Microangiopatiile cerebrale reprezinta un grup de afectiuni ale vaselor mici de sange din creier, care au un impact semnificativ asupra functiei cognitive, motorii si asupra riscului de accident vascular cerebral.
Acestea sunt frecvent intalnite la varstnici si la pacientii cu factori de risc vasculari precum hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat si dislipidemia.
Desi pot evolua silentios, microangiopatiile pot conduce la leziuni cerebrale progresive si ireversibile.
Patologia microangiopatiilor cerebrale implica afectarea arteriolelor, capilarelor si venulelor de calibru mic din substanta alba si ganglionii bazali.
Modificarile vasculare includ ingrosarea peretilor vasculari, depozite hialine si reducerea lumenului vascular, ceea ce duce la hipoperfuzie cronica si ischemie cerebrala.
Afectarea peretilor vasculari:
Unul dintre mecanismele fundamentale in microangiopatie este ingrosarea si rigidizarea peretilor vaselor mici.
Aceste modificari sunt rezultatul depunerii de substante hialine (hialinoza) si a proliferarii celulelor musculare netede in peretele vascular.
Acest proces duce la reducerea lumenului vascular si la compromiterea fluxului sanguin cerebral, favorizand ischemia cronica.
Hipertensiunea arteriala este principalul factor declansator al acestor modificari structurale.
Disfunctia endoteliala:
Endoteliul vascular are un rol esential in mentinerea homeostaziei vasculare prin reglarea tonusului vascular, a coagularii si a permeabilitatii capilare.
In microangiopatie, stresul oxidativ, inflamatia cronica si activarea sistemului renina-angiotensina contribuie la disfunctia endoteliala.
Aceasta alterare duce la o vasoconstrictie exagerata, cresterea aderentei leucocitelor si trombocitelor si aparitia unui microinflamatii persistente in teritoriile cerebrale afectate.
Ischemia cerebrala cronica:
Ca urmare a ingustarii lumenului vascular si a reducerii autoreglarii fluxului cerebral, se instaleaza o hipoperfuzie cronica, in special in substanta alba periventriculara.
Aceasta scadere a fluxului sanguin determina leziuni neuronale, distrugerea mielinei si rarefierea axonilor.
Leziunile sunt vizibile pe imagistica prin rezonanta magnetica sub forma de leucoaraioza (hiperintensitati in substanta alba).
Microhemoragii si fragilitatea capilara:
Pe langa ischemie, microangiopatia poate duce la fragilizarea peretilor vasculari si la aparitia de microhemoragii.
Acestea sunt adesea detectate prin RMN (T2*-GRE sau SWI) sub forma de pete hipointense.
Repetarea acestor evenimente hemoragice poate contribui la deteriorarea cognitiva si la cresterea riscului de hemoragii cerebrale majore.
Inflamatia si modificarea barierei hematoencefalice:
Inflamatia de joasa intensitate este prezenta in microangiopatie, stimuland activarea microgliei si eliberarea de citokine proinflamatorii.
Acest proces duce la distructia barierei hematoencefalice, permitand patrunderea celulelor inflamatorii si a moleculelor toxice in parenchimul cerebral.
Aceste modificari contribuie la neurodegenerare si progresia leziunilor.
Cei mai importanti factori de risc pentru microangiopatiile cerebrale sunt hipertensiunea arteriala de lunga durata si varsta inaintata.
Diabetul zaharat, dislipidemia, fumatul si sedentarismul sunt de asemenea implicati.
Unele forme de microangiopatie pot avea o componenta genetica, cum ar fi CADASIL – o boala ereditara rara, cauzata de mutatii ale genei NOTCH3.
Manifestarile microangiopatiilor cerebrale sunt adesea subtile si progresive.
Una dintre cele mai frecvente manifestari clinice ale microangiopatiilor cerebrale este tulburarea cognitiva usoara de cauza vasculara.
Aceasta se manifesta prin dificultati de concentrare, scaderea atentiei, afectarea memoriei recente si incetinirea proceselor mentale.
De multe ori, aceste simptome sunt trecute cu vederea sau atribuite imbatranirii normale, dar ele pot indica debutul unei afectari cerebrale vasculare.
Pe masura ce boala progreseaza, aceste tulburari pot evolua spre dementa vasculara, o forma severa de deteriorare cognitiva caracterizata prin pierderea progresiva a autonomiei si alterarea functiilor executive.
O alta categorie importanta de simptome este reprezentata de tulburarile motorii.
Pacientii pot dezvolta dificultati de mers, instabilitate posturala si mers cu pasi mici si lenti, uneori descris ca un mers de tip "magnetic".
Aceste tulburari de mers cresc riscul de caderi si fracturi, mai ales in randul varstnicilor.
Slabiciunea musculara discreta si rigiditatea pot fi, de asemenea, prezente, mimand uneori simptomele bolii Parkinson.
Accidentele vasculare cerebrale de tip lacunar sunt o alta manifestare frecventa a microangiopatiilor cerebrale.
Acestea sunt mici infarcte care apar in profunzimea creierului, ca urmare a ocluziei vaselor de calibru mic.
Ele pot fi silentioase din punct de vedere clinic sau pot produce semne neurologice focale precum hemipareza, disartrie, sau sindroame senzitive izolate.
Cumularea acestor accidente lacunare poate duce, in timp, la afectare cognitiva semnificativa.
Tulburarile afective si comportamentale sunt frecvent intalnite in microangiopatii, mai ales in formele avansate.
Apatia, depresia si iritabilitatea sunt simptome comune care afecteaza relatiile sociale si capacitatea de a desfasura activitati cotidiene. Aceste tulburari pot fi adesea confundate cu boli psihiatrice primare si necesita o evaluare neurologica detaliata.
In concluzie, manifestarile clinice ale microangiopatiilor cerebrale sunt variate si progresive, afectand atat sfera cognitiva, cat si cea motorie si emotionala.
Detectarea timpurie a acestor simptome, corelata cu evaluarea imagistica si abordarea factorilor de risc, este esentiala pentru incetinirea evolutiei bolii si pentru mentinerea unei calitati a vietii acceptabile.
Diagnosticul se bazeaza pe evaluarea clinica, istoricul pacientului si imagistica prin rezonanta magnetica (IRM).
Leucoaraioza, infarctele lacunare si microhemoragiile vizibile pe secventele FLAIR si T2* sunt semne tipice ale microangiopatiei cerebrale.
Scorurile de severitate imagistica sunt utile in evaluarea gradului de afectare si a riscului de progresie.
Nu exista un tratament curativ pentru microangiopatiile cerebrale, dar managementul factorilor de risc este esential pentru prevenirea progresiei. Controlul tensiunii arteriale, al glicemiei si al profilului lipidic reprezinta piloni de baza.
Tratamentul antiplachetar poate fi util in reducerea riscului de accidente vasculare recurente. Terapia cognitiva si reabilitarea motorie sunt importante in mentinerea functiilor reziduale si a calitatii vietii.
Evolutia microangiopatiilor cerebrale este progresiva si variabila, in functie de controlul factorilor de risc si de comorbiditati.
Pacientii cu forme avansate pot dezvolta dementa, instabilitate motorie severa si dependenta functionala. Prognosticul este rezervat, mai ales in absenta unei interventii precoce si consistente.
Microangiopatiile cerebrale reprezinta o cauza majora de dizabilitate si declin cognitiv la persoanele in varsta.
Recunoasterea timpurie si controlul agresiv al factorilor de risc pot incetini progresia bolii si pot imbunatati semnificativ calitatea vietii pacientilor.
Educatia pacientului si monitorizarea pe termen lung sunt esentiale in gestionarea acestei afectiuni frecvente, dar adesea subdiagnosticate.
Bibliografie
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22927-microvascular-ischemic-disease
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3564848/
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S1474442210701046