Metabolismul lipidic si dislipidemia

Ce este metabolismul lipidic?

Metabolismul lipidic reprezinta un ansamblu de reactii biochimice cu rolul de a sintetiza si a stoca grasimile in depozite, pentru a fi utilizate ulterior, sau cu rolul de a le descompune pentru a furniza energie.

Grasimilie sunt esentiale pentru formarea si regenerarea celulara. Colesterolul este utilizat si pentru sinteza unor enzime si hormoni.

Sursa de lipide

Sursa principala de lipide (grasimi) este reprezentata de alimente. Atunci cand aportul zilnic de lipide depaseste capacitatea corpului de a le descompune (aportul caloric ingerat depaseste numarul de calorii utilizate), grasimile vor fi depuse in celule din intreg organismul, favorizand depunerea de tesut adipos si cresterea in greutate.

Exista urmatoarele tipuri de grasimi:

Colesterol total - Colesterolul, pentru a ajunge prin sange la nivelul organelor tinta, este transportat de anumite proteine. In functie de densitatea acestor proteine, se imparte in:

• LDL- considerat ca fiind “colesterolul rau”-lipoproteine cu densitate joasa

• HDL sau colesterolul bun- lipoproteine cu densitate inalta

• Trigliceride

Atunci cand nivelul de LDL si trigliceride sunt crescute, ele vor fi stocate in depozite din intreg organismul. Cel mai frecvent, acestea se depun la nivelul vaselor de sange formand asa numitele placi de aterom, ce vor determina scaderea fluxului de sange prin acele vase, crescand riscul cardiovascular, indeosebi pe cel de sindrom coronarian si de accident vacular cerebral.

HDL sau colesterolul bun ofera protectie cardio-vasculara atunci cand are un nivel crescut, el ajutand la indepartarea LDL din sange. Scaderea HDL colesterolului creste riscul cardio-vascular.

Dislipidemia reprezinta ruperea echilibrului intre consumul si necesarul de lipide al organismului. Hiperlipidemia reprezinta cresterea cantitatii de grasimi aflate in sange.

Cum se manifesta?

Ca si in cazul hipertensiunii arteriale, dislipidemia nu asociaza un set distinctiv de simptome. Ea este frecvent descoperita prin intermediul analizelor de rutina, atunci cand nivelul LDL si al trigliceridelor este crescut.

Semne si simptome

Lipsa unor semne si simptome evidente face ca diagnosticul de dislipidemie sa fie pus cel mai frecvent in urma screeningului anual prin dozarea si analizarea profilului lipidic.

Deloc de neglijat sunt complicatiile pe care nivelul crescut de grasimi in sange le poate determina. Astfel ca, boala coronariana ischemica (incarcarea cu lipide a vaselor ce iriga inima, cu micsorarea lumenului acestora) poate asocia simptome ca durerea in piept si poate determina inclusiv aparitia unui infart miocardic, situatie amenintatoare de viata. Similar cu un infart miocardic, un accident vascular cerebral este rezultatul blocarii unui vas sangvin de la nivel cervico-cerebral.

Unii pacienti manifesta simptome de boala arteriala periferica : durere la nivelul membrelor inferioare, manifestata in timpul mersului sau chiar in repaus, in functie de severitatea bolii (cauzata de depunerea grasimilor in interiorul vaselor de sange de la nivelul membrelor inferioare).

Factori care pot influenta aparitia

• Dieta bogata in grasimi
• Sedentarism
• Fumatul
• Consumul excesiv de alcool
• Suprapoderabilitatea
• Obezitatea
• Diabetul
• Hipotiroidismul
• Boala cronica de rinichi
• Lupus
• Infectia cu HIV
• Varsta inaintata

Tipuri

Se descriu doua tipuri de dislipidemie: primara si secundara. Forma primara este mostenita, transmisa prin intermediul genelor. Forma secundara, cea mai frecventa dintre cele doua, este forma dobandita pe parcursul vietii, fie datorita unui stil de viata neadecvat (sedentarism, fumat, cosum excesiv de alimente bogate in grasimi, controlul neadecvat al greutatii), fie in asociere cu anumite boli (diabet, HTA, obezitate, hipotiroidism etc.)

O dieta adecvata, exercitiul fizic regulat si anumite medicamente pot duce la normalizarea nivelului de grasimi din sange.

Diagnosticare

Pentru ca pacientii cu dislipidemie nu prezinta niciun simptom, exceptand situatia in care prima manifestare este si cea a complicatiilor, diagnosticul dislipidemiei se face strict prin dozarea si analizarea markerilor profilului lipidic.

Valorile normale ale acestor markeri sunt (valorile pot varia in functie de laboratorul de referinta):
• Cholesterol total<200mg/dl;
• HDL cholesterol
• Femei-45-65 mg/dl;
• Barbati-33-45 mg/dl;
• LDL cholesterol<150 mg/dl;
• Trigliceride<200 mg/dl;

Inainte de a recolta profilul lipidic, pacientul nu trebuie sa consume alimente cu 9-12 ore inainte de recoltare. Aceasta abordare ne ajuta sa avem rezultate concludente.

Tratament

Principala metoda de tratament in dislipidemie este schimbarea stiulului de viata. Exercitiul fizic regulat, dieta nutritional adecvata, renuntarea la fumat si consumul moderat de alcool pot fii suficiente pentru normalizarea profilului lipidic.

Daca aceste masuri sunt ineficiente sau pacientul nu si le poate insusi, medicul poate recomanda administrarea de medicamente. Exista numeroase tipuri de medicamente. Alegerea tratamentului optim se va face tinand cont de severitatea dislipidemiei, varsta, factorii de risc si istoricul medical al pacientului, precum si de posibilele reactii adverse.

Preventie

Cand trebuie sa facem primul screening pentru dislipidemie?

Recomandarile in ceea ce priveste analiza profilului lipidic, nu sunt international valabile. Desi ghidurile americane recomanda ca primul screening sa se faca in jurul varstei de 9-11 ani, in tara noastra recomandarea este incepand cu varsta de 20 de ani, urmand sa se repete din 5 in 5 ani (aceste recomandari sunt valabile in lipsa unei simptomatologii evidente).

In cazul barbatilor cu varsta intre 45-65 de ani si a femeilor cu varsta intre 55-65 de ani, se recomanda dozarea anuala sau o data la doi ani. Dupa varsta de 65 de ani, valorile profilului lipidic trebuie verificate anual.

Daca rezultatele analizelor nu se afla in limitele de normalitate, medicul curant poate recomanda urmarirea in dinamica a acestor parametrii si dozarea mai frecventa, in functie de particularitate cazului, fara sa se tina cont de varsta.

Medicul curant poate recomanda ca screeningul sa se faca mai des daca pacientul prezinta istoric familial de dislipidemie sau istoric personal de accident vascular cerebral, hipertensiune diabet sau alti factori de risc.

Modificari in stilul de viata

Pentru imbunatatirea profilului lipidic se recomanda urmatoarele:
• Renuntarea la fumat-fumatul determina destabilizarea metabolismului lipidic si favorizarea dislipidemiei. El este totodata un factor de risc cardiovascular independent.
• Mentinerea unei greutati corporale normale- mentinerea unui indice de masa corporala intre 18,5 si 25
• Adoptarea unei diete sarace in grasimi procesate. Consumul de vegetale si grasimi naturale din oleaginoase si peste este recomandat.
• Evitarea prajelilor. Gatirea carnii prin coacere, fierbere, gratar;
• Consumul de carne slaba: peste pui, curcan, fructe de mare;
• Evitarea consumului excesiv de carne rosie;
• Consumul de fructe si legume proaspete, de sezon;
• Hidratare corespunzatoare greutaii, anotimpului si nivelului de efort la care ne supunem.
• Exercitiul fizic regulat- se recomanda minim 30 de minute de mers alert pe zi, cel putin 5 zile pe saptamana
• Evitarea stresului

Concluzii

Dislipidemia reprezinta o boala a carei incidente este in continua crestere. Managementul correct al acestei boli se face prin depistare precoce, schimbarea stilului de viata si tratament specific. Analizele de sange reprezinta singura modalitate de depistare a dislipidemiei.

Bibliografie:
https://www.healthline.com/health/dyslipidemia
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-cholesterol/symptoms-causes/syc-20350800
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/21656-hyperlipidemia