Anxietatea este in principal un raspuns normal si fiziologic la o situatie stresanta, periculoasa sau nefamiliara si se manifesta ca un sentiment de neliniste. Tulburarile de anxietate reprezinta un nivel excesiv de stres in situatii normale sau obisnuite si pot avea efecte negative asupra vietii de zi cu zi. Exista multiple tipuri de tulburari de anxietate cu cauze diverse, toate fiind incadrate in grupul afectiunilor psihice.
Copilaria reprezinta o perioada de explorare si curiozitate, asadar este normal sa fie asociata cu un nivel de anxietate. Totusi, unii copii prezinta anxietate prelungita ce le afecteaza relatia cu parintii sau cu ceilalti copii, performanta la scoala si este periculoasa pentru sanatatea lor mentala pe termen lung.
Depresia este definita ca o tulburare a starii de spirit (dispozitiei) in care persista sentimente de tristete si apatie, ceea ce aduce dificultati in activitatea normala, similar cu tulburarile de anxietate.
Parintii au un rol foarte important in diagnosticarea si tratamentul anxietatii si depresiei la copil, deoarece diagnosticul se bazeaza pe observatiile acestora si copilul are nevoie de suportul si intelegerea lor, mai ales in cadrul unei tulburari psihice.
Ne nastem cu anumite frici instinctive, cum este frica de inaltimi, insa fricile noi se dezvolta in timp, odata cu dezvoltarea psihicului si a imaginatiei. Unele situatii sunt considerate normale la inceput de viata, cum este frica de separare de mama observata la copii pana la 3 ani, insa persistenta aceesteia reprezinta un semnal de alarma.
Exista o literatura foarte bogata cand vine vorba de cauzele anxietatii si depresiei la copii. Printre cele mai importante cauze se regaseste expunerea la conflict intre parinti, conflict ce le ameninta sentimentul de siguranta. Personalitatea si comportamentul parintilor influenteaza dezvoltarea copiilor, familiile anxioase duc la copii cu sanse mai mari sa fie si ei la randul lor mult mai anxiosi.
Un studiu din 2015 a gasit o alta cauza comuna pentru anxietatea copiilor din Romania, aceea fiind plecatul parintilor in strainatate la munca. La studiu au participat aproximativ 300 de copii, din care jumatate aveau parintii plecati in strainatate si cealalta jumatate traiau cu ei. Copiii cu parintii plecati au prezentat nivele de anxietate si depresie mult crescute comparativ cu celalat grup, performanta scoalara mai scazuta si un nivel de agresivitate usor crescut.
Manifestarile tulburarilor de anxietate sunt extraordinar de variate, de la frica si evitarea situatiilor provocatoare pana la furie, dureri de cap sau tulburari de somn. Intr-un studiu de la o clinica din Bucuresti au fost gasite legaturi puternice dintre nivele crescute de anxietate, stres social si agresivitate la copii cu varsta intre 7 si 15 ani.
Pentru a facilita diagnosticul si tratamentul, tulburarile de anxietate sunt impartite in mai multe subtipuri, depinzand de manifestari si cauze.
Anxietatea de separare apare in momentul in care copilul este foarte atasat de parintii lui si devine anxios cand nu sunt langa el. Acesta poate simti frica intensa, refuzul de a merge la scoala si insomnii.
Fobia este frica extrema de un obiect specific, cum este liftul, un animal sau o situatie particulara, cum este mersul la doctor.
Anxietatea sociala este frica de un numar mare de persoane, cum este scoala, ceea ce duce la evitarea situatiilor sociale si dificultati in formarea prieteniilor in afara familiei.
Comportamentul comun in toate aceste situatii este evitarea pe cat posibil a evenimentului ce creeaza anxietate.
Simptomele depresiei pot fi vizibile, cum sunt apatia sau absenta dorintei de a se juca, dar pot fi si mai greu de observat, precum sentimente de vina, incredere de sine scazuta sau chiar auto-mutilarea.
Cazuri serioase pot progresa spre suicid, Romania avand in 2003 o rata peste media europeana in randul populatiei generale.
De cele mai multe ori se incearca eliminarea altor cauze pentru simptomele anxietatii si ale depresiei cum sunt anemia, diabetul, deficitul de vitamine sau disfunctii tiroidiene. In comparatie cu aceste boli, nu exista examinari specifice sau analize pentru depresie.
Daca parintii sunt ingrijorati in continuare, se poate incepe o conversatie cu un specialist ce va discuta cu acestia si cu copilul in mod separat. Diagnosticul anxietatii si depresiei se bazeaza in prinicpal pe observatiile parintilor, ceea ce aduce cu sine o relatare subiectiva a evenimentelor si dificultati in crearea unui tablou obiectiv.
Prima recomandare ar fi consultarea unui specialist psihiatru de copii si adolescenti, fie un psiholog, fie un medic pediatru sau medicul de familie, pentru a obtine sfaturi utile despre ce pasi sunt necesari in continuare. Tulburarea de anxietate si depresia pot fi fara cauza sau pot avea cauza specifica, precum ADHD-ul sau trauma din copilarie, daca un parinte este abuziv.
Un specialist in sanatate mentala poate recomanda si poate pregati parintii pentru o forma de terapie personalizata, atat pentru copil cat si pentru familie. Un exemplu este terapia de interactiune parinte-copil in care le sunt prezentate parintiilor tehnici ce ii pot ajuta sa interactioneze cu copii ce prezinta depresie sau anxietate.
Alte aspecte ale vietii copilului ce pot fi incluse in planul de tratament sunt o dieta sanatoasa, sportul si somnul suficient. La un caz dificil, pot fi recomandate medicamente antidepresive in combinatie cu terapia specializata.
Educatia parintilor este elementara, acestia avand responsabilitatea pastrarii unui mediu propice de dezvoltare pentru copil, a observatiei atente pentru a urmari progresul copilului si sustinerea morala a acestuia.
Bibliografie:
1. APA.(2016). DSM-5 Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica a Tulburarilor Mintale. Editura CALLISTO. Bucureti.
2. Mennutti, R. B., Christner, R. W. & Freeman, A. (2016). Interventii cognitiv – comportamentale in educatie. Ghid practic. Editura ASCR, Cluj-Napoca
3. Peacock, G. G.& Collette, B. R. (2015). Interventii bazate pe colaborarea familie scoal. Solutii fundamentate stiintific pentru probleme emotionale, comportamentale i scolare. Editura ASCR, Cluj-Napoca
4. Rapee, R. et. al. (2011). Cum sa va ajutati copilul cu probleme de anxietate. Un ghid pas cu pas pentru parinti. Editura ASCR, Cluj-Napoca.
5. Campbell, Ross. ( 2007). Teaching through love. Bucureti: Curtea Veche Publishing
6. Dumitrana, Magdalena. (2002). Mathematical activities in kindergarten- practical guide Bucureti: Publishing Company.
7. Golu, Pantelimon, i Zlate, Mielu, i Verza, Emil. (1993). Child psychology. Bucureti: Publishing Company
8. Didactic i Pedagogic. Lievegoed, Bernard. (2011). Stages of development at children, Publishing Company Enciclopedic Gold
9. Tomsa R, Jenaro C. Children left behind in romania: anxiety and predictor variables. Psychol Rep. 2015 Apr;116(2):485-512. doi: 10.2466/10.17.PR0.116k19w1. Epub 2015 Mar 2. PMID: 25730748.
10. Geanina Cucu Ciuhan (2019) The feeling of rejection and humiliation and the avoidance of harm as predictors for aggressive behaviour in school-aged children in Romania, European Journal of Special Needs Education, 34:4, 530-537, DOI: 10.1080/08856257.2018.1520498