Boala Parkinson este o afectiune neurodegenerativa complexa, caracterizata prin pierderea neuronilor dopaminergici din substanta neagra a creierului, ceea ce duce la tulburari de miscare si simptome non-motorii, printre care se numara si tulburarile vegetative.
Acestea afecteaza semnificativ calitatea vietii pacientilor si pot preceda simptomele motorii cu ani de zile.
Denumita dupa medicul britanic James Parkinson, care a descris pentru prima data simptomele in 1817, aceasta boala afecteaza milioane de oameni la nivel global si reprezinta una dintre cele mai frecvente tulburari neurologice a persoanelor in varsta (boala apare de regula dupa varsta de 60 de ani).
Desi cauza exacta a bolii Parkinson nu este complet cunoscuta, cercetarile sugereaza o combinatie de factori genetici si de mediu.
In aproximativ 10-15% dintre cazuri exista o predispozitie genetica clara.
Expunerea la toxine, pesticide si metale grele, precum si traumatismele craniene repetate, pot creste riscul de aparitie a bolii.
Boala apare de regula dupa varsta de 60 de ani si afecteaza mai frecvent barbatii.
Boala Parkinson este caracterizata prin distrugerea progresiva a neuronilor dopaminergici din substanta neagra (pars compacta) a creierului.
Dopamina este un neurotransmitator esential pentru coordonarea miscarii.
Scaderea nivelului de dopamina duce la dezechilibre in circuitele motorii din creier, ceea ce determina aparitia simptomelor caracteristice.
Manifestari vegetative:
Disfunctia sistemului nervos autonom in BP
Disfunctia sistemului nervos autonom (SNA) este frecventa in BP, afectand pana la 70–80% dintre pacienti.
Aceasta include tulburari cardiovasculare, gastrointestinale, urogenitale, termoreglatorii si sexuale.
Cauza principala este degenerarea neuronilor autonomi, inclusiv a nucleului dorsal al nervului vag si a ganglionilor simpatici, precum si acumularea de agregate de alfa-sinucleina in aceste structuri.
Tulburari cardiovasculare
Hipotensiunea ortostatica (scaderea tensiunii arteriale la schimbarea pozitiei) este una dintre cele mai comune manifestari vegetative in BP.
Aceasta poate duce la ameteli, lesin si un risc crescut de caderi. Mecanismul implica o reglare defectuoasa a tonusului vascular din cauza afectarii sistemului nervos simpatic.
Tulburari gastrointestinale
Constipatia este adesea un simptom precoce al BP, aparand cu ani inainte de debutul simptomelor motorii.
Aceasta este cauzata de disfunctia sistemului nervos enteric si de acumularea de corpi Lewy in plexul mienteric.
Alte manifestari includ gastropareza (incetinirea golirii stomacului) si disfagia (dificultati la inghitire), care pot afecta absorbtia medicamentelor si nutritia.
Tulburari urogenitale
Pacientii cu BP pot experimenta simptome precum urgenta urinara, incontinenta sau retentie urinara. Acestea sunt rezultatul afectarii controlului autonom al vezicii urinare.
Disfunctia sexuala, inclusiv disfunctia erectila si scaderea libidoului, sunt de asemenea frecvente si pot fi exacerbate de medicatia antiparkinsoniana.
Tulburari termoreglatorii si sudorale
Pacientii pot prezenta transpiratii excesive sau, dimpotriva, scaderea transpiratiei, afectand capacitatea organismului de a regla temperatura.
Aceste manifestari sunt legate de disfunctia sistemului nervos simpatic.
Diagnosticul bolii Parkinson este in principal clinic, bazat pe istoricul pacientului si pe examinarea neurologica.
Raspunsul pozitiv la tratamentul cu levodopa este un criteriu suplimentar important. In unele cazuri, pot fi utilizate teste imagistice precum DaTscan, pentru a diferentia
Parkinson de alte boli parkinsoniene atipice.
Tulburarile vegetative contribuie semnificativ la scaderea calitatii vietii pacientilor cu BP.
Simptomele precum constipatia, hipotensiunea ortostatica si disfunctiile urogenitale pot fi mai deranjante decat simptomele motorii si pot duce la izolare sociala, depresie si anxietate.
In prezent, nu exista un tratament care sa vindece boala Parkinson, dar exista multiple optiuni terapeutice care pot ameliora simptomele:
- Tratament medicamentos
- Tratament chirurgical: Stimularea cerebrala profunda (Deep Brain Stimulation) poate fi eficienta in cazurile avansate.
- Reabilitare: Kinetoterapia, logopedia si consilierea psihologica sunt esentiale in mentinerea functionalitatii si calitatii vietii.
Abordarea tulburarilor vegetative in BP necesita o strategie multidisciplinara:
- Hipotensiunea ortostatica: masuri non-farmacologice (cresterea aportului de sare si lichide, purtarea de ciorapi compresivi) si medicamente precum midodrina sau fludrocortizon.
- Constipatia: dieta bogata in fibre, laxative si, in cazuri severe, agenti prokinetici.
- Disfunctiile urogenitale: antimuscarinice pentru hiperactivitatea vezicii urinare si terapie hormonala sau psihosexuala pentru disfunctia sexuala.
- Tulburarile sudorale: antiperspirante, medicatie specifica si, in cazuri severe, injectii cu toxina botulinica.
Este esentiala monitorizarea atenta a acestor simptome si ajustarea tratamentului antiparkinsonian pentru a minimiza efectele secundare asupra sistemului nervos autonom.
Boala Parkinson are o evolutie progresiva, cu agravarea treptata a simptomelor.
Cu toate acestea, cu tratament adecvat si monitorizare atenta, multi pacienti pot duce o viata activa timp de mai multi ani dupa diagnostic.
Boala Parkinson reprezinta o provocare medicala si sociala majora, avand un impact profund asupra vietii pacientilor si a familiilor acestora.
Cercetarile continua sa exploreze cauzele si tratamentele acestei boli, cu speranta ca in viitor vor fi descoperite terapii capabile sa incetineasca sau chiar sa opreasca evolutia sa.
Bibliografie