Tulburarile de somn sunt afectiuni care produc modificari ale modului in care dormiti. Acestea va pot afecta sanatatea generala, siguranta si calitatea vietii. Privarea de somn va poate influenta negativ buna functionare a organismului si va poate creste riscul de aparitie al altor probleme de sanatate.
Exista multe tipuri de tulburari de somn, adesea grupate in categorii care explica mecanismul de producere sau felul in care va afecteaza. Tulburarile de somn pot fi, de asemenea, grupate in functie de comportamente, de reglarea ciclului natural somn-veghe sau de afectiuni respiratorii concomitente.
In cadrul tulburarilor de somn, atat calitatea, cat si timpul si cantitatea de somn sunt perturbate, avand ca rezultat suferinta in timpul zilei si tulburari de functionare. Tulburarile somn-veghe apar adesea impreuna cu afectiuni medicale organice sau alte afectiuni de sanatate mintala, cum ar fi depresia, anxietatea sau tulburarile cognitive. Exista mai multe tipuri diferite de tulburari de somn, dintre care insomnia este cea mai frecventa. De asemenea, tot in categoria acestor tulburari intra si apneea obstructiva in somn, parasomniile, narcolepsia si sindromul picioarelor nelinistite.
Dificultatile de somn sunt legate atat de probleme fizice, cat si de probleme emotionale. Acestea declanseaza sau chiar amplifica anumite afectiuni mintale.
Statistic vorbind, aproximativ o treime dintre adulti raporteaza simptome de insomnie si intre 6-10 la suta indeplinesc criteriile pentru diagnosticul de tulburare de somn.
Somnul este o nevoie umana de baza si este esentiala atat pentru sanatatea fizica, cat si pentru cea mentala. Exista doua tipuri de somn care apar in general intr-un model de trei pana la cinci cicluri pe noapte:
• Somnul Non-REM – are trei faze si precede somnul REM
• Somnul REM( Miscarea rapida a ochilor) – in aceasta faza apar de obicei visele, tensiunea arteriala si frecventa respiratorie cresc, iar informatiile din ziua precedenta sunt procesate si stocate in memoria pe termen lung.
Momentul cand dormiti este, de asemenea, important. Corpul functioneaza de obicei pe un ciclu de 24 de ore (ritm circadian) care va ajuta sa stiti cand este vremea sa dormiti.
Cantitatea de somn necesara pentru o buna functionare a organismului variaza in functie de varsta si de la persoana la persoana. Potrivit National Sleep Foundation, majoritatea adultilor au nevoie de aproximativ sapte pana la noua ore de somn odihnitor in fiecare noapte.
Cu toate acestea, multi oameni nu dorm suficient. Aproape 30% dintre adulti dorm mai putin de sase ore in fiecare noapte si doar aproximativ 30% dintre elevii de liceu dorm cel putin opt ore intr-o noapte din timpul scolii.
Somnul ajuta creierul sa functioneze corect. Daca nu dormiti suficient sau nu aveti un somn odihnitor si calitativ pot aparea o serie de consecinte. Cele mai evidente manifestari sunt oboseala si scaderea energiei, iritabilitatea si problemele de concentrare. Capacitatea de a lua decizii si starea de spirit pot fi, de asemenea, afectate.
Problemele de somn coexista adesea cu simptome de depresie sau anxietate. In acelasi timp, acestea pot exacerba depresia sau anxietatea, iar depresia si anxietatea pot intretine problemele legate de somn. Astfel se creeaza un cerc vicios si pentru a iesi din el este nevoie sa se intervina cat mai repede.
Lipsa somnului sau calitatea scazuta a acestuia sunt legate de multe afectiuni cronice de sanatate, cum ar fi bolile cardiace sau diabetul. Tulburarile de somn pot fi un semn de alarma si pentru patologiile neurologice.
Simptomele difera in functie de severitatea si tipul tulburarii de somn. Ele pot varia, de asemenea, atunci cand tulburarile de somn sunt rezultatul unei alte afectiuni.
Cu toate acestea, simptomele generale includ:
• dificultati de a adormi sau de a ramane adormit
• oboseala marcata pe timpul zilei
• nevoia iminenta de a dormi in timpul zilei
• modele de respiratie neobisnuite
• impulsuri neobisnuite de miscare sau senzatii neplacute in timpul somnului
• modificari neintentionate ale programului de somn / trezire
• iritabilitate sau anxietate
• scaderea performantei la locul de munca sau la scoala
• lipsa de concentrare
• depresie
• cresterea in greutate
Tulburarile legate de somn pot fi cauzate de diversi factori. Desi motivele pot diferi, rezultatul final al tuturor tulburarilor de somn este perturbarea ciclului natural somn-veghe al corpului.
Printre cauzele pe care le putem lua in discutie amintim:
• Afectiuni organice (cum ar fi ulcerele)
• Alergii si probleme respiratorii
Alergiile, racelile si infectiile cailor respiratorii superioare pot face dificila respiratia pe timp de noapte. Incapacitatea de a respira pe nas poate provoca, de asemenea, dificultati de somn.
• Afectiuni psihiatrice (cum ar fi depresia si tulburarile de anxietate)
• Dependente (cum ar fi alcoolul)
• Lucrul in schimburi de noapte (acest program de lucru altereaza buna functionalitate a „ceasului biologic”)
• Patologii genetice (narcolepsia)
• Utilizarea unor medicamente care pot afecta calitatea somnului
• inaintarea in varsta.
Aproximativ jumatate dintre adultii cu varsta peste 65 de ani au un anumit tip de tulburare de somn. Inca nu este clar daca este o parte normala din procesul de imbatranire sau un rezultat al medicamentelor pe care persoanele in varsta le folosesc in mod obisnuit.
• Urinare frecventa
Nicturia sau urinarea frecventa va poate perturba somnul, determinandu-va sa va treziti in timpul noptii. Dezechilibrele hormonale si bolile tractului urinar pot contribui la dezvoltarea acestei afectiuni.
Atentie! Adresati-va de urgenta medicului daca urinarea frecventa este insotita de sangerare sau durere.
In functie de mecanismul prin care apar, tulburarile de somn se impart in:
• Insomnie, in care apar dificultati in a adormi si/sau a ramane adormit pe durata noptii
• Apnee in somn, in care pacientul are o respiratie anormala, cu perioade de apnee(in care nu respira)
• Sindromul picioarelor nelinistite, un tip de tulburare de miscare in timpul somnului. Sindromul picioarelor nelinistite, numit si boala Willis-Ekbom, provoaca o senzatie inconfortabila si un impuls de a misca picioarele in timp ce pacientul incearca sa adoarma
• Narcolepsie, o afectiune caracterizata prin somnolenta extrema diurna si adormire brusca in timpul activitatilor din timpul zilei.
1.INSOMNIA
Insomnia reprezinta incapacitatea de a adormi sau de a ramane adormit. Poate fi cauzata de stres si anxietate, dezechilibre hormonale, probleme digestive sau anumite evenimente socante din viata pacientilor. Aceasta poate fi, de asemenea, un simptom al unui tablou clinic al altei afectiuni.
Aproximativ o treime dintre adulti raporteaza ca se confrunta cu simptome asociate insomniei, 10-15% raporteaza dificultati de concentrare si atentie in activitatile de zi cu zi si 6-10% au simptome suficient de severe pentru a indeplini criteriile de diagnostic pentru insomnie. Se estimeaza ca 40-50% dintre persoanele cu insomnie au si o alta tulburare mintala.
Simptome si diagnostic
Insomnia poate altera semnificativ atat sanatatea generala cat si calitatea vietii, putand provoca:
• depresie
• dificultati de concentrare
• iritabilitate
• crestere in greutate
• scaderea performantei la locul de munca sau la activitatile de studiu.
Pentru a fi diagnosticata insomnia, manifestarile trebuie sa apara cel putin trei nopti pe saptamana timp de cel putin trei luni si sa provoace stres sau probleme semnificative la locul de munca, la scoala sau in alte domenii importante ale functionarii zilnice din viata pacientului. Nu toti indivizii cu tulburari de somn sunt stresati sau au probleme in ceea ce priveste concentrarea la activitatile de zi cu zi.
Pentru a diagnostica insomnia, medicul va exclude alte tulburari de somn, efectele secundare ale medicamentelor, abuzul de substante, depresia si alte boli fizice si mentale.
Tulburarile de somn pot aparea la orice varsta, dar cel mai frecvent apar la varsta adultului tanar. Tipul de insomnie variaza adesea in functie de varsta. Problemele legate de rapiditatea modului de a adormi sunt mai frecvente in randul adultilor tineri, in timp ce dificultatile de a se mentine adormit pe durata noptii sunt mai frecvente in randul adultilor de varsta mijlocie si varstnicilor.
Simptomele insomniei pot fi:
• Episodice (cu un episod de simptome care dureaza una pana la trei luni)
• Persistente (cu simptome care dureaza trei luni sau mai mult)
• Recurente (cu doua sau mai multe episoade intr-un an)
Tratament
Tulburarile de somn ar trebui abordate in mod specific, indiferent de problemele mentale sau de alta natura medicala care pot fi prezente. Insomnia cronica este de obicei tratata cu o combinatie de medicamente pentru somn si tehnici comportamentale, cum ar fi terapia comportamentala cognitiva. Mai multe tipuri de medicamente pot fi folosite pentru a trata insomnia si pentru a va ajuta sa adormiti sau sa ramaneti adormit. Cele mai multe dintre acestea pot crea dependenta si ar trebui utilizate numai pentru perioade scurte si sub indrumarea unui medic. Anumite antidepresive sunt, de asemenea, folosite pentru a trata insomnia.
Majoritatea medicamentelor utilizate in tratarea tulburarilor de somn, eliberate fara prescriptie medicala contin antihistaminice, substante care sunt utilizate in mod obisnuit pentru a trata alergiile. Nu creeaza dependenta, dar pot deveni mai putin eficiente in timp. Ele pot cauza, de asemenea, confuzie, vedere incetosata, retentie urinara si tulburari de echilibru la varstnici de aceea trebuie utilizate cu prudenta la aceasta categorie de populatie.
Multi oameni apeleaza la abordari complementare de sanatate pentru a rezolva tulburarile de somn. Potrivit Institutului National de Sanatate, unele metode pot fi sigure si eficiente, altele nu au dovezi care sa le sustina eficacitatea.
• Tehnicile de relaxare, folosite inainte de culcare, pot fi de ajutor pentru insomnie.
• Suplimentele cu melatonina pot fi utile pentru persoanele cu anumite tipuri de insomnie. Siguranta pe termen lung nu a fost investigata.
• Tehnicile de relaxare a mentalului, cum ar fi mindfulness, meditatia, yoga, terapia prin masaj si acupunctura nu au dovezi care sa le arate utilitatea, dar sunt in general considerate sigure.
2.APNEE OBSTRUCTIVA IN SOMN
Apneea obstructiva in somn presupune intreruperi ale respiratiei in timpul somnului din cauza unei obstructii la nivelul cailor respiratorii. Un pacient care se confrunta cu aceasta patologie va avea o respiratie anormala care va provoca sforait, pufnit / gafait sau pauze de respiratie. Acest somn intrerupt provoaca somnolenta in timpul zilei si oboseala. Apneea de somn este diagnosticata pe baza polisomnografiei ( un studiu care analizeaza perioada de somn a pacientului), care monitorizeaza numarul episoadelor de apnee obstructiva (absenta fluxului de aer) sau de hipopnee (reducerea fluxului de aer) in timpul somnului.
Factorii majori de risc pentru apneea in somn sunt obezitatea, sexul masculin si antecedentele familiale de apnee in somn.
Modificarile stilului de viata, cum ar fi scaderea in greutate daca este necesar sau evitarea dormitului pe spate, pot reduce simptomele de apnee in somn.
Pentru apneea in somn moderata pana la severa, medicul poate prescrie un dispozitiv CPAP (presiune pozitiva continua a cailor respiratorii). CPAP functioneaza pentru a mentine caile respiratorii deschise sufland usor oxigen printr-un tub conectat la o masca de fata care va acopera gura si nasul.
3. APNEE CENTRALA IN SOMN
In apneea centrala in somn, creierul nu controleaza in mod corespunzator respiratia in timpul somnului, determinand perioade de oprire a respiratiei. Este diagnosticata atunci cand pe o polisomnografie se pot identifica cinci sau mai multe momente de apnee(pauze in respiratie) pe ora de somn. Apneea centrala in somn este rara si mai putin raspandita decat apneea obstructiva in somn. Este mai frecventa la adultii in varsta, la persoanele cu tulburari cardiace sau accident vascular cerebral si la persoanele care utilizeaza opioide pentru combaterea durerilor. Poate fi tratata folosind tot un dispozitiv CPAP.
4. HIPOVENTILATIE LEGATA DE SOMN
Persoanele cu hipoventilatie legata de somn au episoade de respiratie superficiala, niveluri crescute de dioxid de carbon si niveluri scazute de oxigen in sange, pe timpul somnului. Aceasta patologie apare frecvent impreuna cu alte afectiuni medicale, cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC) sau consumul de medicamente sau substante interzise.
Pacientii care sufera de hipoventilatie legata de somn au adesea probleme cu insomnia sau se confrunta cu somnolenta excesiva in timpul zilei. Factorii de risc pentru aceasta patologie includ afectiuni medicale, cum ar fi obezitatea si hipotiroidismul, si utilizarea anumitor medicamente, cum ar fi benzodiazepinele si opiaceele.
5. NARCOLEPSIA
Persoanele cu narcolepsie experimenteaza de-a lungul zilei nevoia iminenta de a dormi sau adorm in timpul activitatilor de mai multe ori pe parcursul zilei.
Somnolenta apare de obicei zilnic, dar trebuie sa apara de cel putin trei ori pe saptamana timp de cel putin trei luni pentru a se putea pune diagnosticul de narcolepsie. Persoanele suferinde au episoade de cataplexie, o pierdere brusca, tranzitorie a tonusului muscular, mai mult sau mai putin completa. Pe parcursul acestor episoade care pot avea ca si finalitate caderea pacientului, acestia sunt treji si perfect constienti.
Narcolepsia rezulta aproape intotdeauna din pierderea celulelor producatoare de hipocretina (orexina) hipotalamica. Aceasta deficienta de hipocretina poate fi testata din lichidul cefalorahidian efectuandu-se o punctie lombara.
Desi narcolepsia poate aparea singura, este asociata si cu anumite tulburari neurologice, cum ar fi scleroza multipla.
6. SINDROMUL PICIOARELOR NELINISTITE
Sindromul picioarelor nelinistite implica nevoia pacientilor de a-si misca picioarele involuntar, de obicei insoita de senzaii inconfortabile la nivelul membrelor inferioare, descrise in mod obisnuit ca furnicaturi, arsuri sau mancarimi. Aceasta afectiune este adesea asociat cu alte patologii, inclusiv tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate (ADHD) si boala Parkinson, dar cauza exacta nu este intotdeauna cunoscuta.
Nevoia de a misca picioarele:
- incepe sau se agraveaza in perioadele de odihna sau inactivitate;
- este ameliorata partial sau total prin miscare.
Simptomele apar de cel putin trei ori pe saptamana, continua timp de cel putin trei luni si provoaca suferinta semnificativa sau probleme in functionarea zilnica. Simptomele sindromului picioarelor nelinistite pot provoca dificultai de adormire si pot trezi frecvent individul din somn, cauzand astfel somnolena in timpul zilei.
7. PARASOMNIILE
Parasomniile sunt o clasa de tulburari de somn care provoaca miscari si comportamente anormale in timpul somnului. Acestea includ:
• somnambulismul
• vorbitul in somn
• enurezisul
• scrasnirea dintilor sau inclestarea maxilarelor.
Daca banuiti ca ati putea avea o tulburare de somn, discutati despre simptomele dumneavoastra cu medicul de familie. El va poate indruma spre un specialist care poate efectua un examen fizic si va poate ajuta sa identificati dificultatile pe care le aveti cu somnul. Pastrarea unui jurnal de somn timp de doua saptamani poate fi o varianta utila pentru monitorizarea somnului pe durata mai lunga. Anumite patologii pot include in tabloul clinic tulburari de somn, astfel incat medicul poate solicita teste pentru a exclude alte afectiuni.
Pentru confirmarea diagnosticului de tulburare de somn se pot face urmatoarele investigatii:
• Polisomnografia (PSG): este un studiu de laborator al somnului care evalueaza nivelurile de oxigen, miscarile corpului si undele cerebrale pentru a determina modul in care acestea sunt perturbate in timpul somnului.
• Electroencefalograma (EEG): este un test care evalueaza activitatea electrica din creier si detecteaza eventualele probleme asociate cu aceasta activitate. Face parte dintr-o polisomnografie.
• Test de latenta a somnului (MSLT): acest studiu masoara gradul de somnolenta din timpul zilei si este utilizat impreuna cu polisomnografia efectuata pe timp de noapte pentru a ajuta la diagnosticarea narcolepsiei.
Aceste teste pot fi cruciale in stabilirea unui plan de tratament corect pentru tulburarile de somn.
Daca tulburarile de somn va perturba activitatile de zi cu zi, iar calitatea vietii incepe sa fie afectata, este momentul sa cereti ajutorul unui specialist.
Este important sa primiti imediat un diagnostic si un tratament daca banuiti ca ati putea avea o tulburare de somn. Lasate netratate, efectele negative ale acestor tulburari pot duce la consecinte negative asupra sanatatii.
Tratamentul tulburarilor de somn poate varia in functie de tipul acestora si cauza de baza. Chiar si asa, in general, se utilizeaza ca remediu o combinatie de tratamente medicale impreuna cu modificari ale stilului de viata.
Tratamentul medical pentru tulburarile de somn poate include:
• somnifere
• suplimente cu melatonina
• medicamente pentru orice probleme de sanatate subiacente
• dispozitive de respiratie sau interventii chirurgicale (de obicei pentru apneea in somn)
• un dispozitiv de protectie dentara (pentru oprirea scrasnitului de dinti)
Exista de asemenea si alte varietate de tratamente recomandate de expertii in somnologie:
• Consiliere: Unii specialisti in somn recomanda terapia cognitiv comportamentala. O astfel de consiliere va ajuta sa „recunoasteti, sa provocati si sa schimbati gandurile care induc stresul” care va pot tine treaz noaptea.
• Practicati igiena somnului. De exemplu incercati sa va mentineti un program regulat de somn.
• Faceti exercitii fizice regulate.
• Reduceti zgomotul si lumina din camera cand mergeti la culcare
• Gestionati temperatura ambientala astfel incat sa va simtiti confortabil.
Modificari in stilul de viata pentru un somn odihnitor
• Creati un mediu optim de somn, asigurandu-va ca dormitorul este confortabil, racoros, linistit si intunecat.
• Ganduri pozitiv. Evitati sa mergeti la culcare cu o mentalitate negativa, cum ar fi „Daca nu dorm suficient in seara asta, cum voi trece de ziua de maine?”
• Evitati sa va folositi patul pentru orice alta activitate in afara de somn si relatii intime. Nu va uitati la televizor, nu mancati, nu lucrati si nu folositi computere in dormitor.
• incercati sa va limpeziti mintea inainte de culcare notand lucrurile din timpul zilei care v-au nelinistit sau pe care le-ati considerat neplacute. Acest lucru este util daca aveti tendinta sa va faceti griji si sa va ganditi prea mult in pat la ziua ce s-a incheiat.
• Stabiliti o ora regulata de culcare si o rutina relaxanta in fiecare seara, facand o baie calda, ascultand muzica linistitoare sau citind. incercati exercitii de relaxare, meditatie sau hipnoza. incercati sa va treziti la aceeasi ora in fiecare dimineata, inclusiv in zilele libere sau concedii.
• Evitati somnul dupa-masa. Daca sunteti extrem de obosit, puteti dormi putin. Dar limitati somnul la mai putin de 30 de minute si nu mai tarziu de ora 15:00.
• Evitati stimulentele (cafea, ceai, sifon/cola, cacao si ciocolata) si mesele grele cu cel putin patru ore inainte de culcare. Gustarile precum laptele, iaurtul sau biscuitii, va pot ajuta sa adormiti mai usor.
• Evitati alcoolul si tutunul cu cel putin patru ore inainte de culcare si in timpul noptii.
• Faceti exercitii fizice in mod regulat, dar cel putin cu patru ore inainte de la culcare, daca aveti probleme cu somnul.
Chiar daca tulburarile de somn nu par a fi afectiuni serioase, ele va pot afecta semnificativ calitatea vietii putand sa va perturbe gandirea, performanta la scoala sau la munca, sanatatea mintala si sanatatea fizica generala, ducand la epuizare si chiar la deces.
Daca va confruntati cu tulburari de somn, nu ezitati sa va adresati medicului dumneavoastra. In ciuda faptului ca efectele nu o sa fie ameliorate pe loc, cu perseverenta si rabdare, veti putea gasi calea catre un somn odihnitor si astfel catre o stare de sanatate si implinire.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/sleep-disorders/symptoms-causes/syc-20354018
https://www.psychiatry.org/patients-families/sleep-disorders/what-are-sleep-disorders
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/11429-common-sleep-disorders#symptoms-and-causes
https://www.healthline.com/health/sleep/disorders