Tulburarile alimentare - anorexia nervoasa

Generalitati

Din pacate, standardul pentru un corp frumos in societatea secolului XXI este dat de reclamele pe care le vedem pe toate canalele mass-media (si nu numai).

Societatea considera corpul ,slab" ca fiind frumos si atractiv, astfel ca orice alta marime decat aceasta afecteaza valoarea si imaginea de sine. Intr-o metaanaliza, Groesz a ajuns la concluzia ca distorsionarea imaginii de sine in randul adolescentelor a crescut in urma expunerii la imagini cu persoane ,,Slabe": Astfel, dupa cum stim, primele masuri ce urmaresc dobandirea unui corp frumos si acceptabil in societate vizeaza modul in care ne alimentam, dar si ce activitate fizica realizam.

Definitie

Comportamentul alimentar este definit ca "ansamblul actiunilor si atitudinilor legate de alimentatie". Grupul tulburarilor de comportament alimentar, pe scurt TCA, este constituit din afectiuni psihopatologice prezente incepand cu perioada copilariei si pana la varsta adulta, incidenta fiind crescuta in randul adolescentilor, cu precadere la sexul feminin.

Printre afectiuni se regasesc: (sindromul) pica (implica consumul de nonalimente, care nu prezinta valoare nutritionala: gheata, pamant, creta, vopsea, hartie, detergent etc.), ruminatia (implica regurgitarea regulata a alimentelor consumate, care pot fi mestecate, reinghitite sau scuipate, fara ca acest proces sa provoace bolnavului sentiment de dezgust, greata sau stres), tulburarile alimentare evitante sau restrictive, cunoscute si ca tulburari alimentare selective (apar in copilarie si implica limitarea cantitatii si a tipurilor de alimente consumate, insa stresul privind greutatea este absent.

Bolnavii nu pot suporta anumite culori, temperaturi ale alimentelor sau textura acestora), ortorexia (obsesie legata de calitatea alimentelor, si nu de cantitatea acestora), anorexia si bulimia nervoasa, tulburari de mancat compulsiv.

Anorexia nervoasa, acum 100 de ani, a fost descrisa ca „,pierdere a poftei de mancare cauzata de o stare psihica morbida", insa, cu timpul, aceasta tulburare a capatat noi dimensiuni si o noua intelegere, astfel ca, la ora actuala, este definita ca „O tulburare caracterizata prin detinerea unei imagini corporale distorsionate, temerea constanta si irationala de cresterea in greutate si pierderea deliberata a greutatii, indusa si sustinuta de pacient".

Aceasta se intalneste cu precadere la adolescente, insa nici celelalte grupe de varsta nu sunt scutite. Netratata la timp, ea poate conduce la decesul persoanei afectate de aceasta tulburare. Statisticile privind efectele anorexiei arata ca aproape o cincime dintre persoanele ce sufera de o astfel de tulburare mor in aproximativ 20 de ani.

Cauze

Cauzele nu sunt pe deplin cunoscute. Cert este faptul ca este o boala multifactoriala, in care sunt implicati factori sociali, culturali, nivelul de educatie etc. Pentru a ne forma o imagine asupra a ceea ce inseamna sa fii diagnosticat ca persoana anorexica, enumeram cateva trasaturi directoare:

• Trasaturile de personalitate precum perfectionismul, obsesivitatea legata de simetrii si ordine sunt comune in randul persoanelor anorexice. In plus, asa cum am mentionat mai devreme, acestea si- au format o imagine de sine deficitara, percepandu-si valoarea in functie de feedback-ul sub forma unor cuvinte sau actiuni ale persoanelor din proximitatea lor.

• Sunt extrem de critice cu corpul lor ca intreg, dar si fata de anumite parti ale corpului, precum coapse, abdomen, fiind dispuse cu orice pret sa corecteze imperfectiunile percepute in dimensiunea si forma corpului.

• Devin obsedate de scaderea in greutate, consumand adesea mai putin de 800 kcal/zi.

• Realizeaza exercitii intr-un mod excesiv, cu scopul fie de a scadea in greutate, fie de a preveni cresterea in greutate.

• Invata continutul caloric al alimentelor si consumul de energie asociat diverselor activitati.

Tiparele de alimentatie

De cele mai multe ori, persoanele anorexice se incadreaza in una dintre cele doua categorii:

1. Tipul restrictiv - mananca intr-o masura foarte limitata, fara inducerea regulata a varsaturilor sau utilizarea abuziva a laxativelor/diureticelor.

2. Tipul binge eating purging (purjare) - alterneaza intre limitarea aportului alimentar si crize de alimentare excesiva sau comportament de purjare prin utilizarea laxativelor, a diureticelor sau a varsaturilor autoinduse.

Diagnostic

Criterii de diagnostic:
• Refuzul de a mentine greutatea corporala la sau peste o greutate minim normala pentru varsta si inaltime.
• Frica intensa de crestere in greutate chiar daca persona respectiva este subponderala.
• Negarea gravitatii si a implicatiilor greutatii corporale scazute actuale.
• Amenoree - absenta a cel putin trei cicluri menstruale consecutive.

Clasificare

In functie de gradul de severitate, mai exact in functie de valoarea indicelui de masa corporala expectat in raport cu varsta si sexul persoanei, aceasta poate fi usoara, medie sau severa.

Persoanele aflate sub 18 ani si care se prezinta sub percentila 5% sunt considerate subponderale. Peste varsta de 18 ani, starea de nutritie a organismului poate fi apreciata in functie de IMC. Astfel, avem anorexie:
1. Usoara: IMC > 17 kg/ m2
2. Medie: IMC = 16-16,9 kg/ m2
3. Severa: IMC = 15-15,9 kg/ m2
4. Extrema: IMC < 15 kg/ m2

Efecte asupra organismului

Sunt similare cu efectele foamei (malnutritie protein-calorica, sau marasm), afectand tot intregul organism astfel:

• Cresterea si dezvoltarea prezinta un ritm lent. In cazul in care debutul este in perioada copilariei, iar interventia terapeutica nu se realizeaza la timp, exista riscul ca repercusiunile asupra organismului sa fie cu greu reversibile.

• Tesutul adipos este redus, fapt ce conduce la o termoreglare deficitara a organismului. Persoana anorexica va acuza in mod frecvent ca ii este frig.

• Tesutul muscular, atat cel striat, cat si cel neted este, de asemenea, slab dezvoltat. Un fapt ingrijorator este dat de atrofierea muschiului inimii, ce are ca efect bataile neregulate ale acesteia, cu posibilitatea dezvoltarii altor complicatii mai grave.

• Tesutul osos prezinta modificari importante. Intr-un stadiu initial, persoanele anorexice vor prezenta osteopenie, urmand ca, mai apoi, acestea sa dezvolte osteoporoza. Densitatea minerala este scazuta si s-a dovedit a fi semnificativ corelata cu varsta la care a debutat anorexia si cu durata acesteia. Desi cresterea in greutate si reluarea functiei menstruale normale, in cazul sexului feminin, pot imbunatatii densitatea minerala osoasa, acestea nu par sa revina la normal pentru a corecta deficitul aparut in timpul amenoreei. In ceea ce priveste resorbtia osoasa, aceasta prezinta o activitate crescuta. In cazul copiilor si al adolescentilor, s-ar traduce prin scaderea sanselor de a atinge masa osoasa maxima si dezvoltarea afectiunilor mentionate initial.

• Organele sunt afectate, fapt ce le face incapabile sa functioneze la nivel optim.

• La nivel gastrointestinal, tractul se atrofiaza astfel incat peristaltismul este incetinit, golirea gastrica este intarziata, iar timpul de tranzit este prelungit, secretia de enzime digestive si de sucuri digestive este diminuata, apar tot mai frecvent constipatia, distensia abdominala in urma consumului unor cantitati mici de alimente, pielea devine uscata, scade temperatura corpului, cade parul (partile laterale ale fetei si brate)etc.

• Alte efecte adverse ale anorexiei sunt: afectarea functiei organelor, fapt ce le face incapabile sa functioneze la nivelul optim, amenoree, nivel scazut de estrogen in sange, concentratii mari de cortizol in sange, nivel scazut de energie, nivel scazut de microelemente (calciu si vitamina D), insomnie, tensiune arteriala scazuta, deshidratare, piele uscata, oboseala, iritabilitate.

Tratament

Acesta este multidisciplinar si implica o abordare holistica a bolii. Se poate realiza ambulatoriu sau prin internare (internarea este indicata daca greutatea este <25%-30% din greutatea ideala), in functie de severitatea starii in care se afla persoana. Evaluarea initiala si continua include: starea mintala, cantitatea ratiei alimentare, greutatea curenta, viteza de pierdere si crestere in greutate, motivatia si disponibilitatea aderarii la tratament, nivelul de sprijin al familiei, existenta episoadelor de varsaturi, existenta altor afectiuni comorbide.

Rezumate ale tratamentului, care implica mii de oameni tratati pentru anorexie nervoasa, ne arata ca ~40% pana la 50% dintre ei se recupereaza complet, ~30%
isi imbunatatesc starea, 20% pana la 25% continua sa aiba probleme cronice cu aceasta afectiune si inca 10% pana la 15% mor din cauza complicatiilor medicale, sinucidere sau malnutritie.

Mortalitatea este, de obicei, cea mai mare in randul persoanelor care au suferit pierdere severa in greutate, care nu au tratat afectiunea pentru o perioada foarte lunga de timp sau care au dezvoltat anorexia la o varsta mai inaintata.

Concluzie

Precocitatea instituirii tratamentului si succesul acestuia depinde de modul in care suntem dispusi sa observam semnalele transmise de persoanele anorexice. Fie ca vorbim de un copil, un adolescent sau un adult, aceasta tulburare induce o serie de efecte, reversibile sau nu, asupra integritatii organismului.

Asa cum am mentionat si la inceputul acestui articol, prin amanarea instituirii unui tratament, aceasta tulburare se va solda cu decesul persoanelor dragi. Prin urmare, recomandarea este sa cautam ajutor de specialitate atunci cand observam primele semne ce ne conduc cu gandul la o posibila tulburare de alimentatie.

Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4554432/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17186637/