Ceaiul verde poate reduce incidenta afectiunilor cardiovasculare

Generalitati

Despre ceaiul verde circula foarte multe mituri. De-a lungul timpului au fost facute numeroase studii care si-au propus sa demonstreze cat din aceste mituri este de fapt, adevar.

Oare ceaiul verde are atat de multe beneficii sau influenta lui asupra organsimului este minima?
Sustinatorii ceaiului verde afirma ca acesta stimuleaza metabolismul, poate reduce greutatea corporala, este un aliat impotriva cancerului si ajuta organismul sa lupte impotriva bolilor cardiovasculare.
Ce stim despre ceaiul verde?

Ceaiul verde este extras din frunzele unei specii numite Camellia sinensis, originara din Asia. Secretul consta in procesare frunzelor, care trebuie sa sufere un proces oxidativ minim. Ceaiul verde se gaseste intr-o varietate foarte larga de sortimente, in functie de regiunea din care provine si unde este cultivat. De peste 4000 de ani, ceaiul verde este consumat cu regularitate de catre chinezi, fiind considerat un adevarat leac naturist pentru o gama foarte variata de probleme de sanatate. In China, Japonia, Thailanda si India, ceaiul verde este considerat ca facand miracole. Terapeutii din aceste zone il recomanda impotriva tulburarilor hemoragice, afectiunilor sistemului digestiv, constipatiei, pentru promovarea vindecarii ranilor si stimularii proceselor de cicatrizare, dar si pentru reglarea temperaturii corporale sau a nivelurilor glicemiei.

Protectia cardiovasculara indusa de ceaiul verde

Specialistii au publicat de curand un studiu care conchide faptul ca ceaiul verde amelioreaza functionalitatea celulelor endoteliale si le promoveaza sanatatea, reducand in acelasi timp semnificativ riscul de aparitie a afectiunilor cardiace. Se pare ca daca alegem sa consumam ceai verde zilnic, tonusul vascular poate fi ameliorat semnificativ, chiar dupa primele 30 de minute de la o cana de ceai. Tonusul general este ameliorat datorita actiunii asupra celulelor care tapeteaza suprafata interna a vaselor sangvine (celule endoteliale). Functionarea lor necorespunzatoare, datorata unor leziuni locale, sau diverselor modificari fizico-chimice din mediul intern, se rasfrange negativ asupra intregului sistem cardiovascular, si sta la baza aparitiei aterosclerozei si pierderii elasticitatii vasculare.

Acest studiu nu face decat sa intareasca de fapt convingerea specialistilor: antioxidantele puternice care se gasesc in ceaiul verde (cum ar fi flavonoizii) au efecte cardioprotectoare. Continutul in flavonoizi al ceaiului verde poate fi similar cu cel al strugurilor, vinului sau ciocolatei amarui, desi sustinatorii acestuia il recomanda cu mai multa fervoare. Studiul deschide un teren nou de cercetare, deoarece pare a fi printre primele (daca nu chiar primul) care sa sustina prin argumente dovedite stiintific, faptul ca ceaiul verde amelioreaza pe termen scurt tonusul si functionarea vaselor sangvine, in special arterelor. Spre deosebire de acesta, ceaiul negru a fost corelat cu o imbunatatire a functiei endoteliale pe termen mediu si lung.

Cercetatorii greci au inclus in studiu 14 voluntari sanatosi, cu varsta de aproximativ 30 de ani. Acestora li s-a oferit o cana cu ceai verde, o cana cu o bautura continand acelasi procent de cafeina ca si ceaiul verde, si o cana de apa foarte calda. Bauturile au fost consumate in trei momente diferite. Ulterior, specialistii au inregistrat, utilizand tehnici performante, fluxul sangvin la nivelul arterelor de la nivelul bratului subiectilor. Determinarile au fost realizate la interval de 30, 90 si 120 de minute de la consumarea cestii cu ceai, bautura "tea-like" si apa calda. Tehnicile folosite pentru determinarea fluxului sangvin au fost noninvazive si au constat in aplicarea unui manson (similar celui pe care il are tensiometrul obisnuit) la nivelul bratului. Acesta este conectat cu un aparat de ecografie si este capabil sa sesizeze diferentele de flux sagvin, sa inregistreze vitezele de scurgere a sangelui prin vase precum si tensiunea parietala a vaselor examinate.

Artera de electie, cea care a fost supusa examinarii, a fost artera brahiala, al carei traseu o face mai usor de abordat si al carei calibru asigura colectarea unor informatii semnificative. Artera brahiala are traiect descendent, continua artera axilara si coboara pe fata ventrala a bratului pana la nivelul plicii cotului, de unde se continua cu artera ulnara si artera radiala, care coboara la randul lor de-a lungul antebratului. In cazul in care fluxul sangvin creste, diametrul arterei ar trebui sa se mareasca si el, direct proportional cu fluxul. Acest fapt se intalneste in arterele normale, cu elasticitate integra, si dispare in arterele afectate de ateroscleroza, proces care reduce semnificativ si flexibilitatea peretului vascular, ingrosandu-l si facandu-l inextensibil.

Dupa ce subiectii au consumat cana cu ceai verde, au fost efectuate inregistrarile care au descoperit faptul ca fluxul sangvin s-a marit, presiunea de scurgere a fost si ea crescuta, iar arterele si-au dilatat calibrul. Efectul maxim a fost observat la 30 de minute, fiind minim la 120 de minute. Comparativ cu ceaiul verde, nici bautura cafeinizata (cu un continut de cafeina similar ceaiului verde), nici cana cu apa calda nu au produs un astfel de efect la subiectii inclusi in studiu.