Specialistii considera ca poate exista o legatura intre tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atentie si problemele corelate cu consumul si dependenta de substante. Persoanele cu ADHD pot asocia un risc crescut de abuz de alcool si alte substante ca mijloc de ”auto-tratare” a simptomelor nediagnosticate sau insuficient tratate ale afectiunii, cum ar fi impulsivitate sau lipsa de concentrare.
In continuarea articolului sunt prezentate mai multe aspecte care privesc legatura dintre ADHD si dependente, incluzand semnele care ar trebui sa atraga atentia si optiunile de tratament.
Persoanele cu ADHD sunt expuse riscului de a dezvolta tulburari legate de consumul de substante. O analiza a literaturii de specialitate mentioneaza ca, in comparatie cu populatia generala, adolescentii cu tulburari legate de consumul abuziv de substante au mai multe sanse de a avea si ADHD. De exemplu, intr-un studiu privind afectiunile corelate cu utilizarea canabisului, 38% dintre participanti aveau ADHD. Un alt studiu a aratat ca 23% dintre adultii tineri cu afectiuni legate de consumul de substante au si aceasta afectiune.
Probabilitatea aparitiei tulburarilor legate de consumul de substante este aproape de doua ori mai mare in randul persoanelor cu ADHD si de patru ori mai mare in randul celor cu ADHD si alte tulburari de conduita. In cadrul acestora din urma, indivizii par ca le face placere sa aiba comportamente necorespunzatoare si sa ii deranjeze pe cei din jur.
Expertii inca nu cunosc exact motivele din spatele legaturii dintre ADHD si riscul ridicat de dependente, dar au mai multe teorii cu privire la acest aspect. Astfel, caracteristicile ADHD, inclusiv impulsivitatea, problemele de comportament si provocarile scolare care se asociaza, pot creste probabilitatea unei persoane de a incepe consumul de substante ce pot crea dependenta.
De asemenea, poate exista o legatura genetica intre ADHD si riscul de a dezvolta o dependenta de substante. In plus, persoanele care traiesc cu ADHD se pot simti tentate sa incerce unele substante psihoactive pentru a incerca sa gestioneze manifestarile afectiunii.
Creierul persoanelor cu ADHD si abuz de substante prezinta unele caracteristici structurale similare, incluziv la nivelul cortexului frontal si al cerebelului. De asemenea, fumatul pare sa influenteze probabilitatea dezvoltarii dependentei de substante la copiii si adolescentii cu ADHD. De exemplu, unele cercetari arata ca mai mult de 50% dintre adolescentii care fumeaza si au ADHD dezvolta tulburari legate de consumul de substante ca adulti tineri. Autorii sugereaza, de asemenea, ca utilizarea nicotinei modifica structurile cerebrale aflate in curs de dezvoltare.
Conform unor studii de specialitate, se pare ca persoanele care primesc tratament pentru ADHD de la varste mai mici sunt mai putin susceptibile de a dezvolta tulburari corelate cu dependenta si abuzul de substante comparativ cu persoanele care primesc tratament mai tarziu in viata. In plus, tratarea problemelor de sanatate mintala care apar adesea alaturi de ADHD, precum anxietatea si depresia, este esentiala si ar putea reduce sansele unui individ de a dezvolta risc de dependente si abuz de substante.
In ciuda tuturor acestor aspecte, legatura dintre ADHD si dependenta de substante este extrem de complexa, asa ca sunt necesare cercetari ulterioare pentru a ajuta la formarea unei explicatii complete si corecte.
Expertii asociaza unele trasaturi de personalitate regasite la cei cu ADHD cu un risc mult mai mare de dependenta. Astfel, impulsivitatea, comportamentul de cautare a recompensei, anxietatea, afectul negativ (implica emotii negative, precum furia, vinovatia, frica si dispretul) sunt asociate unui numar mai mare de persoane cu dependente.
Cu toate acestea, aceste trasaturi nu explica in totalitate cauzele care stau la baza dependentelor, iar anumiti factori de risc trebuie luati si ei in calcul.
Printre acestia se regasesc:
• Istoricul familial de abuz de substante;
• Parinti ce consuma sau au atitudini favorabile fata de consumul de substante;
• Existenta unor probleme cu monitorizare parentala;
• Respingerea resimtita din partea celor din jur cu privire la orientarea sexuala sau identitatea de gen;
• Petrecerea de timp cu persoane care folosesc substante cu risc de dependenta;
• Existenta unor probleme cu privire la rezultatele scolare;
• Abuzul sexual in copilarie;
• Asocierea unor alte probleme de sanatate mintala.
Indiferent de substanta folosita, semnele dependentei sunt adesea similare.
In Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale (DSM-5) este precizat faptul ca dependenta apare atunci cand cel putin doua dintre urmatoarele simptome apar intr-o perioada de 12 luni:
• Utilizarea unor substante pe o perioada mai lunga si in cantitati mai mari decat cele prevazute;
• O dorinta persistenta si eforturi nereusite de a reduce sau controla consumul de substante;
• Consumul recurent de substante care are ca rezultat probleme legate de indeplinirea obligatiilor la scoala, acasa sau la locul de munca;
• Continuarea consumului de substante in ciuda problemelor sociale sau interpersonale care persista sau revin;
• Consumul recurent de substante in situatii din punct de vedere fizic;
• Renuntarea la anumite activitati importante pentru a putea continua utilizarea;
• Diminuarea efectului odata cu utilizarea si necesitatea de a creste continuu cantitatile de substante pentru a obtine efectul dorit;
• Instalarea sevrajului atunci cand utilizarea substantelor este intrerupta.
Exista diferite optiuni eficiente de tratament pentru tulburarile legate de consumul de substante. Fiecare persoana trebuie evaluata individual pentru a determina care sunt cele mai bune optiuni de tratament pentru ea. Specialistii vor lua in considerare situatia specifica a fiecarui individ si orice alte probleme medicale, de sanatate mintala sau sociale care sunt asociate. In cele mai multe cazuri, medicii vor recomanda o combinatie de medicamente si terapie psihologica.
Medicamentele pot ajuta la diminuarea dorintei pentru substantele care au produs dependenta, pot usura simptomele cauzate de sevraj si pot preveni revenirea la consumul de substante.
In plus, terapia psihologica poate ajuta oamenii sa inteleaga mai bine problema abuzului de substante, sa isi sporeasca stima de sine, sa invete anumite mecanisme sanatoase de adaptare si sa gestioneze mai bine greutatile pe care le intampina. Planul de recuperare al fiecarei persoane este unic, dar poate include anumite elemente, precum spitalizarea, managementul medicamentos, psihoterapia, tratamentul in regim rezidential si integrarea in grupuri de sprijin.
Cand o persoana primeste dozele terapeutice asa cum au fost prescrise de medic, riscul de a dezvolta o dependenta fata de medicamentele pentru ADHD scade semnificativ.
Medicii pot prescrie anumite medicamente pentru cei cu ADHD, cum ar fi metilfenidatul sau dextroamfetamina. Acestea medicamente stimulante ajuta oamenii sa se concentreze si sa-si controleze emotiile. Astfel, ele nu ar trebui sa duca la dependenta sau la abuz de substante atat timp cat sunt folosita conform indrumarilor unui medic.
Cu toate acestea, riscul de abuz sau dependenta exista daca medicamentele de acest tip sunt folosite incorect, de exemplu din motive non-medicale, cum ar fi incercarea de a ramane treaz pentru a studia sau munci.
In plus, nu exista dovezi care sa arate ca administrarea de medicamente stimulante pentru cei cu ADHD va ridica riscul de dependente fata de substante mai tarziu in viata. Prin urmare, deseori copiii cu ADHD au un risc crescut de tulburari legate de dependente si abuz de substante, acest lucru se refera la afectiune si nu la medicamentele folosite drept tratament.
Bibliografie:
ADHD and substance abuse: The link parents need to know. (2022).
https://www.healthychildren.org/English/health-issues/conditions/adhd/Pages/ADHD-and-Substance-Abuse-The-Link-Parents-Need-to-Know.aspx
Davis, C., et al. (2015). Attention-deficit/hyperactivity disorder in relation to addictive behaviors: a moderated-mediation analysis of personality-risk factors and sex.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4403287/
Facing addiction in America: The surgeon general's report on alcohol, drugs, and health. (2016).
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK424859/
Faraone, S. V. (2019). MYTH: ADHD medication is addictive.
https://www.adhdawarenessmonth.org/therapeutic-use-of-stimulant-meds-for-adhd/
Frank, C. (n.d.). ADHD and substance abuse.
https://childmind.org/article/adhd-and-substance-abuse/
High-risk substance use among youth. (2020).
https://www.cdc.gov/healthyyouth/substance-use/index.htm
Miller, C. (n.d.). Do ADHD meds lead to addiction?
https://childmind.org/article/adhd-meds-lead-addiction/
Substance use disorder signs and symptoms. (n.d.).
https://www.recoveryanswers.org/resource/signs-symptoms/
What is a substance use disorder? (2020).
https://www.psychiatry.org/patients-families/addiction/what-is-addiction
What is conduct disorder? (n.d.).
https://childmind.org/guide/quick-guide-to-conduct-disorder/
Zulauf, C. A., et al. (2014). The complicated relationship between attention deficit/hyperactivity disorder and substance use disorders.
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4414493/