Peritonita este inflamatia peritoneului, un strat subtire de tesut ce inveleste organele interne abdominale. Peritoneul actioneaza ca un strat de protectie asupra acestor organe, oferindu-le si o cavitate comuna.
Inflamatia este de obicei rezultatul unei infectii bacteriene sau fungice. Cauzele ce duc la aceasta infectie si la complicarea cu peritonita sunt diverse. Cert este ca peritonita este o afectiune severa, cu potential fatal, atunci cand nu este identificata si tratata la timp, de urgenta.
Exista 3 tipuri majore de peritonita. Acestea includ:
- Peritonita bacteriana spontana (PBS)
- Peritonita secundara
- Peritonita aseptica sau sterila
PBS este rezultatul unei infectii a fluidului din cavitatea peritoneala. Peritonita secundara se refera la o infectie a tractului digestiv ce s-a raspandit in peritoneu. Peritonita aseptica este un caz special de peritonita, ce nu este asociata cu infectia.
Orice tip de peritonita necesita asistenta medicala de urgenta.
Simptomele vor varia in functie de cauza infectiei. Cele mai comune dintre acestea, includ:
- Senzatie de rigiditate in abdomen, abdomen intarit
- Durere abdominala, intensificata la miscare sau la atingerea abdomenului
- Balonare, distensia abdominala
- Greata si varsaturi
- Diaree
- Constipatie si lipsa flatulentei
- Cantitate scazuta de urina si urinari mai rare (oligurie)
- Anorexie, pierderea apetitului
- Sete extrema
- Fatigabilitate
- Febra si frison
In cazul in care faceti deja dializa peritoneala, lichidul de dializa isi va modifica aspectul. Acesta va deveni tulbure, cu particule albe-galbui in el. Puteti, de asemenea, sa observati roseata, tumefiere si durere la nivelul cateterului.
Cea mai frecventa forma de peritonita, deseori si cea mai severa, este peritonita bacteriana spontana. Aceasta apare in cazul in care organele abdominale, infectate sau nu, sufera rupturi si traume. Continutul acestor organe se va varsa in cavitatea abdominala si va cauza o infectie acuta, fulminanta si extinsa in intreg peritoneul. Persoanele cu insuficienta renala, aflate sub dializa, au risc mai crescut de peritonita.
Urmatoarele afectiuni pot duce la peritonita:
- O trauma abdominala, precum o injungiere sau implantare de corp strain in peretele abdominal
- O leziune abdominala suficient de profunda
- Ruptura de apendice
- Ulcer gastric perforant
- Colon perforat
- Diverticulita
- Pancreatita
- Afectiuni hepatice, precum ciroza
- Infectii ale vezicii biliare
- Infectii intestinale, cu sau fara ruptura
- Boala inflamatorie pelvina
- Boala Chron
- Proceduri medicale invazive
Unele proceduri medicale invazive, efectuate la nivelul abdomenului, pot duce la suprainfectia zonei tratate si au ca si complicatie peritonita. Dintre acestea, dializa peritoneala este cea mai comuna procedura ce poate duce la peritonita. In cadrul dializei peritoneala, se utilizeaza 2 tuburi de dren (cateter de dializa) ce vor indeparta produsele toxice din sange, in cazul in care rinichii nu pot face asta. In consecinte nefavorabile, precum igiena precara sau contaminarea echipamentului de dializa, aceste tuburi se pot infecta.
Operatiile la nivelul abdomenului se pot complica, de asemenea, cu peritonita. In cazuri foarte rare, gastroscopia si colonoscopia prezinta risc de peritonita.
Primul pas in tratamentul peritonitei este identificarea cauzei acesteia. Tratamentul de urgenta implica medicatie analgezica, administrata intravenos, precum si antibiotice administrate pe aceeasi cale, pentru a suprima infectia. In multe cazuri, precum infectii intestinale sau rupturi de intestin sau apendice, va fi nevoie de interventie chirurgicala de urgenta pentru a indeparta tesutul infectat si a repara ruptura.
Pacientii cu peritonita din cauza dializei, vor trebui sa schimbe metoda de dializa.
Tratamentul trebuie sa fie initiat repede, prompt, pentru a evita decesul din cauza peritonitei.
Daca aveti orice semn ce poate insemna peritonita, apelati la ajutor medical de urgenta. Intarzierea diagnosticului si astfel a tratamentul va poate pune viata in pericol.
Un medic va va pune cateva intrebari pentru a contura un istoric medical, iar apoi va face un examen obiectiv amanuntit. Acesta va palpa si va aplica presiune asupra abdomenului, ceea ce va cauza durere si disconfort. Palparea abdomenului este insa de mare ajutor pentru diagnosticul clinic.
Apoi urmeaza testele paraclinice, ce vor ajuta medicul sa stabileasca diagnosticul final de peritonita:
- Analize de sange. Se vor cere hemoleucograma, precum si teste de coagulare si biochimie. Astfel vor fi numarate toate celulele din sange, ceea ce va confirma inflamatia organismului. Va fi facuta si o hemocultura, o analiza de identificare a bacteriilor din sange, bacterii cauzatoare ale peritonitei.
- Teste imagistice. Testele imagistice precum Computer Tomograf (CT) si Radiografia pot decela eventuale perforatii si leziuni profunde din cavitatea peritoneala.
- Analiza fluidului peritoneal. In cazul in care exista si o acumulare de lichid in abdomen, medicul va preleva o proba din acesta, cu ajutorul unui ac, pe care il va trimite la laborator pentru analiza. In functie de trasaturile citologice ale lichidului, se poate pune diagnosticul si se pot diferentia cele 3 tipuri de peritonita.
Daca nu este tratata prompt, infectia se va raspandi in sange, cauzand ceea ce se cheama soc septic. Odata ce organismul se afla in aceasta stare de soc, toate organele vor avea de suferit, intr-un timp foarte scurt. Socul septic poate fi fatal.
Alte complicatii ale peritonitei pot fi:
- Encefalopatia hepatica. Afectiune in care este pierduta functia cerebrala, din cauza unei insuficienta hepatice. Ficatul nu mai poate detoxifia organismul, iar substantele toxice ajung la nivelul creierului.
- Sindrom hepatorenal. Tot in cadrul afectarii hepatice, apare o insuficienta renala progresiva si se constituie acest sindrom
- Sepsis. Sepsis-ul este infectia raspandita in sange si este starea premergatoare a socului septic.
In multe cazuri, peritonita poate fi prevenita prin simple masuri de igiena, prin care se evita orice infectie.
Daca sunteti un pacient care face dializa:
- Spalati-va riguros pe maini de fiecare data inainte sa atingeti cateterul de dializa
- Curatati zona abdomenului in care este inserat cateterul, zilnic
- Mentineti lenjeria de pat si hainele curate, neatinse de altcineva
- Respectati intocmai instructiunile medicului in legatura cu dispozitivele medicale si medicamentele pe care le luati acasa
Daca suferiti o leziune abdominala, sunati la ambulanta sau mergeti direct catre o sectie de urgente medicale. Nu atingeti rana direct cu mana si nu incercati sa indepartati orice obiect strain. Nu aplicati solutii, lotiuni sau alte substante pe rana.
Peritonita este o urgenta medicala, iar cauzele sunt legate de patologia infectioasa a tractului gastrointestinal. Odata identificata cauza la timp, tratamentul poate fi initiat si viata pacientului astfel salvata. In cazul lipsei diagnosticului si tratamentului antibiotic, peritonita evolueaza la soc septic si deces.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/peritonitis/symptoms-causes/syc-20376247
https://www.webmd.com/digestive-disorders/peritonitis-symptoms-causes-treatments