Retentia de apa poate fi semnul unor afectiuni grave

Edemul/ retentia hidrica – generalitati

Termenul de edem defineste o conditie medicala in care integritatea structurala si functionala a hemodinamicii sistemului circulator este perturbata de diverse cauze. In mod normal, sangele contine apa in proportii considerabile si circula prin lumenul vaselor de sange sub o anumita presiune.

Hemodinamica fiziologica a sistemului circulator este mentinuta in parametrii optimi prin integritatea complexului vascular (vase de sange, vase limfatice, functia de pompa a inimii), si cu ajutorul presiunii hidrostatice si a celei coloid-osmotice care regleaza in ce masura compozitia lichidiana de la nivel sanguin ramane in interiorul arborelui vascular sau ajunge in spatiul interstitial.

Defectele peretelui vascular, afectiunile cardiace care deregleaza mecanismul de pompa cardiaca si modificarile aparute in ceea ce priveste presiunea osmotica, precum si patologiile inflamatorii sau traumatismele, sunt cauze care pot determina acumularea de lichide in spatiul interstitial, fapt care duce la formarea de edeme. In functie de cauza, acestea pot avea localizare regionala sau pot afecta organismul in mod sistemic.

Cauze ale retentiei de apa

In situatia in care un agent patogen (bacterii, virusuri, intepaturi de insecte) invadeaza organismul, acesta isi pune in miscare mecanismele de aparare. Cresterea patului vascular are in acest caz un rol benefic pentru ca antreneaza in torentul sanguin un numar mai mare de celule albe responsabile de functia de aparare a corpul in lupta impotriva infectiilor sau a altor factori agresivi din mediu.

Exista, de asemenea, si alte cauze care pot conduce la alterarea hemodinamicii sistemului circulator cu aparitia edemelor. Sangele contine o cantitate de proteine si elemente care ii asigura o anumita osmolaritate. Acest lucru face ca apa sa fie atrasa spre lumenul vascular si sa circule in acest sistem inchis de vase, fara a fi extravazata printre celulele diverselor tesuturi.

Un rol major in mentinerea osmolaritatii il are albumina, iar scaderea acesteia din diverse cauze medicale cum ar fi arsurile, sindromul nefrotic sau alterarea permeabilitatii membranei glomerulare, sindroamele de malabsorbtie si aportul proteic insuficient, poate contribui la instalarea edemelor.

Obstructiile care pot aparea in calea fluxului sanguin determina cresterea presiunii in amonte de obstacol, si prin urmare, extravazarea lichidului pe teritoriul tisular. Obstructia poate fi reprezentata de un cheag de sange la nivelul venelor, in special in cazul membrelor inferioare, poate fi vorba despre o stenoza a vasului respectiv sau despre un sindrom compresiv cand o formtiune tumorala comprima venele sau arterele, stranguland drenajul lichidian.

Insuficienta cardiaca congestiva este o patologie frecvent manifestata si prin aparitia edemelor. In aceasta situatie, functia de pompa a inimii si-a pierdut capacitatea de a expulza sangele din ventriculi spre tesuturile unde au loc schimburile de gaze (O2, CO2) si furnizarea de nutrienti, urmata de preluarea spre eliminare a reziduurilor rezultate in urma proceselor catabolice.

Muschiul inimii fiind slabit nu mai poate aspira integral de la nivelul sistemului venos volumul sanguin continut de acesta, aparand astfel edemele membrelor inferioare, accentuate in ortostatism prelungit si, de asemenea, edemele de la nivelul plamanilor.

Afectarea hepatica, fie de cauza inflamatorie, fie ca este vorba despre ciroza sau carcinom hepato-celular, are repercursiuni in producerea de proteine care mentin in echilibru presiunea coloid-osmotica a coloanei de sange. Se reduce in acest caz si sinteza de albumina, ceea ce va determina aparitia ascitei (lichid extravazat in cavitatea abdominala) si in egala masura, sub influenta fortei gravitationale, lichidul in exces care nu poate fi drenat corespunzator va cauza edeme ale membrelor inferioare.

Patologia renala, in special cea cu pierdere masiva de albumina cum este in cazul sindromului nefrotic, este iarasi o problema medicala manifestata clinic prin instalarea edemelor, uneori doar la nivelul membrelor inferioare, in alte cazuri retentia lichidiana avand impact sistemic.

La cazul extremitatii cefalice, hiponatremia, formatiunile tumorale care exercita efect de masa asupra tesutului cerebral, blocarea drenajului lichidului cefalorahidian, meningitele si encefalitele, precum si diversele traumatisme craniene, pot cauza edeme la nivel cranian.

O conditie fiziologica in care se pot dezvolta edeme este reprezentata de sarcina. De asemenea, exista o serie de medicamente care pot avea ca efect secundar retentia de apa. Terapia cu corticosteroizi, administrarea de antiinflamatoare nesteroidiene, unele antidiabetice orale, medicamentele antidepresive pot provoca edeme, de obicei, generalizate.

Manifestarile retentiei de apa

Simptomele edemului depind de localizarea acestora, de cauza declansatoare si de gradul de severitate. Infectiile locale sau intepaturile de insecte pot cauza aparitia unei edem local, fara manifestari zgomotoase. In schimb, daca persoana respectiva are alergie la intepatura de insecte (albine, tantari etc.), reactia de hipersensibilitate declansata la nivelul organismului poate determina edeme mai extinse, poate chiar cu intindere sistemica.

Alergiile alimentare, cele medicamentoase sau alte tipuri de reactii de hipersensibilitate severe pot cauza edem la nivelul limbii, al buzelor, pleoapelor si al gatului, este asa-numitul angio-edem si uneori pot fi atat de grave incat sa puna viata pacientului in pericol prin afectarea functiei respiratorii.

Edemele membrelor inferioare ingreuneaza deplasarea pacientului, acesta isi simte picioarele grele, tensionate, uneori si dureroase. Surplusul ponderal sau acumularea rapida de kilograme in plus se manifesta tot ca urmare a retentiei de apa.

Edemele pulmonare cauzeaza dificultati respiratorii prin perturbarea schimburilor de gaze respiratorii la nivelul membranei alveolo-capilare, dispnee, fatigabilitate si tuse.

Unele tipuri de edeme, cum este cel renal, lasa o adancitura la nivelul tegumentului la digito-presiune, test care face parte din examenul fizic obiectiv al pacientului si este cunoscut sub nemele de semnul godeului. Edemul renal este, de obicei, palid, pufos, spre deosebire de cel de cauza cardiaca, unde tegumentele au o nuanta cianotica, sunt mai dure, iar semnul godeului nu este atat de accentuat. Aceasta diferenta ajuta clinicianul sa se orienteze spre cauza care a declansat aparitia edemelor respective.

Tratament

De cele mai multe ori, tratarea patologiei de baza este insotita si de remiterea edemelor cauzate de acestea. Este necesara stabilirea unui diagnostic corect al acestora in functie de manifestarile clinice, evaluarile paraclinice si testele imagistice.

Edemele de cauza renala se manifesta inca din prima jumatate a zilei, pacientul se trezeste cu picioarele si cu ochii edematiati. In ceea ce priveste edemul de cauza cardiaca, acesta se accentueaza pe masura ce pacientul sta mai mult timp in ortostatism. Edemele de cauza alergica pot fi suspectate din anamneza cand pacientul relateaza conditiile in care au aparut acestea (alergii alimentare, medicamentoase sau alergii la intepatura de insecte).

Evitarea factorilor alergeni, administrarea de antihistaminice si corticosteroizi ajuta la solutionarea edemelor de cauza alergica. In caz de insuficienta cardiaca sau afectare renala insotita de edeme, se pot utiliza diuretice (Furosemid, Spironolactona), la indicatia medicului, tinand cont si de existenta altor comorbiditati.

Blocarea drenajului fluxului sanguin poate beneficia de trombolitice sau interventie chirurgicala daca obstructia este cauzata de un tromb sau cheag de sange. Daca este vorba despre un proces compresiv, se va indeparta formatiunea respectiva care penseaza vasul sanguin.

Concluzii

De cele mai multe ori, retentia de apa apare ca manifestare in cadrul unei alte afectiuni. Instalarea edemelor poate fi semn de insuficienta cardiaca, afectare renala, boala hepatica, deficit de albumina si alte proteine din sange care mentin presiunea coloid-osmotica a cestuia astfel incat compozitia lichidiana de la nivelul patului sanguin sa nu fie extravazata in tesutul interstitial.

Arsurile, traumatismele, infectiile sau obstructiile care blocheaza coloana de sange sau circulatia limfatica sunt, de asemenea, cauze ale instalarii edemelor. Anamneaza amanuntita, cercetarea istoricului medical al pacientului si examinarile paraclinice de laborator, iar unde este necesar, si testele imagistice (traumatismele cranio-cerebrale), ajuta la identificarea afectiunii de baza. Tratarea cauzei principale contribuie la remiterea edemelor in multe dintre cazuri.

Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/edema/symptoms-causes/syc-20366493
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pulmonary-edema/symptoms-causes/syc-20377009
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32232733/