor, in general, barbatii nu transmit femeilor in timpul actului sexual o infectie fungica. Se pare ca riscul pentru infectiile recurente are legatura cu raspunsul imun al femeii fata de microorganismul respectiv.
Dezechilibrul hormonal, hiperglicemia, anumite antibiotice, pilulele contraceptive si stresul sunt alti factori predispozanti pentru infectiile fungice.
Intrucat secretia glandelor sudoripare are o compozitie asemanatoare cu cea a urinei, exista posibilitatea ca femeile care transpira mult sa prezinte un miros intepator si neplacut in regiunea genitala.
Inainte de a conchide ca prezinta o incontinenta urinara, femeia va trebui sa urmeze o igiena genitala riguroasa prin curatarea frecventa a zonei genitale cu sapun si apa, prin folosirea unei pudre pe baza de amidon pentru a indeparta umezeala si prin evitarea lenjeriei sintetice, care are tendinta de a supraincalzi si de a creste cantitatea de transpiratie.
Daca mirosul neplacut de la nivelul zonei genitale dispare, atunci cauza aparitiei acestuia a fost transpiratia, iar daca nu dispare, se recomanda un consult medical.