Somnul si tulburarile de somn: mit si adevar

Generalitati

Somnul este de fapt o stare naturala a organismului. Avem nevoie de somn pentru a creste, a ne odihni si a ne reface, pentru a putea lucra si functiona la parametri optimi. Memoria si vigilenta noastra depind de somn. Creativitatea si capacitatea de acumula lucruri noi, de a invata, depind si ele de somn. Rolul lui nu este deocamdata perfect inteles, insa un lucru pare a fi clar - daca nu ar fi atat de necesar organismului, nu i-am acorda atat de mult timp.

Necesarul de somn variaza foarte mult in functie de varsta - de la 18 ore la un nou-nascut, la 8 ore la un adult. Suntem constienti de importanta somnului? Stim cat si cum ar trebui sa dormim pentru a profita de pe urma lui? In continuare ne propunem sa exploram cateva dintre miturile cu privire la somn pentru a intelege mai bine rolul acestuia in rutina noastra zilnica.

Problemele cronice de sanatate nu influenteaza calitatea si cantitatea somnului

FALS.
Din ce in ce mai multe studii demonstreaza ca exista o importanta legatura intre somn si problemele cronice de sanatate. Cele mai frecvente tulburari care influenteaza parametrii somnului par a fi diabetul zaharat tip 2, in special cel necontrolat prin insulina, hipertensiunea arteriala, insuficienta cardiaca congestiva, bolile pulmonare sau tulburarile depresive. De exemplu, prea putin somn se pare ca influenteaza capacitatea organismului de a utiliza insulina, ceea ce poate duce la aparitia diabetului zaharat.

De asemenea, somnul influenteaza si secretia hormonului de crestere, fapt considerat ca fiind implicat in dezvoltarea obezitatii. Astfel, pe masura ce cantitatea de hormon secretata scade, riscul de aparitie a obezitatii creste.

Obezitatea apare si datorita faptului ca prin deprivarea de somn sunt afectate si importante procese metabolice, in special ale glucidelor, fiind modificat si comportamentul alimentar. La randul sau, obezitatea reduce confortul fizic al pacientului si poate induce apneea de somn, care altereaza calitatea somnului.

Pe masura ce inaintam in varsta, dormim mai putin

FALS.
Specialistii recomanda adultilor si varstnicilor o medie de somn de 7 - 8 ore in fiecare noapte. Pe masura ce inaintam in varsta se modifica tiparul somnului, si nu necesarul sau. Este adevarat, persoanele in varsta se trezesc de mai multe ori in timpul noptii, si astfel cantitatea totala de somn poate fi mai scazuta, insa nevoia de somn este aproape identica cu ce a adultilor tineri. Specialistii descriu somnului faza REM (rapid eye movement) si faza non-REM.

Faza REM este cea caracterizata prin relaxare musculara aproape completa si uneori, vis. Faza non-REM este divizata la randul sau in 4 etape, primele doua numite somn superficial, ultimele doua, somn profund.

La varstnici, durata somnului REM este mai redusa, faza 1 de somn superficial creste, iar ultimele etape ale somnului profund se reduc. La persoanele de peste 90 de ani ele dispar complet, chiar.

Sforaitul este o tulburare frecventa si poate fi daunator

ADEVARAT.
Sforaitul poate fi un semn de apnee de somn, o tulburare asociata cu alte afectiuni medicale, in special cu boli cardiovasculare. Apneea de somn se caracterizeaza prin episoade frecvente de abolire tranzitorie a fluxului respirator (pacientul nu inspira, nu expira), iar adesea persoanele se trezesc cu sete de aer, simtindu-se sufocate.

Cei mai afectati de apneea de somn sunt barbatii, persoanele cu varsta de peste 40 de ani si obezii. Aceasta complicatie trebuie investigata deoarece, daca este lasata netratata, in cursul bolii de fond in cadrul careia a aparut, poate duce la hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca congestiva si chiar accident vascular cerebral.

Organismul nu sufera daca dormim mai putin

FALS.
Expertii afirma ca organismul unui adult tanar sanatos are nevoie, pentru a functiona la parametrii maximi, de aproximativ 7 - 9 ore de somn in fiecare noapte. In cazul in care organismul este deprivat de somn pentru o anumita perioada, ajunge sa adune o datorie de somn.

Daca aceasta este importanta (individul nu doarme decat foarte putin noaptea timp de cateva zile la rand sau chiar saptamani) apar tulburari fizice, mentale si alterarea statusului psihoemotional. Persoana poate deveni irascibila, iar starea sa de alerta este semnificativ diminuata.

Prin deprivarea organismului de somn se interfera cu secretia unor hormoni ce influenteaza stare de veghe si alerta, in principal cortizol. Deocamdata specialistii nu au stabilit care este limita maxim tolerata de lipsa de somn, insa se pare ca aceasta depinde si de media de ore dormite in general de individ. Indiferent de aceste fapte, trebuie precizat ca daca organsimul este privat de somn pentru o perioada, isi va recupera orele pierdute cu prima ocazie pe care o are.

Acest lucru inseamna ca la urmatoare odihna vom dormi mult mai mult decat ne propunem, iar ceasul poate suna in van, deoarece nu-l vom auzi. Datoria trebuie recuperata!

Adolescentii au nevoie de mai mult somn comparativ cu adultii

ADEVARAT.
Acest mit este de fapt, adevarat. Copiii si adolescentii au nevoie de mai multe ore de somn comparativ cu adultii tineri. Specialistii apreciaza ca in medie, copiii cu varsta cuprinsa intre 5 - 12 ani au nevoie de 9 - 11 ore, iar adolescentii de 8.5 - 9.25 de ore de somn in fiecare noapte.

Explicatia poate sa fie reprezentata de faptul ca organismul copiilor este in crestere, iar in timpul somnului se elibereaza hormoni de crestere. De asemenea, somnul non-REM pare a avea si functii anabolice, influentand pozitiv functia imuna, dezvoltarea scheletului, a muschilor si a sistemului nervos.

Insomnia se caracterizeaza exclusiv prin dificultati in a adormi

FALS.
Insomnia este un simptom si nu o boala, ce se caracterizeaza prin dificultate de a dormi, insa cel mai adesea, el asociaza mai multe dintre urmatoarele:

- Dificultati in a adormi;

- Trezirea prea matinala cu imposibilitatea de a adormi la loc;

- Trezirea frecventa in timpul noptii;

- Absenta senzatiei de odihna dupa somnul de noapte.

Insomnia poate fi cauzata de un somn neadecvat atat calitativ, cat si cantitativ si este urmata de incapacitatea de a sta treaz si de un randament scazut in timpul zilei.

Somnolenta diurna este un semn ca dormim prost sau putin

FALS.
Intr-adevar, somnolenta diurna poate sa apara in cazul in care dormim prea putin in timpul noptii sau nu dormim bine (nu avem un confort minim, avem cosmaruri, ne trezim frecvent).

Totusi, aceasta nu este singura situatie ce ne poate face sa mai atipim in timpul zilei sau sa ne simtim apatici, obositi. Astfel de simptome pot sa apara si in cadrul unor boli sistemice, in special cele consumptive, in deficite vitaminice, in tulburari de genul narcolepsiei sau apneei de somn.

In cazul in care apatia persista, ar trebuie sa apelam la ajutorul unui medic pentru a fi diagnosticati si a primi un tratament care sa ne poata ajuta sa ne odihnim. Altfel, randamentul nostru va fi din ce in ce mai scazut, iar consecintele multiple nu vor intarzia sa apara.

In timpul somnului creierul se odihneste

FALS.
In timpul somnului organismul intra intr-o stare de stand-by. Functiile somatice isi reduc intensitatea, musculatura se relaxeaza, procesele fiziologice sunt si ele mult mai diminuate. In ciuda acestui fapt, activitatea cerebrala nu se modifica semnificativ fata de starea de veghe.

Creierul ramane alert si controleaza, regleaza si tine sub cotrol restul functiilor. Scade frecventa respiratorie, fara a o aboli, reduce frecventa cardiaca fara a expune organismul pericolelor, si multe altele.

Specialistii au analizat foarte mult activitatea cerebrala din timpul somnului si pot caracteriza si descrie etapele somnului, precum si felul in care creierul raspunde la tranzitia si succesiunea fazelor somnului.

Daca nu facem miscare dupa ce ne trezim in toiul noptii, nu putem adormi la loc

ADEVARAT.
Trezitul in timpul noptii, alaturi de imposibilitatea de a readormi pot fi semne de insomnie. Specialistii ne recomanda sa incercam sa ne gandim la ceva relaxant si apoi sa observam efectul.

Daca insa nu se intampla nimic si inca suntem trezi dupa 15 - 20 de minute, cel mai bine ar fi sa ne ridicam si fie sa ne plimbam putin prin camera, fie sa mergem sa dormim in alta camera, sa ascultam muzica relaxanta sau sa citim ceva care sa ne faca placere.

Nu trebuie sa fim constransi de ora sa adormim, nu trebuie sa ne uitam constant la ceas. Ne intoarcem in pat doar cand ne este iarasi somn. Sfatul expertilor! Merita incercat!