Din punct de vedere sexual, omului ii place sa considere ca stie tot ce trebuie, si ca este mai sofisticat si constient acum decat in orice alt moment din istorie. Dar, asa cum se stie, stereotipul de normalitate sexuala este inca un concept ingust si rigid.
Atunci cand oamenii pretind ca sunt liberi din punct de vedere sexual, ceea ce spun de fapt este ca sunt liberi sa experimenteze si sa se bucure de aceste experimente si varietati la capatul activ si pasional al scalei. Oamenii se considera deschisi la minte atunci cand accepta cu usurinta diversitatea sexuala, cum ar fi homosexualitatea si bisexualitatea, sau atunci cand sunt pregatiti sa experimenteze diverse tehnici, instrumente si dispozitive.
Totusi, daca cineva vrea sa imbratiseze cu adevarat notiunea de diferente individuale in ce priveste sexualitatea, trebuie sa gandeasca dincolo de aceste aspecte si sa aiba respect si pentru persoanele care se gasesc la celalalt capat al spectrului. Unde, in aceasta schema se potriveste individul asexual? Persoanele care prefera doar tehnicile „conventionale” cum sunt judecate? Ce cuvinte pot fi folosite pentru a descrie un barbat sau o femeie care nu sunt preocupati de sex? Care sunt unii dintre factorii care duc cel mai frecvent la acest dezinteres?
Intrr-un studiu recent, 43% dintre femei si 31% dintre barbati s-au identificat pe sine ca avand una sau mai multe probleme sexuale. Printre femei, 33% s-au plans ca au o dorinta sexuala scazuta, 24% au raportat inabilitatea de a ajunge la orgasm si 14% au afirmat ca simt durere in timpul actului sexual.
In cazul barbatilor, cea mai frecvent raportata problema a fost ejacularea precoce, ajungand pana la 28% dintre plangeri, in timp ce 15% s-au autodefinit ca avand o dorinta sexuala scazuta, 10% au afirmat ca au probleme in a obtine si mentine o erectie si 3% au raportat durere in timpul actului sexual.
Unii cercetatori au criticat acest studiu deoarece problemele au fost identificate prin autoevaluare si nu prin evaluare clinica, dar chiar acest aspect al studiului este atat de intrigant. Daca una din trei femei crede ca nu este atat de interesata de activitatea sexuala pe cat ar trebui, iar la unu din patru barbati erectia nu tine atat de mult pe cat crede el ca ar trebui, care dintre ipotezele de mai jos este adevarata?
1. Exista o epidemie majora de probleme sexuale;
2. Multe dintre persoanele selectate pentru acest studiu nu sunt deloc disfunctionale, dar prezinta ori variatii ale normei sau se compara in mod nerealist cu un ideal.
Este greu de crezut ca o proportie atat de mare din populatie este inadecvata din punct de vedere sexual. Intrucat probleme precum actul sexual dureros si dificultatile de obtinere si mentinere a erectiei sunt relativ obiective, cifrele oferite par sa fie corecte, dar chiar si in cadrul acestor categorii problemele pot fi determinate de grijile pe care si le fac persoanele pentru felul in care se vor descurca si mai putin de tulburari psihologice sau fizice.
Multe dintre femeile care cred ca nu au avut niciodata un orgasm au fost influentate de anumite stereotipuri de raspunsuri sexuale puternice portretizate de media si promovate de mitul conform caruia o persoana care nu stie daca a avut sau nu un orgasm inseamna ca nu l-a avut!
Unele femei care cred ca sunt incapabile sa ajunga la orgasm sunt surprinse sa afle ca aceaa senzatie calda si placuta sau cea de relaxare pe care le simt constituie un orgasm, chiar daca de gradul 2 pe o scala de 10. Dorinta sexuala si controlul ejaculator sunt determinate si evaluate mult mai subiectiv.
Ce este dorinta sexuala? Este o pasiune fizica sau este dorinta emotionala pentru intimitate? Poate fi reprezentata de lucruri diferite in momente diferite? Este posibil ca o persoana sa doreasca sa aiba activitate sexuala dar sa prefere s-o evite, si daca acest lucru se intampla, de ce? Care este nivelul „normal” al interesului sexual?
In plus, persoanale care nu au raportat nici o problema, cum au decis acest lucru? Toti au fost aproape de norma culturala, sau unii dintre ei au atat de multa incredere in sine pentru a fi fericiti ca sunt diferiti?
Aceste intrebari este nevoie sa fie analizate cu atentie inainte ca oricine, inclusiv terapeutii pe probleme sexuale si cercetatorii, pot incepe sa inteleaga extinderea variatiei individuale in sexualitate. Pana cand aceste probleme sunt explorate cu atentie si discutate in manuale, articole din reviste, carti de auto-ajutor, oamenii vor continua sa se caracterizeze ca avand probleme sexuale chiar si in cazul in care exista mari sanse sa fie perfect normali.
Experienta arata ca oamenii nu sunt la fel din punct de vedere sexual, in acelasi fel in care nu sunt identici nici ca inaltime, greutate, inteligenta, personalitate, preferinte culinare, stare generala de sanatate si asa mai departe. In ciuda faptului ca aceste diferente de sexualitate devin evidente doar prin ascultarea lor atunci cand vorbesc despre propriile experiente sexuale, exista foarte putine discutii despre aceste diferente ale autorilor care se ocupa de domeniul sexualitatii umane.
Sunt recunoscute diferentele in orientarea sexuala, da chiar si aceste cupluri pot avea dificultati in a negocia diferentele de nevoi si dorinte individuale. Una dintre cele mai evidente cai in care oamenii difera este interesul legat de activitatea sexuala, numit de obicei dorinta sexuala.
Totusi, exista si alte cateva caracteristici care variaza de asemeni intre indivizi, asa cum devine evident din lista de mai jos.
- Frecventa activitatii sexuale. Unele persoane spera, isi doresc sau au nevoie de activitate sexuala de cateva ori pe saptmana sau chiar mai mult de o data pe zi, in timp ce altii sunt complet satisfacuti cu activitate sexuala o data pe luna sau chiar mai rar. Desi exista o acceptare generala a faptului ca nevoia de activitate sexuala variaza, nu exista o norma despre ce, daca exista ceva, constituie dorinta sexuala anormal de scazuta sau anormal de crescuta. Este usor de vazut, totusi, ca pot exista unele tensiuni in relatia in care o persoana doreste activitate sexuala de mai multe ori pe saptamana si cealalta doreste mai rar de o data pe luna;
- Robustetea dorintei. Fluctuatiile interesului este un aspect specific al dorintei sexuale care poate fi confuz. Nivelul de interes al unor persoane ramane relativ constant indiferent de ce se intampla in viata lor, in timp ce altele par sa aiba un interes mai scazut pentru activitatea sexuala in momentele in care sunt suprasolicitate de alte probleme. Acest lucru poate duce la o interpretare gresita a motivelor: o persoana al carei interes ramane constant indiferent de evenimentele de viata poate parea insensibila, in timp ce una a carei dorinta fluctueaza poate uneori sa para mai putin implicata din punct de vedere emotional in relatie, comparativ cu partenerul sau;
- Tipul dorintei. In mod curent, in cultura vestica dorinta sexuala este reprezentata de pasiune fierbinte si placere fizica, dar pentru unii oameni, dorinta este mai delicata si se refera mai mult la implicare emotionala decat la traire fizica intensa. Cum poate un partener sa interpreteze semnele transmise de celalalt?
- Dorinta versus raspuns. Aceasta diferenta a fost recunoscuta in cercetarea sexualitatii de mai multi ani, dar nu pare sa fie larg apreciata in comunitate. Unii oameni doresc sa se implice intr-o activitate sexuala destul de frecvent, dar nu doresc neaparat sa fie stimulati si sa aiba orgasm. Invers, exista multe persoane care nu sunt constiente de interesul in activitatea sexuala si pot trai fara aceasta, dar daca partenerul initiaza intimitatea intr-un context corect, ei raspund cu entuziasm;
- Initiere versus raspuns. Are sens situatia in care o persoana care are rareori dorinta de activitate sexuala chiar daca se bucura cand aceasta apare, este putin probabil s-o initieze prea des. Pur si simplu ea nu simte nevoia, iar partenerul poate fi dezamagit vazand acest lucru ca o respingere sau ca un semn ca el nu este considerat atractiv din punct de vedere sexual. O lipsa de echilibru in frecventa cu care ambii partenei initiaza activitatea sexuala poate fi o dificultate majora de trecut pentru unele cupluri;
- Stimularea. Unele persoane au dificultati in a fi stimulate, iar partenerii se plang ca dureaza foarte mult pana cand se „incalzesc”, in timp ce altii raspund rapid. Uneori, cei care obtin stimularea mai greu nu au suficienta incredere sa spuna ce au nevoie, sau partenerul continua sa-i stimuleze intr-un mod ineficient. Este adevarat si faptul ca unele persoane devine excitate mei repede decat altele;
- Momentul orgasmului. Exista programe comportamantale care ii pot invata pe barbatii care au ejaculare precoce cum sa intarzie aparitia orgasmului si ii pot ajuta pe cei cu ejaculare inhibata sa ajunga mai repede la punctul maxim, si exista strategii care pot ajuta femeile sa devina excitate mai repede si sa ajunga la orgasm mai rapid. Totusi, vor exista si situatii in care atingerea orgasmului va fi mai dificila, cu persoane care au modele caracteristice de aparitie a orgasmului mai lente (dificile) sau mai rapide (facile). La altii acest aspect variaza larg, in functie de alte circumstante;
- Variatii in stilul raspunsului. Probabil aceasta variabila ar trebui numita mai bine variatii in stilul placerii. Uneori, un partener are putin interes in activitatea sexuala si nu doreste sa fie stimulat si sa ajunga la orgasm, fiind foarte fericit sa aiba activitate sexuala linistita si confortabila, in timp ce in alte momente, respunsul fizic este puternic si urgent. Acestu lucru poate crea confuzie daca celalalt partener crede ca activitatea sexuala trebuie intotdeauna sa fie despre stimulare maxima si experimentare. Si, desigur, exista si indivizi care prefera o intimitate calma si gasesc ca o intimitate mai agresiva este foarte iritanta, lucru care ii poate lasa pe ambii parteneri frustrati si dezamagiti;
- Variatii in comportamentul sexual. Se pare ca exista un numar nelimitat de lucruri pe care omul le poate face pentru placerea sexuala. Titluri ale articolelor din reviste precum „1001 cai de a readuce barbatul salbatic in pat” ofera o ideea asupra abundentei variantelor posibile. Totusi, ar fi nerezonabil ca tututror sa le placa aceste comportamente. Unele persoane prefera sa se bazeze pe un numar limitat de actititati sexuale, in timp ce altele isi doresc foarte mult varietate si experimentare;
- Importanta activitatii sexuale. Raspunsurile oamenilor difera semnificativ atunci cand li se cere sa noteze importanta activitatii sexuale intr-o relatie comparativ cu alte variabile, cum ar fi iubirea, afectiunea, prietenia, siguranta financiara, copiii si altele. Desi studiile arata constant ca barbatii tind sa noteze sexul ca fiind mai important decat pentru femei, aceasta afirmatie este o generalizare, si oricare dintre persoane, indiferent de gen, pot nota mai sus sau mai jos;
Variatiile comportamentului sexual sunt considerate de multi ca facand parte din diversitatea umana normala. Acest lucru nu inseamana totusi ca nu exista cupluri cu probleme sexuale reale care necesita interventie pentru ca relatia sa fie mai satisfacatoare si mai sigura pentru ambii parteneri.
Daca unele persoane considera ca au o problema, este clar ca ceva ii ingrijoreaza. Totusi, daca se compara cu un ideal de neatins, nivelul individual de functionare sexuala nu este validat si atunci ceea ce este normal pentru ei devine o disfunctie sexuala. Problema adevarata este cum poate decide un terapeut daca ingrijorarea cuiva este o problema de definire si dezinformare sau comportamentul este intr-adevar in afara mediei normale.
Lipsa de acceptare a diferentelor individuale, si a credintei asociate ca persoanele normale prezinta dorinta sexuala in mod regulat si doresc sa experimenteze, a dus la concluzia ca toata lumea are acelasi potential sexual. In mod sigur gandirea cuiva poate spune, daca este normala prezenta unei dorinte fizice sexuale persistente, spre exemplu, trebuie sa existe o cale de a ajuta oamenii care nu au aceasta dorinta sa-si depaseasca problema. Ideea ca ceea ce deja fac majoritatea oamenilor implineste potentialul lor este inacceptabila.
Aparitia terapiei sexuale in anii 70 a incurajat viziunea ca toti oamenii au acelasi potential sexual. Au aparut programe comportamantale care le invatau pe femei sa aiba orgasm si pe barbati sa intarzie ejacularea, care considerau ca o strategie corecta este suficienta pentru a atinge aceste scopuri. Cand aceste programe nu au functionat pentru unele persoane, concluzia a fost ca ele sufera de o forma de patologie sexuala care a fost etichetata drept inhibitie sexuala.
Concluzia logica e ca toate scopurile tehnicilor sau tehnica in sine nu erau potrivite pentru aceste persoane nu a fost nici macar luata in consideratie. Desi terapia sexuala a suferit multe schimbari in ultimul timp, ideea ca exista mai multe definitii ale relatiei sexuale de succes nu este impartasita inca nici de terapeuti, nici de clienti.
In schimb, terapeutii au consumat multa energie in incercarea de a identifica factori asociati „esecului” sexual. O viziune comuna este aceea ca daca cineva „esueaza” din punct de vedere sexual, trebuie sa exista o trauma sexuala sau un secret din trecut care este raspunzator si neatingerea standardelor si este in mod evident un lucru rau care trebuie corectat prin terapie.
Fiecare persoana are un set unic de comportamente, ganduri si sentimente care insumate il definesc. Acest set de caracteristici formeaza personalitatea individului si este prezenta in mod constant pentru acea persoana. Unele caracteristici pot fi dominante sau prezente in toate interactiunile, in timp ce altele pot fi revelate doar in situatii specifice.
In general, se considera ca persoanlitatea este stabila de-a lungul vietii unei persoane, dar nu toate caracteristicile sunt fixe sau inflexibile, iar oamenii pot si se adapteaza in functie de circumstantele si experientele de viata. In prezent, exista o tendinta de a folosi caracteristicile persoanlitatii sexuale intr-un mod critic. Spre exemplu, pentru „conservator” exista termenul „inhibat”; pentru „timid”, se poate citi „inchis” si asa mai departe.
Totusi, daca se ajunge la intelegerea faptului ca fiecare individ este o personalitate unica si ca ce un om admira si apreciaza la un prieten, altul il poate gasi agasant, atunci putem presupune ca situatia este similara si in cazul persoanlitatii sexuale. Cu alte cuvinte, lucrul pe care o persoana il gaseste atractiv si stimulativ in persoanlitatea sexuala a altuia, poate fi complet indiferent pentru alta persoana.
Cine poate judeca despre care personalitate este mai functionala? Pana la urma, judecatile tind sa devina relevante doar cand un individ devine implicat intr-o interactiune sexuala. Desigur, astfel apare in scena importanta relatiei dintre cei doi: o relatie caracterizata de generozitate reciproca, bunatate, si delicatete are mai multe sanse sa rezolve sau sa se acomodeze la diferente, decat o relatie dura, critica si rigida.