Exista o serie de boli cardiovasculare extrem de grave, care pot duce chiar la deces dar care nu se manifesta decat subtil sau deloc pana cand e prea tarziu. O astfel de boala e stenoza carotidiana, ingustarea principalelor artere care duc sange la creier (arterele carotide), de obicei printr-un proces aterosclerotic . Este vorba de aceeasi boala – ateroscleroza- care poate afecta si alte teritorii cu efecte nefaste : arterele inimii, ducand pana la infarct, arterele membrelor inferioare, ducand pana la gangrena si necesitatea unei amputatii. In cazul arterelor carotide, acestea fiind principala sursa de sange a creierului, riscul major e de accident vascular cerebral, cu paralizie sau chiar deces.
Intalnim aceeasi factori de risc ca la toate bolile cardiovasculare: bagajul genetic (daca am avut parinti cu probleme cardiovasculare, e mai probabil sa avem si noi), fumatul (factor de risc extrem de important), diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, Hipercolesterolemia, varsta (frecventa bolilor cardiovasculare creste cu varsta), sexul masculin (femeile sunt protejate hormonal pana la menopauza, dar apoi riscul creste repede si in cazul lor). In general pacientii asociaza mai multi factori de risc.
Exista doua tipuri de boala in functie de prezenta sau absenta simptomatologiei.
Stenoza carotidiana asimptomatica: nu are nici un fel de simptom, nu doare, nu provoaca ameteli sau dureri de cap, nu se manifesta in niciun fel. Ea poate ramane asa pe tot parcursul vietii, fara sa puna probleme, sau poate deveni :
Stenoza carotidiana simptomatica: Simptomele sunt tot timpul clare: paralizie a unui brat, picior, jumatate de corp, dificultati de vorbire, deficite care pot dura putin (de la cateva minute la cateva ore) si se recupereaza complet, reprezentand un accident ischemic tranzitor (AIT), fie paralizia e pe termen lung, ramanand chiar cu sechele majore in accidentul vascular cerberal (AVC). Alt teritoriu afectat e ochiul, cu aceeasi dualitate a simptomelor: amauroza fugace (pierderea vederii pentru o perioada scurta de timp) sau cecitate (orbire permanenta a unui ochi). Aceste accidente se intampla fie prin inchiderea completa a unei artere carotide si scaderea fluxului de sange la creier, fie prin ruperea placii de aterom ce realizeaza stenoza, bucati din ea blocand artere mai mici sau mai mari din creier sau ochi. Ametelile, durerile de cap, nu fac parte din simptomele stenozelor carotidiene.
Fiind o boala fara semne premonitorii dar cu impact major asupra sanatatii, este capital sa fie descoperita intr-o faza in care se pot lua masuri eficace.
Anamneza nu ne ajuta in cazul pacientilor asimptomatici. Din acest motiv aceasta boala trebuie cautata activ la toti pacientii care au factori de risc cardiovascular sau alte boli din spectrul aterosclerozei. Un pacient peste 60 ani, cu unul sau mai multi factori de risc din cei decrisi mai sus, mecesita periodic control cardiologic si cel putin o ecografie Doppler de carotide la primul consult. In mod sistematic neurologii cer ecografii Doppler de carotide la toti pacientii care au un AVC sau AIT. La fel procedeaza si oftalmologii cu pacientii care au simptomatologie oculara.
Principala examinare este ecografia Doppler, explorare neinvaziva, usor accesibila, foarte precisa in cazul acestei boli. Daca la ecografie se gaseste o stenoza, aceasta va fi evaluata in procente (ex : stenoza 50 %, stenoza 70%, 90%). Odata diagnosticul pus, explorarile se completeaza prin metode radiologice : angioCT, angioRMN sau angiografie carotidiana. De cele mai multe ori diagnosticul e pus de cardiolog sau neurolog. Cand se pune problema unei interventii chirurgicale, pacientul va fi adresat unui chirurg vascular sau cardiovascular.
-tratamentul medicamentos este foarte important si e reprezentat in principal de antiagregante plachetare si statine. Orice tratament medicamentos trebuie initiat de medicul cardiolog, neurolog sau chirurg cardiovascular). Sub nici o forma nu se va practica automedicatia. Nici un fel de tratament naturist sau alternativ nu are vreo eficienta dovedita in aceste situatii. La stenozele sub 50% este singurul tratament recomandat, urmand ca pacientul sa fie urmarit periodic prin Ecografii Doppler pentru a surprinde o eventuala evolutie.
Tratamentul medicamentos nu curata arterele, nu face sa se remita stenoza. Singurul efect e de a scadea riscul ca acea stenoza sa produca un AVC dar riscul nu scade la zero niciodata. Un pacient cu stenoza carotidiana asimptomatica semnificativa (peste 70%) va avea tot timpul o sabie a lui Damocles deasupra capului iar un pacient care a avut déjà un AVC poate sa mai faca si altele atata timp cat stenoza nu este inlaturata.
-tratament chirurgical- este tratamentul de electie in cazul stenozei carotidiene. De notat ca interventia chirurgicala inlatura stenoza si automat riscul de a face un AVC dar nu poate ameliora problemele neurologice déjà instalate – nu vindeca AVC-ul. E o metoda pur profilactica.
Pacient simptomatic, stenoza 70-99% - indicatia operatorie e absoluta. In cazul unui AIT interventia e considerate urgenta, trebuind sa fie efectuata cat mai repede, de preferat in primele 2 saptamani de la accident, riscul de a face un alt AVC, posibil mai important fiind major.
Pacient simptomatic, stenoza 50-70% si pacient asimptomatic, stenoza 70-99% - interventia chirurgicala poate fi luata in considerare dar nu la toti pacientii, depinzand si de bolile asociate, speranta de viata a pacientului, experienta echipei chirurgicale. Uneori e nevoie de explorari suplimentare si discutii interdisciplinare (chirurg, neurolog, cardiolog) pentru a lua o decizie.
Stenozele sub 50% precum si stenozele 50-70% la pacientii asimptomatici se trateaza medicamentos si sunt urmarite prin ecografie Doppler. Ocluzia completa a arterei carotide nu poate fi operata.
Interventia chirurgicala de electie este endarterectomia carotidiana, curatarea arterei prin tehnici chirurgicale clasice. Este o interventie usor tolerata de pacienti, cu impact minim asupra calitatii vietii, pacientul externandu-se de obicei la 3-4 zile postoperator. Prin aceastia interventie se inlatura riscul de AVC. Principalul risc al acestei interventii este de a provoca un AVC intraoperator dar acest risc e semnificativ mai mic decat riscul prezent daca nu facem nimic. Aceste interventii sunt efectuate de chirurgii vasculari sau cardiovasculari.
O alternativa la interventia chirurgicala este angioplastia percutana cu stent. Aceasta tehnica este luata in considerare la pacientii care au contraindicatie pentru operatia clasica si sunt efectuate in general de cardiologi interventionisti.
Preventia este cel mai important mijloc de a ne feri de efectele nefaste ale acestei boli si se face in principal prin controlul factorilor de risc : stil de viata sanatos, oprirea fumatului, controlul strict al valorilor glicemiei la diabetici, controlul tensiunii arteriale, miscare, dieta echilibrata. Depistarea acestei boli inaintea aparitiei simptomelor neurologice e capitala iar daca totusi avem boala e de retunut ca riscul operatiei e mult mai mic la un pacient asimptomatic decat la unul simptomatic.