Imediat ce apare diareea la copil, este importanta prevenirea deshidratarii. Solutiile de rehidratare orala sunt folosite pentru preventia sau corectarea deshidratarii la copiii mici.
Solutiile de rehidratare contin un amestec exact de sare, glucoza, potasiu si alte minerale ce ajuta la inlocuirea fluidelor organismului pierdute prin diaree.
Este indicat ca aceste solutii sa fie tinute la indemana, astfel incat in cazul in care copilul are diaree sa poata fi inceput tratamentul cat mai precoce. Solutiile de rehidratare ajuta la preventia deshidratarii, dar nu vor opri diareea.
Cantitatea de solutii de rehidratare depinde de gradul de deshidratare al copilului. Cu cat deshidratarea este mai severa, cu atat va fi nevoie de o cantitate mai mare de solutii.
Nu se va astepta pana cand apar semne de deshidratare pentru a incepe inlocuirea lichidelor pierdute:
- cand copilul este alaptat natural, se va continua alaptarea la intervale mai dese pentru a inlocui lichidele pierdute; se administreaza solutii de rehidratare orala intre mese numai daca apar semne de deshidratare;
- cand copilul este alimentat cu o tetina, se creste frecventa meselor pentru a inlocui lichidele pierdute; cantitatea de lichid suplimentar depinde de greutatea copilului si de gravitatea diareei (de exemplu, un nou nascut are nevoie de aproximativ 30 ml in plus la fiecare masa, iar un copil de un an, de aproximativ 90 ml in plus la fiecare masa); se dau solutii de rehidratare numai daca apar semne de deshidratare;
- cand apar semne de deshidratare, cantitatea de lapte natural sau artificial sau solutie de rehidratare de care copilul are nevoie, depinde de greutate sau de gradul de deshidratare; se poate administra solutia de rehidratare cu lingurita sau cu tetina; se va continua administrarea acesteia pana cand scaunul revine la normal;
- cand alimentatia normala a copilului contine si cereale, se pot inlocui fluidele pierdute cu cereale; se poate oferi mixtura de cereale dupa fiecare scaun diareic si, de asemenea, se poate da orice aliment care a mai fost administrat copilului inainte.
Pentru copiii mai mari, cu diaree, pot fi folosite solutiile de rehidratare orala, suc de portocale sau chiar apa, pentru a inlocui fluidele pierdute:
- se da jumatate de ceasca (118,3 ml) pana la o ceasca (236,6 ml) de lichide dupa fiecare scaun diareic;
- i se permite copilului sa bea cate fluide doreste.
Daca diareea persista sau copilul este deshidratat, cea mai sigura abordare este folosirea solutiilor de rehidratare ca sursa principala de fluide:
- cantitatea de solutii de rehidratare necesara depinde de greutatea copilului si de gradul de deshidratare;
- se vor administra solutii de rehidratare pana cand scaunul revine la normal.
- pot fi folosite cereale pentru a inlocui lichidele pierdute: se da jumatate pana la o ceasca de mixtura de cereale dupa fiecare scaun diareic;
- se dau mese mici si frecvente, cel putin 6 pe zi, atata timp cat persista diareea;
- cele mai indicate sunt alimentele usor digerabile, cum ar fi orezul, paste, fasole gatita, piure de cartofi, morcovi fierti, piure de mere, banane;
- covrigii sau biscuitii sarati pot ajuta la inlocuirea sarii pierdute
- trebuie evitate alimentele ce contin cantitati mari de zahar sau grasime.
- se evita sucul de mere, supa de pui, sifon, bauturi energizante, bautura racoritoare cu ghimbir sau ceai; aceste bauturi nu contin amestecul ideal de minerale si zahar necesare pentru inlocuirea fluidelor pierdute si pot agrava diareea;
- nu se dau sucuri dietetice, deoarece acestora le lipsesc caloriile si mineralele de care copilul are nevoie;
- la copilul cu varsta mai mare de un an, se poate da apa plata pentru inlocuirea lichidelor pierdute;
- nu se va retine alimentatia copilului: studiile au demonstrat prezenta unor episoade mai scurte de diaree la copiii hraniti cu alimente usor digerabile;
- se evita bauturile si alimentele cu continut mare de zahar, cum ar fi sucurile, inghetata si dulciurile;
- copiii care beau lapte de vaca pot continua aceasta alimentatie;
- medicamentele pentru oprirea diareei vor fi administrate numai la indicatiile medicului specialist;
- pielea din zona pampersului va fi protejata cu oxid de zinc sau alta crema, dermatita din regiunea acoperita de pampers fiind frecvent intalnita dupa diaree;
- se spala mainile, inclusiv ale copilului, dupa schimbarea scutecului si inainte de fiecare masa;
- copilul nu va merge la scoala sau la gradinita pana cand medicul specialist nu confirma faptul ca diareea este neinfectioasa.
Se vor evalua simptomele din timpul tratamentului ambulator, urmarindu-se daca:
- diareea se agraveaza in ciuda tratamentului
- apar dureri abdominale
- apare sange in scaun
- se dezvolta semne de deshidratare
- diaree insotita de febra ce dureaza mai mult de 3 zile
- simptomele cresc in frecventa sau severitate.
Nu i se va permite copilului sa bea apa nefiltrata din lac sau apa curgatoare sau lapte nepasteurizat. Apa netratata sau laptele nepasteurizat sunt surse de infectii virale, bacteriene sau paraziti, cum ar fi Giardia Lamblia. Copilul nu se va spala pe dinti cu apa netratata, deoarece chiar si o cantitate mica din aceasta apa poate sa contina suficienti paraziti, virusuri sau bacterii pentru a determina aparitia diareei.
Diareea se poate raspandi din cauza igienei precare:
- se va asigura o igiena riguroasa a mainilor (copilul se va spala pe maini dupa fiecare scaun, inainte de fiecare masa, se va evita asezarea scutecelor folosite in apropierea suprafetelor unde se prepara sau se serveste masa);
- copiii care sunt la scoala sau gradinita, vor fi retinuti acasa pana cand medicul specialist considera ca episodul diareic nu este infectios si nu poate fi transmis la ceilalti copii.
Profilaxia intoxicatiei alimentare
Intoxicatia alimentara este o cauza obisnuita de diaree la copii si adulti. Cele mai multe cazuri de intoxicatie alimentara pot fi prevenite prin cateva masuri de precautie la pregatirea si depozitarea alimentelor. Alimentele perisabile, cum ar fi ouale, carnea de pui, pestele, fructele de mare, lactatele, trebuie tratate cu multa grija.
De asemenea, precautii suplimentare trebuie luate in cazul femeilor insarcinate, celor cu un sistem imun deficitar sau cu boli cronice, celor care pregatesc masa unor grupuri cu risc crescut, cum ar fi copii mici sau batrani.
Pentru prevenirea intoxicatiilor alimentare se recomanda realizarea urmatorilor pasi:
- prepararea alimentelor in conditii corespunzatoare
- procurarea alimentelor din magazine sigure
- depozitarea alimentelor in conditii corespunzatoare
- urmarea indicatiilor de pe etichetele alimentelor
- servirea alimentelor in conditii corespunzatoare
- alimentele vor fi aruncate atunci cand exista dubii in privinta acestora.
Parintii pot ajuta medicul specialist fiind pregatiti sa raspunda la urmatoarele intrebari:
- perioada de timp de cand copilul are diaree
- numarul de scaune diareice
- descrierea scaunelor – culoare, consistenta, miros neobisnuit, prezenta sangelui sau a mucusului in scaun
- simptome insotitoare – febra, varsatura, durere abdominala
- medicamentele administrate copilului
- administrarea frecventa de laxative
- introducerea unui aliment nou in dieta copilului
- expunerea copilului la adulti sau copii care prezinta diaree
- ingestia de apa netratata (lac, fantana)
- vizita in tari subdezvoltate
- expunerea la animale de ferma
- prezenta fibrozei chistice sau bolii celiace la copil
- prezenta oricaror factori de risc la copil.