Orhita (Inflamatia testiculului)

Generalitati

Orhita este inflamatia unuia sau ambelor testicule, cauzata de obicei de o infectie.

Orhita poate aparea prin propagarea unei infectii, existenta in alta regiune a corpului, pe cale sanguina.

De asemenea, poate fi rezultatul unei infectii situata la nivelul epididimului, formatiunea anatomica care transporta lichidul spermatic in exteriorul testiculelor. Acest tip de infectie poata numele de orhi-epididimita.

Etiologie

Agentul etiologic al orhitei poate fi un virus sau o bacterie:
- cele mai frecvente bacterii implicate in infectia testiculelor sunt Escherichia coli, Staphylococcus si Streptococcus; orhita poate fi insotita de infectia prostatei; epididimita (infectia canaliculelor situate in regiunea posterioara a testiculelor) poate determina orhita
- bacteriile implicate in bolile cu transmitere sexuala (BTS), ca: Neisseria gonorrheae, Chlamydia trachomatis si Treponema pallidum (agentul etiologic al sifilisului), pot produce orhita la barbatii activi sexual, cu varsta cuprinsa intre 19-35 ani; persoanele cu risc crescut sunt cei cu parteneri sexuali multipli, cei cu comportamente sexuale anormale cu risc crescut de transmitere a BTS, cei ai caror parteneri au avut o BTS sau cei cu antecedente pozitive de BTS
- virusul urlian, agentul etiologic al parotiditei epidemice (oreion), poate determina si orhita. Orhita cauzata de virusul urlian apare cel mai frecvent la adolescenti (foarte rar apare la baieti sub 10 ani), debutul simptomatologiei aparand dupa 4-6 zile de la afectarea parotidelor. O treime dintre dintre pacientii bolnavi de oreion vor dezvolta orhita, avand drept consecinta aparitia atrofiei testiculare (micsorarea testiculului cu infertilitate). De aceea, este foarte importanta evitarea contactarii oreionului mai ales de catre baieti la varsta tanara. Riscul de a contacta orhita de cauza non-sexuala creste in cazul persoanelor nevaccinate impotriva parotiditei epidemice, in cazul existentei unei infectii de tract urinar, in cazul barbatilor peste 45 ani sau celor ce prezinta cateter (sonda urinara) la nivelul vezicii urinare.

Simptome

Debutul poate fi brusc cu durere la nivelul unuia sau ambelor testicule, durere ce iradiaza la nivelul canalului inghinal. Testiculele pot fi in tensiune, edematiate sau eritematoase (culoare rosu sau purpuriu). Poate aparea o senzatie de greutate la nivelul testiculelor edematiate sau poate aparea sange la nivelul lichidului spermatic.
Alte simptome ce pot aparea sunt: greata, varsaturi, febra, durere la mictiune (urinare), durere ce apare la defecatie, durere la nivelul regiunii inghinale, durere in timpul actului sexual si stare generala alterata.

In orhi-epididimita simptomatologia poate aparea sau progresa mult mai lent:
- durerea si edemul testicular sunt de obicei localizate, evoluand pe parcursul a catorva zile
- ulterior, pe masura progresiei bolii, simptomatologia se extinde la intregul testicul
- mai pot aparea durere sau usturime la mictiune (disurie).

Consult de specialitate

Majoritatea cazurilor de orhita de cauza bacteriana necesita tratament antibiotic. Se recomanda consult de specialitate daca se suspicioneaza diagnosticul de orhita bacteriana, daca apare roseata, edem, durere sau inflamatia regiunii scrotale sau testiculelor. In acest caz se va face tratament medical prompt. Daca nu se poate solicita un consult de specialitate sau daca simptomatologia se agraveaza in ciuda tratamentului antibiotic, se recomanda consultul intr-un departament de primiri urgente.

Investigatii

Medicul specialist poate efectua o serie de investigatii in scop diagnostic:

- ultrasonografia testiculului inflamat sau a ambelor testicule: poate face diagnosticul diferential intre orhita si torsiunea testiculara, alta afectiune testiculara dureroasa
- tuseul rectal este util in diagnosticarea unei infectii prostatice: acest examen este obligatoriu deoarece in cazul existentei unei infectii prostatice, tratamentul antibiotic va trebui efectuat pentru o perioada indelungata
- se va efectua un examen de secretie uretrala, ultima portiune a tractului urinar, pentru identificarea bacteriei responsabila de infectie; medicul va recolta cu un tampon steril de bumbac, procedura nefiind foarte invaziva.
De asemenea se mai fac examene sanguine pentru depistarea unei eventuale infectii cu HIV sau sifilis, in cazul in care se suspicioneaza o boala cu transmitere sexuala.

Tratament

Tratament ambulator

Tratamentul ambulator asociat tratamentului medical poate ajuta la imbunatatirea simptomatologiei. Pentru ameliorarea durerii se vor administra medicamente antiinflamatorii nesteroidiene ca Ibuprofen, Naproxen sau Acetaminofen.
Se recomanda stabilizarea testiculului afectat intr-o pozitie ce diminueaza durerea. Se va aplica local punga cu gheata. Este contraindicata aplicarea de gheata direct pe piele, intrucat pot aparea degeraturi (leziuni cauzate de gheata). Este recomandat ca gheata sa fie infasurata intr-un material inainte de aplicarea pe piele. Aplicarea de gheata se va face timp de 10-15 minute, de mai multe ori pe zi, in primele doua zile. Acest lucru va diminua tumefierea si durerea.


Tratament medical

Majoritatea cazurilor de orhita si toate cazurile de orhiepididimita necesita tratament antibiotic. Terapia antibiotica este necesara pentru vindecarea infectiei. Tratamentul se poate efectua ambulator si dureaza 10 zile. Durata tratamentului se poate prelungi in cazul in care exista afectare prostatica. Terapia antibiotica injectabila (intravenoasa) se va efectua in spital pentru pacientii care prezinta febra, greata, varsaturi, cu stare generala alterata.
Orhita secundara parotiditei epidemice se vindeca in aproximativ 1-3 saptamani. Simptomatologia se amelioreaza prin efectuarea tratamentului ambulator mentionat mai sus.
In cazul barbatilor tineri, activi sexual, este foarte importanta tratarea tuturor partenerilor. De asemenea se recomanda abstinenta sau folosirea prezervativului pana cand partenerul a finalizat tratamentul si nu mai prezinta simptome.


Monitorizarea evolutiei

Se recomanda reevaluare dupa finalizarea tratamentului. In cazul in care simptomatologia se agraveaza in timpul tratamentului, se recomanda consult de specialitate sau in departamentul de primiri urgente.

Profilaxie

A se evita situatiile cu risc crescut de a contacta o boala cu transmitere sexuala. Se recomanda folosirea prezervativului pentru a scadea riscul contactarii unei BTS. Barbatii peste 50 ani trebuie sa faca un control periodic al prostatei.



De retinut!

Jumatate dintre pacientii cu orhita evolueaza cu atrofie testiculara, cu pierderea functiei acestora. Cu cat se intarzie mai mult tratamentul, cu atat creste riscul de sechele testiculare. Netratata, orhita poate determina infertilitate, cu pierderea functiei unuia sau ambelor testicule, afectare severa sau chiar deces.