Protetica dentara a fost revolutionata odata cu aparitia implantologiei orale. Azi se insera milioane de implanturi dentare. Recordul il bate S.U.A unde in urma cu un deceniu au fost raportate 300.000 de implanturi.
Implantologia orala a dat proteticii dentare posibilitatea utilizarii de stalpi suplimentari ce pot fi inserati oriunde este nevoie. Astfel, o serie de edentatii care pana nu demult beneficiau doar de rezolvari mobilizabile sau mobile pot fi azi rezolvate prin restaurari protetice fixe.
Piesele protetice pot fi atasate exclusiv pe implante (pur implantar) sau mixt (dento-implantar).
Optiunea spre o restaurare protetica fixa sau mobilizabila ii apartine stomatologului. Lucrarile protetice pe implant pot inlocui de la un singur dinte pana la o intreaga arcada. Ele se pot confectiona din materiale diverse: metalo-acrilat sau metalo-ceramica.
Lucrarile metalo-ceramice (si cu antagonisti din portelan) sunt astazi preferate pentru rigiditatea structurii. Lucrarile acrilice au avantajul ca amortizeaza socurile, dar nu sunt suficient de rezistente. Bontul protetic aplicat pe implant reprezinta componenta transmucoasa.
Coletul implantului este acoperit pentru a reda aspectul unui dinte natural. Forma hexagonala a capatului implantului previne rotatia bontului. Suprafata de contact dintre acesta si implant are o deosebita importanta.
Medicul stomatolog poate recontura o parte a bonturilor folosite astazi in implantologie, iar marginile microprotezelor pot fi plasate subgingival fara a fi urmate de complicatii. De asemenea pe suport implantar se poate realiza si asa numita proteza pe implant, dispozitiv protetic mobilizabil.
Pe un numar redus de implante se poate confectiona o proteza ce contine sisteme speciale de agregare, sisteme care confera protezei pe implant o fixitate si o sustinere mult crescuta fata de proteza obisnuita.
Dintii utilizati in tratamentul cu proteze telescopice trebuie acoperiti, in general, cu coroane de portelan sau din metale nobile si necesita preparatii extinse. Cu ajutorul implantelor se pot crea bonturi pe care se aplica suprastructuri diferite conectate la proteza telescopata fixa.
La ora actuala, protetica implantologica fixa este dominata de fixarea prin insurubare, dar lucrarile protetice se pot cimenta, de asemenea.
Avantajele lucrarilor cimentate:
- Cimentarea este un procedeu folosit des in practica stomatologica, care nu implica manopere deosebite;
- Exista un numar redus de componente;
- Se poate utiliza cimentul provizoriu pentru a detasa (mobiliza) piesele protetice de pe implanturi;
- Estetica mai buna.
Dezavantajele cimentarii lucrarilor protetice:
- Slefuire agresiva a bonturilor;
- Este necesara retractia gingivala;
Avantajele suprastructurilor detasabile:
- Daca apar probleme componentele pot fi schimbate usor;
- Igienizare facila;
Dezavantajele suprastructurilor gingivale:
- Lucrarea protetica este mai complexa, deci mai scumpa;
- Desurubarea surubului de fixare a lucrarii protetice se poate solda cu deteriorarea unor componente si in final cu pierderea implantului;
- Deoarece lucrarea are de obicei dimensiuni mai mari efectele estetice nu sunt intotdeauna cele asteptate de catre pacient;
Medicul trebuie sa evalueze corect avantajele si dezavantajele ambelor metode (prin insurubare sau cimentare) pentru a lua decizia corecta.