Sindromul de intestin iritabil, o tulburare functionala frecventa, in special in randul tinerilor, poate determina, prin natura simptomelor dureroase, balonarii si a modificarilor de tranzit, o afectare semnificativa a calitatii vietii unor pacienti.
Studiile arata ca afectarea calitatii vietii si a psihicului acestor pacienti poate fi comparata cu cele ale pacientilor cu boli cronice precum diabetul sau afectiunile cardio-vasculare si renale, motiv pentru care, in afara resurselor medicamentoase, adoptarea unor modificari ale stilului de viata merita tentate in vederea ameliorarii simptomelor.
Desi inca incomplet elucidati, factorii care contribuie la intretinerea acestei boli includ nu numai modificari in axul intestin-creier, sensibilitatea crescuta la stimuli si neurotransmitatori, ci si factori de natura alimentara sau in legatura cu motilitatea colonului. Unii pacienti cu sindrom de intestin iritabil afirma accentuarea simptomelor in urma consumului unor alimente precum lactatele, fructe sau alimente ce contin fructoza, respectiv gluten.
Alimentatia procesata, grasa, poate de asemenea produce un dezechilibru in flora bacteriana prezenta in mod normal in colon, cu dezvoltarea unor specii care accentueaza procesele de fermentati si producerea de gaze, resimtite de pacient ca balonare sau distensie abdominala. In ceea ce priveste motilitatea colonului, s-a observat o dereglare a activitatii motorii, in special in perioadele de stres.
Pacientii cu sindrom de instetin iritabil au ca manifestare principala durerea, adesea in legatura cu scaunul sau asociata cu modificari de scaun, fie ca vorbim de frecventa sau aspect al acestuia. Alte stimptome care se pot asocia sunt balonarea, senzatie imperioasa de a merge la toaleta, scaune cu mucus si senzatie de defecatie fara a elimina scaun. O parte din pacientii afirma accentuarea acestor episoade in perioadele de stres sau in urma consumului a diferite alimente.
Tratamentul sindromului de intestin iritabil presupune o abordare integrata, care sa includa atat modificari ale stilului de viata, cat si medicatie in cazurile care nu prezinta ameliorare prin schimbarea alimentatiei.
La un procent de pacienti modificarile dietei reduc simptomatologia si frecventa episoadelor acutizate, dar si imbunatatesc calitatea vietii si reduc impactul psihologic al bolii, care la randul sau constituie un factor de intretinere al acesteia. Pacientilor li se recomanda sa aiba o dieta echilibrata, non-restrictiva, personalizata in functie de nevoile si intolerantele alimentare ale acestora. Astfel, aportul de fibre mai greu fermentabile au rol in normalizarea scaunului, reducerea durerii si a balonarii, insa nu trebuie facut intr-un mod abuziv deoarece poate accentua simptomatologia din sindromul de intestin iritabil.
La pacientii cu balonari se recomanda hidratare adecvata si evitarea alimentelor flatulente, precum fasolea, varza, ceapa, telina, morcovii, prunele, merele etc. Dieta de tip FODMAP, care presupune reducerea carbohidratilor (fructoza, galactoza, sorbitol, manitol), nu mai este actual indicata la toti pacientii, prin prisma naturii restrictive a acesteia. Este indicata la cei cu balonare sau durere, la care excluderea alimentelor producatoare de gaze nu a fost eficienta, precum si la cei cu intolerante la carbohidrati dovedite. Aceasta presupune 3 faze- de eliminare, reintroducere si faza personalizata.
Eliminarea urmata de reintroducere treptate a alimentelor in dieta permite izolarea si identificare alimentului cauzator al simptomatologiei. Printre alimentele de redus in cadrul regimului FODMAP (lista regimului este complexa si se poate consulta cu un medic si un nutritionist specializat pentru personalizare) se regasesc: usturoiul, fasolea (respectiv pastaile), ceapa, varza, sparanghelul, piersici, mango, pere, mere, cereale, preparatele cu mult aluat, lapte, inghetata, mierea sau siropurile cu continut inalt de fructoza etc. Nu este indicata eliminarea tuturor alimentelor in afara de cele direct cauzante de simptome, deoarece se asociaza cu deficite nutritionale si agravarea starii generale!
Cafeaua ar trebui consumata in moderatie, in special la pacientii ce au in tabloul clinic diareea. Alcoolul si bauturile carbogazoase ar trebui evitate, precum si condimentele picante
In cazul alergiilor sau intolerantelor alimentare dovedite (ex. gluten), este indicata excluderea completa a acestor compusi din dieta.
Pe langa modificarile calitative ale dietei, se recomanda mese mici si regulate, intr-un mediu relaxant, fara graba, precum si asocierea de efort fizic regulat in limita tolerantei si renuntarea la fumat. Se recomanda schimbarea mediului stresant sau apelarea la un psiholog in vederea identificarii agentilor stresori.
Sindromul de intestin iritabil este o patologie care, odata diferentiata de cauze organice ale simptomelor (boli inflamatorii, infectii, alte boli digestive), poate fi ameliorata semnificativ, dar necesita o colaborare medic-pacient empatica, centrata pe identificarea factorilor declansatori si stabilirea masurilor dietetice adecvate (impreuna cu un nutritionist specializat), individualizate conform nevoilor fiecarui pacient.